Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

La nivelul anului școlar 2016-2017, pe lângă elevii de vârstă teoretică corespunzătoare (15-18 ani), în liceu se aflau, de asemenea, și elevi de vârste mai mici (15% din populația de 14 ani), dar ș i elevi cu vârste mai mari (42,4% din populația de 19 ani și peste). Această pondere foarte mare a populației școlare de liceu, care depășește vârsta corespunzătoare acestui nivel de studiu, este determinată de un complex de factori: elevi cu debut școlar întârziat, elevi cu repetenție multiplă, elevi care nu s-au înscris la liceu imediat după finalizarea clasei a VIII-a, elevi care au urmat ruta progresivă de formare în învățământul secundar superior etc. Majoritatea acestora se află înscriși în forme alternative, precum: învățământul cu frecvență redusă, învățământul seral. Acest număr foarte mare de populație școlară de liceu care depășește vârsta corespunzătoare are impact direct asupra ratelor de cuprindere în învățământul superior. Reorganizarea învățământului profesional și tehnic, începând cu 2009/2010, a determinat scăderea bruscă a ratelor de cuprindere la toate vârstele corespunzătoare învăţământului profesional. Valorile

mai mari înregistrate pentru vârstele de 16 și 17 ani în anul școlar 2009/2010 au fost determinate de
efectivele de elevi din anii II și III din SAM. Începând cu 2014/2015, anul aferent reînființării
învățământului profesional, se înregistrează o creștere a valorilor indicatorului la toate vârstele
specifice aceastei rute educaționale. Astfel, la nivelul anului școlar 2016/2017, aproximativ câte 10%
din populația de 15 ani, de 16 ani și de 17 ani era cuprinsă în învățământul profesional.
Analiza datelor relevă valori mai mari ale ratelor specifice în cazul populației masculine – cu valori mai
mult decât duble față de cele ale populației feminine, în ultimii trei ani școlari analizați.
Tabel 20. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste în învăţământul profesional
                             2009/        2010/       2011/   2012/   2013/   2014/      2015/     2016/
 Vârsta
                             2010         2011        2012    2013    2014    2015       2016      2017
            Total              0,5         0,0         0,0     1,1     1,1     8,0       10,5      10,6

 15 ani     Feminin            0,4          0,0        0,0     0,5     0,6     4,8        6,6        7,0
            Masculin           0,6          0,0        0,0     1,6     0,0     11,0       14,1      14,1
            Total            14,8           1,2        0,0     3,0     4,1     6,2       10,2       12,4
 16 ani     Feminin           11,0          0,9        0,0     1,4     1,9      3,1       5,9        7,7
            Masculin          18,5          1,5        0,1     4,6     6,2     9,2        14,3      17,0
            Total             18,2         11,1        0,7     2,2     4,2     4,7        5,5       9,6
 17 ani     Feminin           13,5          7,8        0,3     0,8     1,9     2,1        2,9        5,6
            Masculin          22,6         14,2        1,1     3,5     6,4      7,1        8,1      13,3
Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017.

Ca şi la liceu, în învăţământul profesional există şi elevi cu vârste mai mici sau mai mari decât intervalul corespunzător acestui nivel de studiu, dar în ponderi mult mai reduse (2,5% din populaţia de 14 ani, respectiv 3,9% din populaţia de 19 ani și peste).

I.D.3. Rata de tranziție în învățământul liceal și profesional

În anul şcolar 2016/2017, o pondere de 93,7% dintre elevii înscrişi cu un an în urmă în clasa a VIII-a şi-au continuat studiile la liceu sau în învăţământul profesional; valoarea a fost în ușoară scădere față de anii precedenți. Odată cu reînființarea învățământului profesional în anul şcolar 2014/2015, se observă o diferențiere semnificativă pe sexe: tranziția la învățământul liceal este mai mare în cazul fetelor, iar la învățământul profesional este mai mare în cazul băieților.

26