Vezi raport

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

numai cetăţenie română” nu mai poate fi aplicată, deoarece în urma modificărilor Constituţiei din 2003, art. 16 alin. 3 prevede: funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoane care au cetăţenia română şi domiciliul în România. Petenta întăreşte ideea că sintagma ˝numai cetăţenia română” a fost înlăturată prin ultimele modificări ale Constituţiei.

Condiţiile stabilite de legiuitor pentru ocuparea funcţiei de executor judecătoresc (art. 15 din legea nr.188/2000) sau funcţionar public (art. 54 din legea nr. 188/1999) şi, in extenso, inclusiv magistraţi (14 alin.2 din Legea nr. 303/2004) impun cerinţa deţinerii cetăţeniei române şi a domiciliului în ţară, fără a impune condiţia deţinerii exclusive a cetăţeniei române, în acord cu textul constituţional al art. 16 alin.3. Or, pornind de la premisa că, în opinia legiuitorului constituant, perspectivele ori situaţia actuală a României în Uniunea Europeană, nu mai justifică interdicţia accesului la funcţiile şi demnităţile publice a cetăţenilor români care au şi o altă cetăţenie, condiţia impusă de art. 16 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activitatea notarială ar putea fi interpretată ca venind în contradicţie cu principiul egalităţii statuat în Constituţia României, revizuită. Însă opţiunea legiuitorului şi examinarea soluţiilor legislative alese de către legiutor

precum şi conformitatea acestora cu principiul egalităţii statuat în Constituţia României, revine Curţii Constituţionale. Măsuri: Constatarea existenţei unei fapte de discriminare, prin refuzul de a accepta participarea la concursul de ocupare a funcţiei de notar public, petentei datorită dublei cetăţenii potrivit prevederilor art. 1 alin 2 lit. c) şi i), art. 2, alin. (1), din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi aprobările ulterioare;

Recomandă, în temeiul art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată şi modificată ulterior, Ministerului Justiţiei să promoveze o lege privind activitatea notarilor publici, prin care discriminarea să fie eliminată, în sensul respectării principiului egalităţii de şanse şi înlăturării tratamentului discriminatoriu aplicat diferiţilor candidaţi la concursul de ocupare a funcţiei de notar public

Recomandarea Colegiului Director are caracter pur consultativ

Notă: în urma recomandării, Guvernul României a eliminat condiţia deţinerii „doar a cetăţeniei române” pentru candidaţii înscrişi la concursurile de primire în profesia de notar public. Într-o speţă similară, prin Hotărârea nr. 310 din 14.05.2008, Colegiul Director îşi menţine punctul de vedere cu privire la caracterul discriminatoriu al refuzului Uniunii Notarilor Publici din România de a accepta candidaţi cu dublă cetăţenie la concursul de intrare în profesie dar arată că revine Curţii Constituţionale competenţa exclusivă de a constata neconstituţionalitatea prevederilor legale în cauză.

Hotărârea nr. 330 din 27.03.2008 – segregare - separarea elevilor de etnie romă, anul II de studiu din cadrul Şcolii Generale I-VIII, Josika Miklos, comuna Atid, judeţul Harghita

Organizaţia Romani CRISS susţine că, Şcoala Generală cu clase I-VIII ,,Josika Miklos’’ Atid are un număr total de 155 de elevi, dintre care 87 elevi aparţin etniei romilor ( un procent 56,13 % din numărul total de elevi ai şcolii) şi că directorul Şcolii Generale ,,Josika Miklos’’ Atid, domnul Zoltan Nagy, a pus la dispoziţia reprezentanţilor Romanii Criss-ului un document în care era prezentată ,,situaţia elevilor romi pe clase’’. Potrivit acestei situaţii, în anul II de studiu, elevii sunt separaţi în două clase. Astfel, în anul şcolar 2006 – 2007, în clasa a II-a A, dintr-un număr

„Building trust in human rights” 36