Raport de activitate_SRI_2011.pdf

ia de vârstă a angajaţilor Serviciului este de 36 de ani şi 10 luni. 30/38 ■ În anul 2011, angajările au fost realizate în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare (OUG nr.34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale). ■ Ieşirile de personal au constat în: - treceri în rezervă – 96,01%; - transferuri la alte instituţii – 0,80%; - decese – 3,19%. ■ Activităţile de evaluare psihologică realizate atât la încadrarea de personal, cât şi, periodic, pentru verificarea şi expertizarea psihologică a tuturor categoriilor de personal din cadrul Serviciului au contribuit la asigurarea unui management eficient al resurselor umane, având aplicabilitate inclusiv în ceea ce priveşte managementul carierei şi optimizarea activităţii profesionale. 1.2. Activităţi de pregătire profesională ■ În 2011 a continuat procesul de reconfigurare a sistemului propriu de învăţământ, determinat fie de alinierea activităţilor didactice la sistemul Bologna, fie de asigurarea concordanţei programelor de pregătire profesională cu evoluţiile din mediul internaţional de securitate, având drept repere: - reconceptualizarea planurilor de învăţământ aferente studiilor universitare de licenţă şi cursurilor de masterat, ca răspuns la cerinţele noului cadru normativ în domeniu şi centrării procesului de formare pe conceptul de intelligence; - structurarea unui sistem de pregătire bazat pe formarea de competenţe, cu o cât mai bună focalizare pe cerinţele de perspectivă în activitatea de informaţii şi care să răspundă inclusiv necesităţilor de mobilitate funcţională în cadrul Serviciului. Pe această dimensiune, principalele demersuri au vizat: − reconfigurarea programelor universitare şi postuniversitare asimilabile cursurilor de formare iniţială a ofiţerilor operativi şi analişti; − redefinirea programelor de profesionalizare/atestare în alte specializări din cadrul Serviciului; − definitivarea unor programe de pregătire pentru formarea mentorilor; − reproiectarea cursurilor pentru ocuparea funcţiilor de pe primul palier de comandă; - dezvoltarea unui sistem coerent de cercetare-dezvoltare care să asigure nivelurile de cunoaştere şi inovare necesare creşterii performanţei activităţii de intelligence. ■ Cadre ale Serviciului au participat la diverse stagii de pregătire organizate la nivel: 31/38  - naţional, de alte instituţii cu competenţe în domeniul securităţii sau de instituţii civile de învăţământ. Ofiţeri ai SRI au participat la programe de instruire organizate de structuri de învăţământ din cadrul MApN – Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” şi Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare din Braşov, MAI (de formare a formatorilor Schengen) şi STS (instruire privind utilizarea terminalului Sistemul Naţional de Apel Unic de Urgenţă), în scopul obţinerii de competenţe în domenii în care Serviciul nu dispune de forme de pregătire instituţionalizată. Pe de altă parte, la solicitarea altor instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, SRI a oferit programe de pregătire specializată organizate în cadrul propriilor structuri de învăţământ; - internaţional, de către servicii partenere sau instituţii/organizaţii cu atribuţii în domeniul securităţii, având drept obiectiv dezvoltarea de competenţe profesionale în problematica gestionării unor riscuri şi ameninţări specifice evoluţiei şi tendinţelor actuale de securitate. De asemenea, ofiţeri ai SRI au participat la: - seminarii şi conferinţe internaţionale sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, respectiv Asociaţiei de Studii Internaţionale; - schimburi de experienţă şi activităţi ştiinţifice specifice domeniilor: tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; psihologic; medical. Totodată, SRI a oferit un program de pregătire pe profil antiterorism reprezentanţilor unui serviciu partener. VI.2. Managementul resurselor financiare şi logistice Fondurile bugetare alocate SRI pentru anul 2011 au fost repartizate, prin intermediul Sistemului de Planificare Integrată, la nivelul fiecărui ordonator terţiar de credite, pe programe majore, sectoriale şi pe categorii de cheltuieli. Bugetele ordonatorilor terţiari de credite au suferit modificări pe parcursul anului, atât ca urmare a redistribuirii unor sarcini, cât şi a necesităţii finanţării unor cheltuieli ce nu au putut fi dimensionate cu exactitate la fundamentarea proiectelor de buget (de exemplu: noi misiuni, dinamica de personal, necesităţi de pregătire profesională ş.a.). Finanţarea cheltuielilor bugetare ale SRI s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor Legii privind finanţele publice, Legii privind bugetul de stat pe anul 2011 şi Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, ale actelor normative prin care acestea au fost rectificate şi ale celorlalte acte normative specifice domeniului apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională. 32/38 ■ Prin Legea nr.286/2010 privind bugetul de stat pe anul 2011, SRI i-au fost aprobate iniţial fonduri în sumă de 907.769 mii lei. În mai multe rânduri bugetul SRI a fost suplimentat, astfel: - în baza prevederilor HG nr.534/2011, cu suma totală de 4.200 mii lei, în vederea acoperirii necesarului de credite bugetare destinate plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, conform Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; - prin OG nr.10/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011 şi unele măsuri financiare, cu suma totală de 59.470 mii lei. De asemenea, prin acest act normativ a fost aprobată redistribuirea fondurilor alocate SRI de la bugetul de stat pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare; - prin OUG nr.96/2011 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2011, bugetul total al SRI a fost suplimentat cu suma totală de 959 mii lei. Alocaţiile bugetare definitive au însumat 972.398 mii lei, situaţia pe surse de finanţare fiind reprezentată astfel: 955.303 mii lei de la bugetul de stat şi 17.095 mii lei din venituri proprii. ■ Resursele financiare aprobate prin bugetul pe anul 2011 au asigurat, în principal, finanţarea: - executării misiunilor specifice prevăzute de lege; - acoperirii integrale a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale instituţiei; - realizării programului de investiţii şi a celui de reparaţii capitale, respectiv a programelor de dezvoltare prevăzute pentru anul 2011; - plăţii integrale a drepturilor salariale cuvenite personalului, precum şi a contribuţiilor aferente acestora; - plăţii integrale a drepturilor de pensie şi a altor drepturi de asistenţă socială (în principal a ajutoarelor de trecere în rezervă). Pe titluri de cheltuieli, alocaţiile bugetare definitive au fost structurate astfel: - cheltuieli de personal: 705.539 mii lei (72,557% din total); - asistenţă socială: 7.413 mii lei (0,763% din total); - bunuri şi servicii: 151.092 mii lei (15,539% din total); - active nefinanciare: 68.800 mii lei (7,075% din total); - transferuri între unităţi ale administraţiei publice: 26.799 mii lei (2,756% din total); - proiecte cu finanţare din FEN post-aderare: 12.597 mii lei (1,295% din total); - alte transferuri: 104 mii lei (0,01% din total); - alte cheltuieli: 54 mii lei (0,005% din total). ■ În conformitate cu Sistemul de Planificare Integrată, execuţia bugetară pe programe majore a fost: - informaţii-operaţiuni – 300.148,875 mii lei (30,87% din alocaţiile bugetare definitive), din care au fost realizate plăţi în sumă de 300.094,95 mii lei; 33/38  - operaţiuni tehnice – 197.433,800 mii lei (20,30% din total), din care au fost realizate plăţi în sumă de 194.447,32 mii lei; - financiar-logistic – 216.079,527 mii lei (22,22% din total), din care au fost realizate plăţi în sumă de 216.010,98 mii lei; - administraţie, analiză, planificare, cooperare, securitate şi control – 258.735,798 mii lei (26,61% din total), din care au fost realizate plăţi în sumă de 251.838,37 mii lei. ■ Începând cu anul 2011, potrivit prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, finanţarea pensiilor militarilor şi a unor categorii de ajutoare sociale, precum şi a cheltuielilor pentru transmiterea acestor drepturi se realizează de la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, prin Legea nr.287/2010 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, Serviciului i-au fost aprobate iniţial fonduri în sumă de 186.373 mii lei. Pe parcursul anului, bugetul iniţial a fost suplimentat, conform prevederilor HG nr.63/2011, cu suma de 75.000 mii lei, şi OG nr.11/2011, cu suma de 46.500 mii lei, bugetul final cifrându-se la 307.873 mii lei. ■ Proiectul de buget pe anul 2012 a fost realizat cu respectarea etapelor prevăzute de Legea finanţelor publice şi de Normele metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice, fiind fundamentat pe necesităţile de resurse destinate îndeplinirii obiectivelor şi misiunilor specifice Serviciului. CAPITOLUL VII PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2012 VII.1. Repere generale ■ Activitatea Serviciului va urmări îndeplinirea obiectivelor majore şi a misiunilor strategice asumate prin Strategia de Informaţii, în concordanţă cu dinamica riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale evidenţiată în Estimarea Informativă pentru 2012. Vor fi avute în vedere, cu prioritate: - riscuri la adresa stabilităţii economico-sociale, dezvoltării regionale şi modernizării instituţiilor statului, precum şi în ceea ce priveşte racordarea şi convergenţa cu o serie de obiective asumate la nivelul UE; - deficienţe grave în funcţionarea unor structuri administrative/de autoritate, ce pot afecta securitatea naţională, precum şi manifestări asociate marii corupţii; - evaziunea şi frauda fiscală şi vamală de mare amploare; 34/38  - asigurarea securităţii energetice (accesul la resurse şi la coridoarele alternative de transport, condiţiile de stabilire a preţurilor, dezvoltarea durabilă şi în condiţii de siguranţă a componentei nucleare a sistemului energetic naţional, problematica energiilor alternative); - vulnerabilităţi în funcţionarea infrastructurilor critice şi susţinerea politicilor de dezvoltare în domeniu; - disfuncţii sistemice în asigurarea serviciilor vitale pentru populaţie, cu precădere în sănătate şi educaţie, precum şi în funcţionarea sistemului de protecţie socială; - riscuri cu impact în asigurarea calităţii factorilor de mediu şi în atingerea standardelor europene în domeniu; - manifestări cu impact asupra valorilor constituţionale sau drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; - activităţile unor servicii de informaţii din state cu interese divergente sau concurenţiale cu cele naţionale; - riscuri transfrontaliere, cu accent pe manifestările reţelelor de criminalitate organizată, contrabanda, migraţia ilegală, traficul de droguri, infracţiunile de criminalitate informatică, proliferarea CBRN, programe clandestine de înarmare convenţională sau cu arme de distrugere în masă şi vectori purtători; - riscuri de natură teroristă implicate de prezenţa în România a unor grupuri sau indivizi adepţi ai ideologiilor extremiste, potenţate de evoluţiile tensionate din spaţii cu problematică teroristă activă; - atacuri cibernetice la adresa infrastructurilor IT&C naţionale. ■ Capacitatea Serviciului de a asigura un răspuns eficient la noile tipuri de riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale este afectată de cadrul normativ în domeniu, care nu mai răspunde întregului spectru de provocări actuale. Dinamica mediului internaţional de securitate determină adaptarea permanentă a responsabilităţilor şi capabilităţilor instituţiilor din domeniul intelligence, fiind importantă, în acest sens, adoptarea unui set nou de legi în domeniul securităţii naţionale. VII.2. Obiective şi direcţii de acţiune pentru 2012 La nivelul Serviciului vor fi avute în vedere următoarele obiective şi direcţii de acţiune, stabilite în conformitate cu Viziunea strategică 2011 - 2015 „SRI în era informaţională” şi Strategia de Informaţii a SRI: 1. Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere, prevenire şi contracarare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, respectiv de protejare şi promovare a valorilor şi intereselor naţionale. 35/38  Direcţii de acţiune:  organizarea activităţii operaţionale a Serviciului pe priorităţi, stabilite în conformitate cu documentele naţionale relevante în materie, precum şi în funcţie de solicitările/necesităţile factorilor de decizie şi evoluţiile contextului de securitate. Priorităţi: - perfecţionarea metodologiilor de elaborare a hărţii de risc, parte integrantă a managementului riscurilor la adresa securităţii naţionale; - asigurarea unui management operaţional în timp real, care să permită alocarea sarcinilor şi adoptarea deciziilor, coordonarea şi auditarea îndeplinirii acestora; - optimizarea mecanismelor de coordonare/cooperare între structurile centrale şi cele teritoriale, în vederea gestionării integrate a unor riscuri cu manifestare naţională;  asigurarea capacităţii de analiză la nivel operaţional şi consolidarea rolului analizei de intelligence în susţinerea deciziei strategice. Priorităţi: - extinderea utilizării formatelor analitice trans-sectoriale, prin utilizarea soluţiilor de tip reţea sau a platformelor colaborative; - crearea şi dezvoltarea de instrumente informatice dedicate domeniului analitic, în special a unor aplicaţii de evaluare a riscurilor, care să susţină analiza strategică şi componenta de avertizare timpurie; - creşterea capacităţii analitice de tip OSINT, precum şi SIGINT, cu accent pe ameninţarea cibernetică; - racordarea eficientă la nevoile beneficiarilor şi adaptarea comunicării cu aceştia la noile realităţi tehnologice; - selecţia riguroasă şi pregătirea continuă, unitară, a personalului cu responsabilităţi în domeniul analizei; - constituirea unor platforme dedicate pentru colectarea lecţiilor învăţate şi conservarea memoriei instituţionale;  întărirea mecanismului de asistenţă şi sprijin juridic al activităţii specifice, în vederea consolidării demersurilor de informare sau sesizare a organelor de cercetare şi urmărire penală. Priorităţi: - dezvoltarea expertizei analitice şi a capacităţii de prognoză a consilierilor juridici, care să permită anticiparea evoluţiilor sau a provocărilor cu grad de risc în creştere; - susţinerea, alături de alte autorităţi competente, a eforturilor destinate perfecţionării cadrului juridic în domeniul securităţii naţionale; - contribuţia activă la asigurarea cunoaşterii şi aplicării legislaţiei comunitare cu relevanţă pentru activităţile de realizare a securităţii naţionale;  consolidarea capacităţilor instituţionale aferente îndeplinirii responsabilităţilor SRI în domeniile în care are statut de autoritate (prevenirea şi combaterea terorismului, protecţia informaţiilor clasificate, transportul corespondenţei ce conţine informaţii secrete de stat şi de serviciu, realizarea interceptărilor şi relaţiile cu operatorii naţionali de comunicaţii, cyber-intelligence); 36/38  2. Realizarea unei infrastructuri integrate de comunicaţii şi tehnologie a informaţiei şi asigurarea instrumentelor tehnologice necesare pentru creşterea performanţei activităţii Serviciului, în condiţii de eficienţă şi securitate. Direcţii de acţiune:  implementarea etapizată a unor soluţii de valorificare intensivă a noilor tehnologii în obţinerea şi procesarea informaţiilor din toate categoriile de surse şi adaptarea la modificările conceptuale şi metodologice ale activităţii de informaţii;  dezvoltarea stadială a capacităţilor şi a instrumentelor de stocare, accesare şi gestionare a datelor şi informaţiilor, indiferent de sursa acestora;  cercetarea, producerea şi dezvoltarea de tehnologii şi echipamente specifice, în corelaţie cu evoluţiile din mediul cibernetic;  eficientizarea fluxurilor intra-instituţionale (informaţional-decizionale şi de cooperare) şi creşterea informatizării în procesele de management intern (care să permită schimbul rapid de date şi informaţii); 3. Continuarea procesului de modernizare a managementului organizaţional. Direcţii de acţiune:  creşterea performanţei în domeniul managementului resurselor umane, cu prioritate în ceea ce priveşte susţinerea şi motivarea excelenţei profesionale, cu accent pe utilizarea noilor tehnologii în formarea, dezvoltarea şi valorificarea competenţelor;  dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a resurselor, care să asigure implementarea unor metode unitare şi moderne de management, conducere, analiză, evidenţă şi control;  continuarea procesului de implementare a politicii de control intern în SRI