Prognoza 2022 - 2026 - varianta de toamnă 2022 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă A. Considerente privind estimările pe termen mediu Într-un context global dificil, cu conflicte geopolitice la graniţele naţionale şi crize energetice ce au amplificat presiunile asupra preţurilor materiilor prime, erodând în acelaşi timp puterea de cumpărare a populaţiei, economia românească a dovedit o rezilienţă peste aşteptări la şocurile asupra ofertei, realizând în anul curent o creştere economică robustă. Scenariul prognozei de toamnă a ajustat pozitiv evoluţiile macroeconomice actuale, dar a înrăutăţit perspectiva anului viitor, în concordanţă cu previziunile organismelor internaţionale pentru principalii parteneri comerciali ai României, în special Germania şi Italia. Estimările pentru anul 2022 au fost fundamentate pe baza evoluţiilor din perioada ianuarie-august (creşterea economică de 5,7% din semestrul I, tendinţele indicatorilor sectoriali din iulie şi august, dinamica preţurilor, etc.), luând în considerare prelungirea conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi implicaţiile pe care acesta îl are asupra economiei europene şi mondiale. În profil trimestrial, pentru partea a doua a anului au fost prevăzute atenuări de dinamică pe fondul prețurilor ridicate, a afectării ramurilor industriale energointensive, și a trecerii în teritoriu negativ a ritmului anual al câștigului salarial real lunar. Cu toate acestea, varianta prognozei actuale poate fi considerată ca fiind una prudentă, existând premise favorabile ca diminuarea de ritm a consumului privat din ultimul trimestru să fie compensată de intensificarea procesului investiţional. Per ansamblu, avansul economic a fost prevăzut la 4,6% în anul 2022, cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul estimat în scenariul din prognoza de vară (+3,5%). Au fost constatate performanţe peste aşteptări în activităţile de construcţii şi servicii, care împreună deţin o contribuţie de circa 5 puncte procentuale la majorarea produsului intern brut, atenuând astfel aportul negativ al industriei şi agriculturii (-0,9 puncte procentuale). Pentru sectorul terţiar, căruia i-a revenit rolul de motor al creşterii, valoarea adăugată brută a fost estimată a se majora cu 7,7%, cu o uşoară tendinţă de încetinire în a doua parte a anului, în timp ce pentru sectorul de construcţii a fost prevăzută o dinamică de 6,1%, pe baza accelerării activităţii din semestrul II. Contribuţiile negative au provenit din partea industriei, pentru care s-a prognozat o diminuare a valorii adăugate brute cu 1,2%, şi din partea sectorului agricol, puternic afectat de secetă, ceea ce a condus la revizuirea semnificativă a estimărilor anterioare, până la o scădere de 12,8%. Pe latura cererii, după un comportament foarte bun în primul semestru (+5,0%), aşteptările au vizat tendinţa descendentă a dinamicii consumului privat în perioada următoare, 1 corelată cu evoluţia puterii de cumpărare. Astfel, creşterea de 5,4% prevăzută pentru întreg anul 2022, a fost cu 1,9 puncte procentuale peste estimarea anterioară. Investiţiile brute au cunoscut o uşoară redinamizare în trimestrul II 2022, tendinţă care va continua pe măsură ce realizarea investiţiilor publice finanţate din fondurile UE (PNRR şi cadrul multianual) se va accelera. Cu toate acestea, revizuirea creşterii formării brute de capital brut a fost una modestă (+0,6 puncte procentuale), la 4,3%, existând influenţe nefavorabile din zona echipamentelor. Conform prognozei actuale, în acest an cererea internă se consideră a fi susţinătoarea creşterii economice, exportul net având o contribuţie nulă - dinamica superioară a exporturilor de bunuri şi servicii (9,2%) fiind anulată de cea a importurilor de bunuri şi servicii (8,2%). Pentru anul 2023 se anticipează o decelerare a creşterii economice la 2,8%, cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul prognozei de vară (+3,7%), în condiţiile în care efectele defavorabile ale actualului context geopolitic vor continua şi vor deveni mai vizibile la nivel european. După o încetinire a activităţii în primele două trimestre, aceasta se va relansa sub influenţa pozitivă a construcţiilor (+5,9%) şi a serviciilor (+3,0%), în condiţiile de oportunitate legate de exploatarea resurselor naţionale şi intrările de fonduri europene. Activitatea în sectorul industrial va continua să fie influenţată de nivelul ridicat al preţurilor produselor energetice şi de slăbirea industriei în Germania - principalul partener comercial al României. În aceste condiţii, a fost prevăzută o creştere modestă a valorii adăugate brute de numai 0,4%, sub nivelul scenariului din prognoza de vară (+2,3%). Pentru agricultură după contracţia accentuată din anul anterior se anticipează o majorare cu 9,8% a valorii adăugate brute, în condiţii climatice normale. Produsul intern brut (creştere reală, %) 2022 2023 2024 2025 2026 CNSP 2022 - 2026 Prognoza de toamnă 4,6 2,8 4,8 5,0 4,5 Prognoza de vară 3,5 3,7 4,7 4,5 4,0 Diferenţe (puncte procentuale) 1,1 -0,9 0,1 0,5 0,5 Pe latura cererii, pentru consumul privat se va urmări o creştere moderată de 2,7% (cu 0,9 puncte procentuale sub estimarea din prognoza de vară 2022), puterea de cumpărare a populaţiei situându-se la un nivel inferior celui prognozat anterior (1,7% faţă de 2,2%). Luând în considerare faptul că majorarea costurilor de finanţare şi a celor cu energia şi materiile prime, precum şi amplificarea incertitudinilor investitorilor, constrâng realizarea de noi investiţii, pentru formarea brută de capital fix s-a estimat o dinamică de 6,2% (cu 1 punct procentual mai puţin decât în prognoza de vară 2022). Exportul net va contribui uşor negativ la creşterea economică (-0,8 puncte procentuale), în situaţia unui avans superior al importurilor de bunuri şi servicii (+5,4%) comparativ cu exporturile (+4,5%). Pe termen mediu, ritmul anual al produsului intern brut a fost estimat la 4,8% pentru perioada 2024 - 2026, fiind susţinut de un aport semnificativ al sectorului construcţii (cu un spor 2 mediu anual de 9%), accentul fiind pus pe atragerea şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR. În ceea ce priveşte serviciile şi industria (cu ritmuri medii anuale de peste 4,5%), se are în vedere dezvoltarea acelor activităţi cu un plus de valoare adăugată inovativă. Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va reprezenta principalul motor al creșterii economice, cu un ritm mediu anual de 8,2%, concretizându-se într-o rată de investiţie de circa 29% la sfârşitul intervalului de prognoză, în timp ce consumul privat se aşteaptă să evolueze la o dinamică medie inferioară celei a produsului intern brut. Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând totuşi o uşoară tendinţă de diminuare treptată. Procesul inflaţionist s-a dovedit a fi mai persistent şi de amplitudine mai ridicată decât s-a anticipat anterior, astfel încât şi decelerarea creşterii preţurilor de consum a fost estimată a avea o intensitate mai redusă. În aceste condiţii, previziunile inflaţiei au fost ajustate ascendent pentru anul în curs şi următorii doi ani cu circa 1,3 puncte procentuale ca medie anuală, urmând ca în perioada 2024-2025 să se încadreze în jurul valorii de circa 3%. Prognozele au luat în calcul actele normative în vigoare privind modificarea schemei de plafonare a preţului energiei electrice până la data de 31 august 2023, prelungirea măsurii de reducere a preţului pentru carburanţi cu 50 bani/litru până la sfârşitul anului curent, cât şi o relativă stabilizare a principalelor cotaţii internaţionale. Efectele nefavorabile pe termen scurt sunt aşteptate a se manifesta pentru componenta mărfurilor alimentare ca urmare a secetei prelungite din acest an, dar şi ca efect de runda a două al dispersiei preţurilor produselor energetice. Totodată, preţurile producţiei industriale cât şi costurile în construcţii se aşteaptă să înregistreze dinamici în scădere, rămânând însă şi în anul următor la valori de două cifre. Revizuirile ascendente pentru prognoza preţurilor au condus, implicit, şi la majorarea deflatorului PIB pentru perioada de prognoză. Deficitul de cont curent a fost estimat a se deteriora comparativ cu prognoza precedentă pentru anul curent şi perioada următoare, cauzele provenind din creşterea mai accentuată a preţurilor produselor importate, în special cele energetice, amplificate şi de aprecierea dolarului american. Pe termen mediu este de aşteptat a se intra într-un proces de corecţie a deficitului de cont curent determinat de o absorbţie mai bună a fondurilor europene, dar şi de o stabilizare a deficitului comercial. România a reuşit să păstreze un echilibrul economic relativ stabil, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă care a fost susţinută de instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, o îmbunătăţire a flexibilităţii la locul de muncă, precum şi redirecționarea resurselor umane, unde a fost posibil, către sectoarele mai puțin afectate de criză şi cu perspectivă de creştere în următorii ani. Îmbunătăţirea estimărilor de creştere economică şi noile date disponibile au condus la revizuirea populaţiei ocupate de la 0,7% la 1,0% pentru anul 2022, iar estimările numărului mediu de salariaţi au fost ajustate în sus cu 0,2 puncte procentuale (de la 1,6% la 1,8%). Totodată, încetinirea activităţii economice prevăzută pentru anul 2023 a condus la ajustări în jos ale nivelurilor estimate anterior pentru indicatorii de ocupare, cu 0,2 puncte procentuale, atât în cazul populaţiei ocupate (de la 0,9% în prognoza de vară la 0,7% în prognoza de toamnă) cât şi în cazul numărului de salariaţi (de la 1,8% în prognoza de vară la 1,6% în prognoza de toamnă). 3  Pe termen lung, piaţa muncii va urma o traiectorie pozitivă, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale, astfel în intervalul 2024-2026 populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 0,9% iar în cadrul acesteia numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 2%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală. Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză. Pentru anul curent, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei. Corespunzător, câştigul salarial mediu net se va majora cu 11,3%, ca urmare a unor măsuri de care beneficiază atât personalul din sectorul bugetar cât şi din sectorul concurenţial. Cu toate acestea, pe fondul inflaţiei accentuate din acest an, câştigul salarial real este estimat să scadă cu circa 2,0%. Pentru perioada 2023-2026, ritmul mediu anual de creştere a câştigului salarial mediu brut va fi de 9,1%, iar puterea de cumpărare se va reînscrie pe un palier superior, cu o dinamică medie de 3,9%, în concordanţă cu contextul economico-social. B. Prognoze internaţionale şi riscuri Prognozele de toamnă ale principalelor instituţii internaţionale indică în general o revizuire în sus a creşterii economice pentru acest an pe seama evoluţiei peste aşteptări din primul semestru, dar pentru anul 2023 anticipează o înrăutăţire a perspectivelor economice la nivel global, pe seama persistenţei crizei energetice, a inflaţiei ce a atins cifre record şi a înăspririi condiţiilor financiare, într-un context marcat de continuarea conflictului din Ucraina. Banca Mondială estimează pentru România o creştere economică de 4,6% în acest an, urmată de o decelerare până la 3,2% în 2023 (-0,5 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, cea mai puţin pronunţată ajustare în jos a creşterii economice în comparaţie cu celelalte state din regiune). Similar, experţii FMI se aşteaptă la un avans al PIB de 4,8% în acest an, susţinut de dinamica peste aşteptări a cererii interne, urmată de o încetinire de până la 3,1% în 2023. Prognoze economice pentru România CNSP BM FMI 2022 2023 2022 2023 2022 2023 Creştere economică (%) 4,6 2,8 4,6 3,2 4,8 3,1 Inflaţie, medie (%) 13,5 9,6 13,3 9,7 13,3 11,0 Sursa: CNSP şi Rapoarte BM, FMI, octombrie 2022 Pentru statele din zona Euro, FMI estimează un avans de 3,1% în 2022, cu 0,5 puncte procentuale peste estimările din vară. Pe de altă parte, FMI a ajustat în jos estimările de creştere ale economiilor zonei Euro în 2023 până la un uşor avans de 0,5%, situaţie valabilă pentru majoritatea statelor. Îngrijorător este faptul că pentru Germania se aşteaptă o scădere a economiei cu 0,3% (-1,1 puncte procentuale. faţă de iulie), iar pentru Italia cu 0,2% (-0,9 puncte procentuale faţă de iulie). Şi OCDE estimează pentru zona Euro o creştere modestă de numai 4 0,3%, cu riscuri de contracţii economice în mai multe economii europene în lunile de iarnă (economia Germaniei se aşteaptă să scadă cu 0,7% în 2023, după un avans estimat la 1,2% în acest an). Incertitudinile și riscurile legate de actualele previziuni economice rămân ridicate, datorită menţinerii contextului geopolitic actual privind războiul din Ucraina şi a sancţiunilor asociate acestuia, cu efecte nefavorabile în special asupra economiilor europene, cât şi a presiunilor asupra preţurilor produselor energetice şi a unor materii prime. Deşi distorsiunile pe lanțurile de aprovizionare se aşteaptă să se menţină şi pe parcursul anului 2023, persistenţa acestora pe o perioadă mai îndelungată de timp devine un risc pentru evoluţia economiei mondiale. Perturbările cauzate de război în cazul importurilor de energie din Rusia au înrăutățit perspectivele de creștere, în special pentru zona euro şi pot provoca prejudicii suplimentare. În cazul menţinerii unor prețuri mai mari pentru o perioadă mai lungă de timp, există riscul reducerii ritmului de creştere economică, al comprimării marjelor de profit şi al erodării puterii de cumpărare. Totodată, inflaţia va fi alimentată şi de canalele de transmitere a costurilor ridicate de la producător în preţurile finale la consumator. De asemenea, preţurile mari ale bunurilor din import pun presiune suplimentară pe contul curent Pe de altă parte, sunt premise şi pentru o creştere economică peste aşteptări susţinută de materializarea mai rapidă a reformelor şi investiţiilor prevăzute din fonduri europene, în special în PNRR, cu un impact pozitiv în atenuarea şocurilor globale. C. Evoluţiile pe termen scurt care au stat la baza revizuirilor macroeconomice În prima jumătate a anului 2022 economia românească a continuat să facă faţă numeroaselor fenomene perturbatoare care se manifestau încă din 2021 şi care s-au acutizat odată cu declanşarea conflictului ruso – ucrainean în a doua jumătate a lunii februarie. Totuşi din punct de vedere al crizei sanitare situaţia s-a îmbunătățit treptat, în martie starea de alertă nu a mai fost prelungită, restricţiile fiind ridicate, iar valurile pandemice care au urmat nu au fost atât de agresive încât să impună luarea unor măsuri de limitare a răspândirii virusului, astfel că activitatea economică s-a desfăşurat în condiţii normale în toate domeniile de activitate. Cu toate acestea, în prima jumătate a anului 2022, avansul economiei a fost de 5,7% comparativ cu perioada similară din anul precedent, mult peste nivelurile estimate în prognozele anuale atât ale CNSP, cât şi ale Comisiei Europene (+3,5%, respectiv +3,9% în prognoza de vară). Rolul esenţial l-au avut serviciile cu o dinamică peste aşteptări (+8,2%), dar şi construcţiile (+4%) împreună generând circa 93% din nivelul creşterii economice. Pe partea cererii, consumul privat a fost principalul determinant al creşterii economice (+7,5%), o contribuţie semnificativă revenind cumpărărilor de mărfuri şi serviciilor pentru populaţie, având în vedere efectul ridicării restricţiilor impuse în perioada pandemiei, dar şi valul de refugiaţi ucraineni. Încetinirea activităţii din domeniul construcţiilor ca urmare a crizei energetice severe, al creşterii preţurilor materiilor prime şi al materialelor de construcţii, dar şi al majorării costului finanţării, au avut impact direct asupra investiţiilor brute (creştere de 2,4% în 5 semestrul I 2022 comparativ cu semestrul I 2021), decizia de a demara noi proiecte fiind amânată. Exportul net a avut un aport pozitiv de 0,3 puncte procentuale la rata de creştere economică, rezultat al creşterii exporturilor de bunuri şi servicii cu 9,8%, în termeni reali, dinamică superioară celei a importului de bunuri şi servicii (8,0%). Contextul internațional incert, alături de blocajele existente în marile lanțuri globale de distribuție și aprovizionare, au condus spre acutizarea dezechilibrelor macro-economice pe latura ofertei, consecinţa directă fiind accentuarea fenomenului de creştere a preţurilor de consum, majorările fiind înregistrate pe întregul flux între producător şi consumatorul final. Cele mai recente date statistice relevă faptul că inflaţia a înregistrat în trimestrul III o rată medie anuală de 15,4%, continuând tendinţa ascendentă din primele două trimestre. Este de remarcat accelerarea preţurilor produselor alimentare din această perioadă, depă