Vezi raport

optate de Colegiu în anul 2009. Constatarea faptelor de discriminare s-a produs cu prevalenţă în domeniul raportu- rilor de muncă. Situaţiile de discriminare au variat de la desfacerea contractului de muncă, refuzul reangajării, respingerea dosarului de concurs pentru ocuparea postului, la neadap- tarea rezonabilă a locului de muncă. Neasigurarea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi a constituit un alt aspect al discriminării, atât în ceea ce priveşte instituţiile publice, imobilele de locuinţă dar şi accesul la beneficiul drepturilor sociale (de exemplu asigurarea indemnizaţiilor printr-un singur sis- tem de plată ce omite însă cazul particular persoanelor nedeplasabile). 64 ▐ „BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS“ Persoanele infectate HIV Fenomenul discriminării a adus atingere grupurilor vulnerabile între care se află şi persoanele infectate HIV. În anul 2009 dificultăţile întâmpinate şi sesizate CNCD au fost si- milare celor din anul anterior: păstrarea confidenţialităţii datelor personale şi accesul la servicii medicale. În anul 2009 au fost constatate situaţii de discriminare ce au pus în evidenţă proce- durile neconforme utilizate în vederea accesării beneficiilor sociale sau a altor servicii publice, deoarece nu asigurau confidenţialitatea diagnosticului medical. Probleme de discriminare au fost constatate şi în ceea ce priveşte situaţia copiilor in- fectaţi HIV, în desfăşurarea procesului educaţional, ce au avut ca efect marginalizarea aces- tora. Trebuie precizat că aspecte similare de discriminare în educaţie s-au manifestat şi împotriva copiilor cu dizabilităţi. Egalitatea dintre femei şi bărbaţi Aspectele constatate în anul 2009 în ceea ce priveşte tratamentul diferenţiat pe bază de sex au valenţe extrem de serioase. Raporturile de muncă au constituit domeniul de ma- nifestare al discriminării, în mod special desfacerea contractului de muncă din cauza stă- rii de graviditate sau neîncheierea unui nou contract de muncă din aceleaşi motive. Sistemul de majorări salariale în mediul privat, a fost considerat discriminatoriu, în condiţiile în care mecanismul de majorări a fost total netransparent, cu un impact dispro- porţionat asupra angajaţilor de sex masculin. Pe de altă parte, deşi izolat, s-a constatat persistenţa limbajului discriminatoriu la adresa femeii în spaţiul public. Convingeri/Opinii În anul 2009 discriminarea pe baza convingerilor sau a opiniilor a fost constatată, în mod particular, în domeniul raporturilor de muncă. Opinia politică sau de altă natură a determinat neacordarea şi neefectuarea evaluării profesionale ori tratarea diferenţiată la locul de muncă şi, în ultimă instanţă, nevalidarea mandatului de reprezentant ales, prin intermediul votului de respingere a majorităţii cu orientare politică diferită. Aceste cazuri au evidenţiat faptul că raporturile de muncă pot fi afectate inclusiv de convingerile sau orientarea politică diferită a angajaţilor. RAPORT DE ACTIVITATE 2009  „BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS“ ▐ 65 Orientare sexuală Problema hărţuirii prin limbaj şi comportament la adresa persoanelor cu o altă orientare sexuală a continuat să fie supusă atenţiei fiind constatată, în mod special, în raport cu atingerea adusă demnităţii personale prin referinţele discriminatorii imputate acestora. Alte criterii Domeniul muncii a fost, cu precădere, mediul în care s-a manifestat discriminarea, atât pe baza criteriilor explicit prevăzute de art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000 dar şi pe baza unor criterii care, nefiind specificate, constituie, în aceeaşi măsură, fapte de discriminare. Este cazul unor situaţii precum respingerea dosarului de participare la concursul de rezi- denţiat pe motivul deţinerii unei funcţii publice, neacordarea unor drepturi salariale din cauza apartenenţei sindicale, desfacerea contractului de muncă din cauza antipatiei, con- diţii de angajare cu „aspect fizic plăcut”, „înălţime” în situaţia în care aceste restricţii nu au putut fi justificate obiectiv pentru atingerea unui scop legitim. 66 ▐ „BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS“ Capitolul 7 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în presa scrisă În perioada ianuarie-decembrie 2009 regăsim în presa scrisă centrală 49 de articole care au făcut referire directă la activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discri- minării. În urma monitorizării a 13 publicaţii (Adevărul, Cotidianul, Cronica Română, Jur- nalul Naţional, Pro Sport, Curentul, Evenimentul Zilei, Gândul, Gardianul, Gazeta Sporturilor, Libertatea, România Liberă, Ziua) s-a constatat menţinerea interesului acestora pentru două cazuri de discriminare mediatizate în anul anterior, în care fuseseră implicaţi preşedintele Traian Băsescu şi Ministrul de Externe de la acea dată, Adrian Cioroianu. Aceste cazuri au fost reluate în contextul publicării raportului Amnesty International pe anul 2008. Astfel, autorii raportului au calificat drept inadmisibilă formularea „ţigancă îm- puţită”, adresată de către Preşedinte unei jurnaliste, precum şi soluţia lui Adrian Cioroianu de a-i trimite în deşert „pe toţi cei care pătează imaginea ţării”, declaraţie care viza în mod direct minoritatea romă. Folosindu-se de cazurile în care au fost implicaţi cei doi politicieni, raportul a atras atenţia asupra nivelului la care continuă să se manifeste atitudinile discri- minatorii în România. Un număr ridicat de articole (19 dintr-un total de 49), care conţineau trimiteri di- recte la CNCD, au ca subiect principal minoritatea romă. O dovadă a interesului manifestat de către presa scrisă faţă de problematica romilor o constituie campania desfăşurată de către Jurnalul Naţional „Cuvântul rom este neologism”. Aceasta a oferit autorităţilor (printre care s-a numărat şi CNCD), precum şi întregii societăţi, posibilitatea de a-şi face cunoscut punc- tul de vedere cu privire la utilizarea sintagmei „ţigan” sau ”rom”. În cadrul articolelor care au făcut trimitere la CNCD au existat 34 menţiuni cu pri- vire la Preşedintele instituţiei. O parte importantă dintre acestea au apărut în luna iunie, ca urmare a deciziei Preşedintelui CNCD de a solicita UEFA să sancţioneze cluburile de fotbal Steaua Bucureşti şi Ujpest, ca urmare a manifestărilor rasiste şi xenofobe ale suporterilor. Pe parcursul disputării meciului, suporterii stelişti au afişat un banner care conţinea un mesaj ofensator la adresa poporului maghiar. La rândul lor, susţinătorii lui Ujpest au fost acuzaţi de rasism, întrucât i-au numit pe români, în sens peiorativ, „ţigani”. De asemenea, presa scrisă a precizat poziţia Preşedintelui cu privire la petiţiile de- puse la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării de către Asociaţia T.A.T.A., RAPORT DE ACTIVITATE 2009  „BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS“ ▐ 67 asociaţie care atrăgea atenţia asupra nerespectării egalităţii în drepturi între părinţi. Una din- tre petiţiile depuse de către Asociaţia T.A.T.A. a condus la sancţionarea de către CNCD a managerului Spitalului „Grigore Alexandrescu”, întrucât taţii nu aveau dreptul de a rămâne alături de copilul bolnav. A existat un număr de 32 referiri cu privire la activitatea Colegiului director al Con- siliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. O parte dintre acestea au apărut în con- textul deciziei Colegiului Director de a se autosesiza ca urmare a declaraţiilor (din octombrie 2009) cu tentă rasistă ale patronului clubului Steaua Bucureşti, Gigi Becali. Acesta i-a numit pe suporterii şi pe patronul echipei Rapid Bucureşti, „ţigani”. Alte referiri au fost determinate de apelul lansat de către Colegiul director către for- matorii de opinie, cu scopul de a-i conştientiza în privinţa rolului pe care îl au în construi- rea unui climat tolerant în România. În perioada ianuarie-decembrie 2009, au existat 84 referinţe cu privire Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, un eveniment căruia presa i-a acordat o mare atenţie, constituindu-l prezentarea sondajului de opinie realizat de către INSOMAR, la solicitarea CNCD. Conform sondajului realizat pe un eşantion de 1201 de persoane, categoriile supuse cel mai frecvent unor atitudini discriminatorii sunt romii, persoanele infectate cu HIV-SIDA, cele cu dizabilităţi şi cele cu o altă orientare sexuală. O creştere a frecvenţei referirilor la CNCD, comparativ cu întregul an 2009, se constată pe fondul desfăşurării Paradei Gay, din luna mai, precum şi în contextul exprimării poziţiei instituţiei în cazul deciziei discriminatorii care i-a aparţinut Ministrului de Finanţe, A. Videanu. Printr-un ordin ministerial, acesta a stabilit noi criterii care vizau acordarea dreptului la tratament în străinătate pentru pacienţii români. Noile criterii au avut un caracter discriminatoriu la adresa vârstnicilor. Majoritatea articolelor care au făcut referire la CNCD s-au limitat să prezinte activitatea instituţiei într-o notă neutră, fără a se pronunţa cu privire la utilitatea acesteia. 68 ▐ „BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS“ Capitolul 8 Cheltuieli bugetare, date de ordin logistic şi financiar Execuţia bugetară pe anul 2009 a fost de 98,01% şi este prezentată în următorul tabel: Evoluţia bugetului în perioada 2002-2009 Aparatul de lucru al CNCD În anul 2009, aparatul de lucru al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discrimi- nării a fost constituit din 90 de posturi aprobate conform OG nr. 137/2000, din care 80 de posturi finanţate de la bugetul de stat. Din cele 80 posturi bugetate, la sfârşitul anului 2009 figurau ocupate 60 posturi. RAPORT DE ACTIVITATE 2009  „BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS“ ▐ 69 Media de vârstă a salariaţilor este de 35 ani. Ponderea femeilor este de 64 % iar a bărbaţilor de 36% în totalul numărului de salariaţi. 89% din salariaţii instituţiei au studii superioare. Evoluţia numărului angajaţilor în perioada 2002-2009 Dificultăţi organizatorice şi de ordin administrativ O problemă importantă, care s-a identificat şi menţinut în anii precedenţi, este funcţionarea instituţiei în condiţii improprii, într-un sediu necorespunzător, cu risc seismic ridicat. Bi- rourile sunt dispersate pe patru etaje (2, 3, 4 şi 6), neexistând servicii eficientede pază şi de salubritate. Nu există spaţiu destinat pentru organizarea şi funcţionarea magaziei instituţiei. Activitatea de audiere a personalelor citate în dosarele constituite pe baza petiţiilor primite la CNCD, desfăşurată de către membrii Colegiului Director, se realizează cu dificultate din acelaşi motiv, neexistând spaţii locative corespunzătoare, destinate acestei activităţi. Toto- dată, audienţele cu publicul, activitatea de consultanţă şi asistenţă juridică acordată petenţi- lor precum şi şedinţele organizatorice, periodice, cu personalul instituţiei se desfăşoară cu dificultate din aceleaşi considerente. 70 ▐ „BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS“ Concluzii În activitatea sa din anul 2009, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi-a exercitat competenţele legale pe direcţiile prevenirii, medierii, investigării, constatării şi sancţionării faptelor de discriminare. De asemenea, Consiliul a desfăşurat activităţi în domeniul monitorizării faptelor de discriminare şi în acordarea de asistenţă juridică victimelor discriminării. Activităţile de prevenire ale discriminării s-au concretizat în programe de informare, pregătire şi de educare a cetăţenilor. Programele au fost derulate în majoritatea lor în parte- neriat cu instituţiile publice şi cu societatea civilă. Parteneriatele cu instituţiile publice urmăresc, printre altele, convingerea acestora să-şi implementeze în propria cultură instituţională principiul egalităţii de şanse şi al nediscriminării. Persoanele cu dizabilităţi, persoanele aparţinând comunităţii roma, persoanele infectate cu HIV/SIDA şi persoanele cu orientare sexuală diferită rămân la nivelul percepţiei publice, ca fiind cele mai discriminate şi marginalizate categorii de persoane potrivit sondajului de opinie realizat anual la comanda Consiliului. Această percepţie este doar parţial confirmată de statistica petiţiilor înregistrate şi soluţionate de Consiliu. Dacă petiţiile privind discriminarea persoanelor aparţinând comunităţii roma sunt însemnate ca număr, cele privind persoanele infectate cu HIV/SIDA sau cele privind orientarea sexuală diferită rămâne nesemnificativă. Constatăm că numărul petiţiilor privind criteriul discriminării de gen este, de asemenea, foarte mic. Activitatea dinamică şi eficientă a organizaţiilor neguvernamentale care au ca scop promovarea egalităţii de şanse pentru romi este una dintre explicaţiile numărului însemnat de sesizări primite la Consiliu precum şi cel al acţiunilor în instanţă propriu domeniului discriminării romilor. Lipsa cunoaşterii îndeajuns a legislaţiei din domeniul nediscriminării şi lipsa asistenţei ju- ridice victimelor discriminării sunt unele dintre motivele numărului redus de petiţii pentru criteriile de gen, orientare sexuală sau HIV/SIDA. RAPORT DE ACTIVITATE 2009  „BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS“ ▐ 71 Procentul mare de hotărâri ale Consiliului menţinute de instanţele judecătoreşti confirmă calitatea activităţii de soluţionare a instituţiei dar şi profesionalismul activităţii serviciului de contencios administrativ. Funcţionarea Consiliului a fost perturbată de amânarea procedurii de numire a membrilor Colegiului director ca urmare a încheierii succesive a 5 mandate din rândul acestora. Înce- pând cu luna august asigurarea cvorumului legal pentru soluţionarea petiţiilor s-a realizat cu dificultate iar din luna noiembrie a fost imposibilă. Instituţia a funcţionat cu un buget redus, ajuns la nivelul anului bugetar 2007. De asemenea, Con- siliul are la dispoziţie un imobil impropriu desfăşurării activităţii specifice, fără a avea asigurate fa- cilităţi corespunzătoare activităţii specifice (de exemplu pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi). În viitor, Consiliul trebuie să se dezvolte pe următoarele direcţii: să-şi intensifice activitatea de prevenire prin iniţierea unor noi programe şi partene- riate. Alături de instituţiile publice, ţinta programelor de formare trebuie să fie şi în dome- niul privat. În acest sens se impune o activitate de atragere a fondurilor externe şi înlăturarea incompatibilităţii de participare a funcţionarilor publici ca experţi şi manageri de proiecte; îmbunătăţirea procesului de soluţionare a petiţiilor, respectarea termenelor legale de soluţionare, creşterea calităţii motivării soluţiilor, menţinerea independenţei Consiliului în activitatea de soluţionare a petiţiilor; se impune o monitorizare mai accentuată a relaţiilor sociale din perspectiva egalităţii de şanse şi a nediscriminării din cauza perioadei de criză economică. Criza economică, de regulă, este o sursă de tensiuni şi conflicte în societate, care se exprimă în nenumărate rânduri prin creşterea cazurilor de discriminare; accelerarea specializării funcţionarilor publici din cadrul Consiliului, elaborarea de studii şi cercetări pe domeniul egalităţii de şanse şi al nediscriminării; creşterea prezenţei Consiliului la nivelul instituţiilor specializate din Uniunea Europeană. Colegiul Componenţa actuală a Colegiului director (din aprilie 2010) Csaba Ferenc ASZTALOS - Preşedinte Dragoş Tiberiu NIŢĂ - Vicepreşedinte Dezideriu GERGELY István HALLER Cristian JURA Anamaria PANFILE Ioana Liana POP Vasile Alexandru VASILE Sorina Claudia VLAŞ Contribuţii Raportul de activitate al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru anul 2009 a fost realizat de un grup de lucru coordonat de: Dezideriu Gergely, membru Cole- giul Director. Totodată, mulţumim pentru sprijin colegilor: Cristian Nuică, Şef Serviciu Juridic, Con- tencios şi Contracte; Nicoleta Udrescu, Director Direcţia Economică şi de Resurse Umane; George Lica, Iulia Vaida, Angelica Paraschiv, Daniel Draguş, Ana-Maria Irimescu, Denisa Lazăr, Diana Pană, Silvia Răduţ, Alina Ungureanu, Daniela Vaidaş, Daniel Vasile, Ştefan Va- silescu, Ionuţ Cristinel Ciorăscu, Liliana Trică etc.