Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2018

Discrepanţele între valoarea acestui indicator pe medii de rezidenţă evidențiază situația defavorizată a învăţământului din mediul rural (80,5% rural şi 99,2% urban). Valoarea indicatorului este uşor mai mare în cazul băieţilor, în comparaţie cu fetele, diferența scăzând în anul școlar de referință la sub 1 p.p. În învățământul gimnazial, valoarea ratei brute de cuprindere a crescut, în perioada 2007-2010, ca urmare a școlarizării la acest nivel de studiu a copiilor care au intrat în clasa I în 2003/2004 ( două generații de 6 și de 7 ani). Ulterior, rata de participare în gimnaziu a scăzut semnificativ, până la valoarea de 86,3% în anul școlar 2017/2018, cu 4,9 p.p. mai redusă în raport cu anul școlar anterior. Valoarea indicatorului este uşor mai mare în cazul băieţilor, în comparaţie cu fetele.

    Tabel 10. Rata brută de cuprindere în învăţământul gimnazial
                          2009/        2010/        2011/         2012/   2013/   2014/   2015/      2016/      2017/
                          2010         2011         2012          2013    2014    2015    2016       2017       2018
     Total                98,9         97,6         92,8          93,4    92,7    91,4    91,5       91,2       86,3
     Feminin               98,1         96,7         91,6          91,2    91,9    90,6    90,5       90,5       85,3
     Masculin              99,6        98,4         94,0           95,4    93,5    92,2    92,3       91,9       87,2
    Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018.

I.C.2. Ratele specifice de cuprindere în învățământul primar și gimnazial

Schimbările de structură a sistemului de învățământ au influențe directe asupra ratelor specifice de cuprindere. Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învățământul primar a fost în creştere de la un an şcolar la altul; în 2017/2018, indicatorul înregistrează o scădere cu 2 p.p. față de anul şcolar anterior. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se află în grădiniţă. Ratele specifice de cuprindere pentru celelalte vârste specifice învăţământului primar şi gimnazial au înregistrat uşoare oscilaţii faţă de anul anterior. Se înregistrează, în continuare, procente relativ ridicate de elevi care depăşesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învăţământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani).

    Rata specifică de cuprindere exprimă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de
    educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă; indicatorul reflectă
    gradul de participare la educaţie a unei anumite cohorte de vârstă specifică.
   Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învăţământul primar
    Ca şi alţi indicatori, ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste au prezentat tendinţe oscilante în ultimii
    ani, influențate mai ales de schimbările sistemului de învățământ.
    Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani. De la
    ponderi de aproximativ 20% a copiilor de 6 ani cuprinşi în învăţământul primar înainte de anul școlar
    2012/2013, în anul școlar 2017/2018, aproape 80% dintre copii de 6 ani au fost şcolarizaţi în învățământul
    primar (în scădere, totuși, față de anul școlar anterior cu 2 p.p.). În acelaşi timp, 15,4% dintre copiii de 6 ani
    (în creștere față de anul școlar anterior) au rămas cuprinşi în învăţământul preşcolar. Dacă înainte de
    introducerea obligativității clasei pregătitoare nivelul ratei de cuprindere în şcoală a copiilor de 6 ani era mai

ridicat în mediul rural decât în urban, în ultimii cinci ani tendința s-a inversat, valoarea indicatorului fiind mai mare în mediul urban decât în rural cu aproape 20 de p.p. (88,5% în urban, respectiv 69,6% în rural). În mod

11