Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

Discrepanţele între valoarea acestui indicator pe medii de rezidenţă evidențiază situația defavorizată a învăţământului din mediul rural (78% rural şi 95,3% urban). Valoarea indicatorului este uşor mai mare în cazul băieţilor, în comparaţie cu fetele, diferența de peste 1 p.p. păstrându-se ca și în anii anteriori. În învățământul gimnazial, valoarea ratei brute de cuprindere a crescut în perioada 2007-2010 ca urmare a școlarizării la acest nivel de studiu a copiilor care au intrat în clasa I în 2003/2004 (două generații de 6 și de 7 ani). Ulterior, rata de participare în gimnaziu a scăzut semnificativ, până la valoarea de 91,2% în anul școlar 2016/2017, cu 0,3 p.p. mai redusă în raport cu anul școlar anterior. Valoarea indicatorului este uşor mai mare în cazul băieţilor, în comparaţie cu fetele.

    Tabel 10. Rata brută de cuprindere în învăţământul gimnazial
                           2009/         2010/        2011/       2012/   2013/   2014/     2015/      2016/
                           2010          2011         2012        2013    2014    2015      2016       2017
     Total                 98,9          97,6         92,8        93,4    92,7    91,4      91,5       91,2
     Feminin                98,1          96,7         91,6        91,2    91,9    90,6      90,5       90,5
     Masculin               99,6          98,4        94,0         95,4    93,5    92,2      92,3       91,9
    Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017.

I.C.2. Ratele specifice de cuprindere în învățământul primar și gimnazial

Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învățământul primar a fost în creştere de la un an şcolar la altul; în 2016/2017, indicatorul înregistrează o scădere cu 0,8 p.p. față de anul şcolar anterior. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se află în grădiniţă. Ratele de cuprindere pentru celelalte vârste specifice învăţământului primar şi gimnazial au înregistrat uşoare oscilaţii faţă de anul anterior. Se înregistrează, în continuare, procente relativ ridicate de elevi care depăşesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învăţământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani).

Rata specifică de cuprindere exprimă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educaţie a unei anumite cohorte de vârstă specifică.

   Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învăţământul primar
    Ca şi alţi indicatori, ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste au prezentat tendinţe oscilante în
    ultimii ani, influențate mai ales de schimbările de structură ale sistemului de învățământ.
    Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani.
    De la ponderi de aproximativ 20% a copiilor de 6 ani cuprinşi în învăţământul primar înainte de anul
    școlar 2012/2013, în anul școlar 2016/2017 peste 81% dintre copii de 6 ani au fost şcolarizaţi în primar
    (în scădere, totuși, față de anul școlar anterior cu 0,8 p.p.): 76,4% în clasa pregătitoare și 4,8% în clasa
    I. În acelaşi timp, 13,9% dintre copiii de 6 ani (în scădere față de anul școlar anterior) au rămas cuprinşi
    în învăţământul preşcolar. Dacă înainte de introducerea obligativității clasei pregătitoare nivelul ratei
    de cuprindere în şcoală a copiilor de 6 ani era mai ridicat în rural decât în urban, în ultimii cinci ani
    tendința s-a inversat, valoarea indicatorului fiind mai mare în urban decât în rural cu peste 20 p.p.
    (91,7% în urban, respectiv 70,2% în rural). În mod constant, diferenţa valorii indicatorului pe sexe este

15