Prognoza 2022 - 2026 - varianta de toamnă 2022 (pdf) (NOTA)

şind creşterea medie cu 2,4 puncte procentuale, deşi, în mod tradiţional, sezonier se înregistrau reduceri de preţ pentru acest tip de produse. Temperarea preţurilor la combustibili prin reglementarea privitoare la reducerea cu 50 bani/litru a preţurilor carburanţilor la pompă, precum şi aplicarea măsurilor de plafonare a preţurilor la energie electrică şi la gaze naturale pentru populaţie, au contribuit la decelerarea uşoară a preţurilor bunurilor nealimentare, până la 16,4%. În acelaşi timp, preţurile din servicii şi-au continuat trendul crescător, dar într-un ritm mai lent, dinamica acestora în cel de-al treilea trimestru ajungând la 8,2%. Evoluţiile din cel de-al treilea trimestru evidenţiază faptul că, pe măsură ce presiunile provenite din partea preţurilor produselor energetice se atenuează, dinamicile anuale fiind mai reduse în special la gazele naturale (+70,5% fată de 87,2% în trimestrul II) şi combustibil (+32%, cu 2 puncte procentuale sub dinamica din trimestrul II), se majorează efectele de runda a doua a creşterii preţurilor energetice, vizibile mai ales în cazul produselor alimentare. Evoluţiile sectoriale, conform celor mai recente date privind indicatorii cu frecvenţă ridicată (iulie-august), indică, în medie, o încetinire la nivelul unor activităţi, cum ar fi industria şi comerţul, în timp ce pentru altele se estimează ritmuri de creştere apropiate de cele înregistrate în primul semestru al anului. Sectorul industrial a rămas afectat de suprapunerile şocurilor (perturbările lanţurilor de aprovizionare, criza energetică şi cea geopolitică). Totodată, industria manufacturieră se confruntă cu o cerere externă în scădere, cauzată de incertitudinile evoluţiilor economice viitoare, manifestate inclusiv la principalii parteneri comerciali ai României. În aceste condiţii, trendul descendent al producţiei industriale s-a consolidat la nivelul trimestrului II şi chiar s-a accentuat în perioada iulie-august, ajungând la -2,0% comparativ cu iulie-august 2021. Cele mai mari dificultăţi continuă să se manifeste în ramura chimiei (cu o accentuare a declinului în perioada iulie - august de -21,8%, după ce în prima jumătate a anului scăderea a fost de circa 20%) din cauza preţurilor ridicate la gazele naturale. Comparativ cu luna august 2021 declinul s-a adâncit până la -24,7%. Efectele nefavorabile ale creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale au afectat şi evoluţia sectorului metalurgic, care se menține în teritoriu negativ începând din luna martie. În trimestrul II contracţia s-a situat la 11,3% comparativ cu perioada similară din 2021, situația agravându-se în perioada iulie-august (-24,6%). O reducere semnificativă de activitate s-a înregistrat şi pentru volumul producţiei şi furnizării de energie 6 electrică şi termică (-7,6% în trimestrul II şi -7,3% în perioada iulie-august), pe fondul contracţiei cererii, consumul fiind mai redus atât în economie (-6,3% în perioada aprilie - iunie şi -7,0% în iulie - august), cât şi la nivelul populaţiei (-10,5% în trimestrul II şi -9,0% în iulie - august). Încetinirea ritmului de creştere pentru comerţul cu amănuntul la 3,7% în perioada iulie- august comparativ cu perioada similară a anului anterior (după ce în trimestrul al doilea înregistrase un avans de 5,0%) s-a datorat temperării vânzărilor de carburanţi (+6,0% pentru perioada iulie - august, mai puțin cu 3,4 puncte procentuale față de dinamica celui de-al doilea trimestru) şi vânzărilor de produse nealimentare, unde s-a înregistrat o creştere de numai 2,4% (influenţată de reducerea cu 1,5% a vânzărilor de mobilă). Şi comenzile prin internet au continuat să piardă teren faţă de anul trecut (-3,5% în perioada iulie - august), dar într-un declin temperat comparativ cu cel de-al doilea trimestru (-8,2%). Volumul cifrei de afaceri a serviciilor prestate populaţiei a încetinit ritmul după ce încheiase trimestrul al doilea cu o majorare de 37%, diminuându-şi creşterea în perioada iulie- august (+17,1% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior). Această evoluţie a fost influenţată de o decelerare în activitatea de hoteluri şi restaurante (+19,1%, cu peste 20 puncte procentuale mai puţin faţă de avansul din cel de al doilea trimestru) şi în serviciile agenţiilor de turism (+28,4%, comparativ cu un avans de 50% în al doilea trimestru). Evoluţii favorabile s-au înregistrat însă în sectorul de construcţii, pentru perioada iulie- august datele statistice indicând o revigorare puternică (creşteri determinate şi de un efect de bază, în special în luna august). Volumul lucrărilor de construcţii a înregistrat o creştere de 12,2% în aceste ultime două luni pentru care există date statistice, într-un ritm dublu faţă de primul trimestru, şi de 4 ori mai mare faţă de dinamica din cel de-al doilea trimestru, fiind susţinută de reparaţiile capitale (+28,9% în perioada iulie-august an curent, după o reducere de 28,8% în iulie- august 2021) şi de activităţile de întreţinere şi reparaţii curente (+25,2% în perioada iulie-august 2022, după ce în iulie-august 2021 scăderea a fost de 18,9%). Construcţiile noi au accelerat ritmul la 6% în perioada iulie-august, după ce în primele două trimestre volumul a variat în jurul a 3%. Pe obiecte de construcţii este de menţionat creşterea solidă de 23,4% a construcţiilor inginereşti din luna august, fiind a patra lună consecutivă în care se menţin în teritoriu pozitiv. Avansul de 14,5% în perioada iulie-august a construcţiilor inginereşti a compensat declinul din prima jumătate a anului, ceea ce a condus la o creştere de 1,1% în primele 8 luni comparativ cu perioada corespunzătoare din 2021. Semnificativă este şi continuarea avansului pentru clădirile nerezidenţiale în perioada iulie-august (+20,9%), în timp ce clădirile rezidenţiale au avut o dinamică modestă (+0,4%) în condiţiile majorărilor succesive ale dobânzilor la credite şi erodării puterii de cumpărare a populaţiei. Valoarea cifrei de afaceri în serviciile prestate în principal întreprinderilor şi-a accelerat ritmul de creştere în perioada iulie-august până la 31,1% comparativ cu un avans de 27,4% în trimestrul al doilea. Serviciile de transport aerian s-au evidenţiat în continuare, cifra de afaceri aproape dublându-se în perioada menţionată (+97,4%), dar şi activităţile de producţie cinematografică (+64,1%), servicii de tranzacţii imobiliare (+54,4%), activităţile de secretariat (+54,2%) şi depozitare (+52,2%). Deşi s-a înregistrat o încetinire de ritm (-6 puncte procentuale) în cazul valorii cifrei de afaceri a serviciilor informatice în perioada iulie-august comparativ cu al 7 doilea trimestru, creşterea înregistrată depăşeşte semnificativ avansul pe total. Creşterile de peste 35% în lunile iulie şi august, în termeni anuali, în cazul altor servicii au condus la o majorare a valorii cifrei de afaceri de 38,8% în această perioadă, cu circa 13 puncte procentuale peste realizările din cel de-al doilea trimestru. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele 8 luni ale anului 2022, un deficit semnificativ de 16,99 mld. euro, în creştere cu 58,1% față de perioada similară din anul 2021. Determinantul principal a fost deteriorarea deficitului balanţei comerciale (FOB-CIF export- import de bunuri), în creştere cu 50,5%, fiind generat în proporţie de 42,0% de zona petrochimiei (produse farmaceutice, îngrăşăminte). Ponderi importante în deficit s-au înregistrat şi la grupele combustibili şi lubrefianţi (24,4%) şi mărfuri manufacturate clasificate după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal etc) respectiv 21,6%. În semestrul I 2022 rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 63,0% cu un punct procentual mai mare decât în anul 2021 iar numărul de salariaţi s-a majorat cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior ajungând la 6648,7 mii persoane, nivel care marchează nu numai o recuperare a pierderilor de salariaţi datorate pandemiei, dar şi o depăşire cu peste 71 mii persoane a nivelului existent înaintea pandemiei. Rata şomajului BIM a fost de 5,7% în primul semestru din acest an (în scădere de la 6,0% în trimestrul I 2022 la 5,3% în trimestrul II 2022). Câştigul salarial mediu brut pe total economie a ajuns în primele 8 luni ale anului 2022 la 6307 lei, cu 10,7% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2021. Corespunzător, câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 11,5%, însă sub rata inflaţiei, astfel încât câştigul salarial real (la care se raportează puterea de cumpărare a salariaţilor) a cunoscut o scădere cu 1,0% în aceeaşi perioadă de analiză. În agricultură, silvicultură și pescuit componentă a sectorului concurențial, câștigul salarial real a crescut cu 4,7%. Această majorare s-a datorat intrării în vigoare a Legii nr.135/2022, prin care salariații din agricultură și industria alimentară beneficiază de un salariu minim brut garantat în plată de minimum 3000 lei. În industrie, câștigul salarial real a înregistrat o ușoară creștere de 0,2%, în timp ce în construcții s-a redus cu 0,9%. Ca urmare a stresului financiar resimțit de angajați, unele companii din sectorul concurențial au pus un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului. 8