Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
2.727,3 KB

Conținutul documentului colectat

Secțiuni și tabele

 Germania                          96,5               97,0                    97,4              97,4
 Portugalia                        95,0               93,9                    93,5              93,6
 Ungaria                           94,5               94,7                    94,7              95,3
 Bulgaria                          87,1               87,8                    89,3              89,2
 Republica Cehă                    86,1               85,7                    86,4              88,0
 Polonia                           84,3               84,8                    87,1              90,1
 Slovacia                          77,1               77,5                    77,4              78,4
 Grecia                            75,2               76,9                    84,0              79,6
 Finlanda                          75,1               84,0                    83,6              83,6
 Croația                           71,7               71,4                    72,4              73,8
Sursa: Eurostat, 2017.

Începând cu anul 2008, România a înregistrat o scădere semnificativă a acestui indicator european, de la 88,5% în 2010 la 85,5% în anul 2012, urmată în ultimii doi ani de creştere până la valoarea de 87,6% în 2015. Cel mai probabil, coborârea vârstei de debut şcolar la 6 ani a determinat o mai activă implicare a părinţilor în înscrierea copiilor la grădiniţă.

Figura 30. Participarea la învățământul preșcolar a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu, date comparative UE – România, 2007-2014

    96
    94                                                                                        94,8
    92               93,9                  94                      94,3
    90
    88                                                                                        87,6
    86
    84                                     86,4                        86,4
                    85,5
    82
    80
                    2012                  2013                    2014                 2015
                                                  EU-28      România

Sursa: Eurostat, 2017.

IV. 2. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație

În ciuda unor variații ale tendințelor din anumite perioade de timp, în perioada 2005-2016, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie și formare profesională din România nu evidențiază un progres semnificativ. Anul 2016 marchează o ușoară scădere a valorii indicatorului până la 18,5%, similară cu cele din 2014 și 2011 (18,1%). Conform graficului de mai jos, perioadele în care au fost înregistrate tendințe de scădere au fost cele cuprinse înt re anii 2005-2008 și 2010-2013. În consecință, datele arată că România are încă dificultăți în a recupera efectele produse de criza economică și financiară din perioada 2008-2010 asupra părăsirii timpurii a școlii. Din acest punct de vedere, România se află printre țările europene în care efectele situației e conomice a familiilor au avut un impact direct asupra participării la educație, precum Spania, Portugalia sau Italia. Decalajul dintre România și media țărilor europene este considerabil în ultimii ani, cu valori cuprinse între 1,3 p.p. în 2008 și 8,1 p.p. în 2015. În perioada de referință a prezentului raport, chiar dacă decalajul dintre România și media țărilor europene înregistrează o ușoară reducere față de anul anterior, acesta este

56

Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

46e7a0fd85d45df872d67853bf099c73df789e631e00aa1625fad87be1e18395