Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

învăţământul dual, investigarea nevoilor imediate ale operatorilor economici prin colectarea şi centralizarea solicitărilor acestora se realizează de către CNDIPT. În ceea ce priveşte adaptarea pe termen lung a ofertei de şcolarizare în învăţământul profesional şi tehnic la nevoile pieţei muncii, în scopul asigurării unei oferte de formare profesională prin ÎPT relevantă în raport cu nevoile de calificări previzionate ale pieţei muncii, CNDIPT a elaborat, cu sprijinul mai multor instituţii şi experţi, un Model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin IPT. Instrumentele modelului sunt: Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI), Planul Local (judeţean) de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) şi Planul de Acţiune al Şcolii (PAS). Scopul acestor documente de planificare strategică este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional, judeţean şi local. Inspectoratele şcolare organizează consultarea Comitetelor Locale pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social (CLDPS), care analizează şi avizează planul de şcolarizare pe baza

recomandărilor PRAI şi PLAI şi a solicitărilor operatorilor economici. În cadrul proiectului Cadrul strategic pentru infrastructura educațională și sprijin în planificarea strategică a educației și formării profesionale - INFRAED, cofinanţat prin POCA, CNDIPT, în calitate de beneficiar, a realizat, în cursul anului 2017, actualizarea PRAI, pentru perioada 2017-2025, pe baza datelor statistice din surse oficiale şi a informaţiilor din documente strategice de la nivel naţional, regional şi judeţean. PRAI actualizate sunt disponibile pe site-ul proiectului, la adresa http://infraed.ro/ activitati/#PRAI . În cadrul Strategiei educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, aprobată prin H.G. nr. 317/2016, sunt urmărite măsurile privind dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea profilurilor profesionale în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă; adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii,

monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare ș.a .

o Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic de nivel 5 ter țiar non universitar, prin susținerea acestuia de către stat, în domenii cu potențial de creștere, relevante pentru dezvoltarea economică a României Situaţia cuprinderii elevilor în şcoala postliceală, pe ani de studiu, arată o creştere a numărului celor cuprinşi în anul I (intrări în sistemul de educaţie şi formare în anul şcolar 2016-2017) faţă de numărul elevilor cuprinşi în anul II (intrări în sistemul de educaţie şi formare în anul şcolar 2015-2016). Profilurile cele mai bine reprezentate în structura şcolii postliceale, funcţie de numărul de elevi cuprinşi în anul I, la începutul anului şcolar 2016-2017, sunt: sanitar (8.063 DE elevi), informatică (2.169 de elevi), transporturi (1.834 de elevi), turism (1.314 elevi), arhitectură sistematizare şi construcții- montaj (1026 de elevi). Profilurile care au înregistrat uşoare scăderi ale numărului de elevi înscrişi în anul I, în anul şcolar 2016-2017, faţă de anul anterior sunt: metalurgie, exploatarea şi industrializarea lemnului, industrie uşoară, silvicultură, finanțe -contabilitatea administrativ. La şcoala de maiştri,

profilurile cele mai bine reprezentate, funcţie de numărul de elevi cuprinşi în anul I, la începutul anului şcolar 2016-2017, sunt: construcţii de maşini (831 de elevi), construcții-montaj (605 elevi), transporturi (382 de elevi), electrotehnică şi electronica (355 de elevi), energetic (301 elevi).

74