Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2018

2014/ 2015/ 2016/ 2017/ Nivel de învăţământ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 99,7 99,6 99,7 99,7 99,6 99,7 99,6 99,7 99,7 Preşcolar Urban 99,8 99,8 99,8 99,7 99,7 99,7 99,6 99,7 99,7 Rural 99,6 99,5 99,5 99,6 99,5 99,6 99,6 99,6 99,6 Total 86,1 86,8 86,9 88,1 88,6 89,0 89,5 89,8 90,2 Primar Urban 90,0 90,6 90,9 91,8 92,1 92,3 92,8 93,0 * Rural 82,8 83,4 83,3 84,6 85,2 85,8 86,3 86,6 * Total 86,0 86,7 86,9 88,1 88,6 89,0 89,5 89,7 90,1 - Primar de masă Urban 90,1 90,9 91,2 92,1 92,4 92,6 93,0 93,1 * Rural 82,8 83,4 83,3 84,6 85,2 85,8 86,3 86,6 * Total 88,6 87,9 87,8 88,6 89,6 89,4 90,4 91,8 92,3 - Primar special Urban 88,6 87,9 87,7 88,7 89,5 89,4 90,5 91,8 92,2 Rural 88,8 87,3 88,2 87,1 90,8 90,0 89,2 91,9 93,3 Total 68,3 68,8 68,8 69,3 69,8 71,3 72,2 72,6 72,8 Gimnazial Urban 71,6 72,3 72,3 72,8 73,0 75,9 76,2 77,0 * Rural 65,1 65,6 65,5 66,1 66,8 67,5 68,7 68,8 * Total 67,7 68,1 68,1 68,6 69,1 70,7 71,5 71,9 72,1 - Gimnazial de masă Urban 70,7 71,3 71,2 71,7 71,8 75,1 75,2 76,0 * Rural 65,0 65,5 65,4 66 66,8 67,4 68,6 68,7 * Total 80,8 81,6 81,7 82,2 82,4 82,7 83,9 84,3 85,0 - Gimnazial special Urban 80,9 81,9 82,1 82,4 82,8 82,8 84,1 84,4 85,1 Rural 78,3 77,2 76,2 78,5 77,3 80,6 81,2 82,8 84,5 Total 67,8 68,1 68,7 68,9 69,1 70,0 70,4 70,9 71,5 Liceu Urban 68,3 68,5 69,1 69,4 69,6 70,4 70,8 71,2 71,8 Rural 60,5 62,5 63,2 63,3 64,0 65,1 65,7 67,4 67,8 Total 58,3 50,9 56,3 52,7 63,4 64,9 62,0 69,9 68,2 Profesional/ Urban 59,2 51,4 56,5 55,6 66,9 68,4 64,0 75,0 71,4 SAM Rural 56,8 40,0 50,0 26,7 38,9 53,4 56,1 58,2 61,8 Total 68,4 69,9 72,0 74,7 76,4 77,8 78,3 78,3 77,8 Postliceal Urban 68,5 69,9 73,4 75,7 77,6 78,8 79,4 79,4 77,7 Rural 40,0 75,0 38,9 38,6 36,8 40,8 23,5 21,6 25,0 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Începând cu anul școlar 2017/2018, datele referitoare la personalul femi nin nu mai sunt prezentate defalcat pe nivelurile primar, respectiv gimnazial. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2010-2018 Pe niveluri de învățământ, cele mai multe cadre didactice femei profesează în învățământul preșcolar (99,7%) şi primar (90,2%). În învățământul gimnazial, la nivel general, 72,8% din personalul didactic sunt femei, dar procentul este cu 12,2 p.p. mai mare în învățământul special. În învățământul liceal, numărul cadrelor didactice de sex feminin este mai mare în școlile din mediul urban (71,8%) față de cele din mediul rural (67,8%). Ponderea cea mai scăzută a femeilor se înregistrează în învățământul profesional (68,2%), în scădere față de anul școlar anterior cu 1,7 p.p. 34  Figura 21. Ponderea personalului feminin din totalul personalului didactic, pe niveluri de studiu, 2017/2018 100 90 80 70 60 50 99,7% 90,2% 40 77,8% 72,8% 71,5% 68,2% 30 20 10 0 Preșcolar Primar Gimnaziu Liceu Profesional/SAM Postliceal În cazul acestui indicator observăm că se mențin anumite diferenţe pe medii de rezidenţă. Diferenţele pe medii sunt foarte ample în învăţământul postliceal și profesional, şi aproape inexistente în învăţământul preşcolar. Dezechilibrul de gen în profesia de cadru didactic este o problemă cu care se confruntă majoritatea sistemelor educaţionale. În general, proporția relativ scăzută a bărbaților este prezentă la toate categoriile de vârstă a cadrelor didactice, uşor mai pronunţată în rândul celor mai tineri. În 2016, la nivelul ISCED 1, marea majoritate a cadrelor didactice din UE sunt femei, cele mai mici proporții fiind în Grecia (71,4%), Luxemburg (76,0%), Spania (76,3%)și Suedia (76,9%), dezechilibrul de gen fiind cel mai mare în Italia (95,9%), Ungaria (96,6%), Lituania (97,1%) și Slovenia (97,3%). Cele mai echilibrate raporturi sunt la nivel de liceu în țări precum Norvegia (53,2%), Suedia (53,4%), Grecia (53,6%) sau Germania (53,8%). Tabel 33. Ponderea personalului feminin, pe niveluri de educație Preșcolar Primar Gimnazial Liceu Austria 98,6 91,7 72,3 55,2 Belgia 96,6 82,1 63,5 62,7 Bulgaria 99,8 94,4 80,2 77,3 Cipru 98,9 83,4 71,2 60,8 Croația 99,0 93,5 73,6 66,7 Danemarca * * 71,0 * Estonia * 90,6 82,9 69,6 Finlanda 97,3 79,4 74,1 59,6 Franța 89,2 83,2 59,8 58,7 Germania 96,2 87,1 66,7 53,8 Grecia 98,7 71,4 66,5 53,6 Irlanda * * * * Italia 98,9 95,9 77,1 63,5 Letonia 99,6 92,8 84,8 80,1 Lituania 99,2 97,1 82,3 79,4 Luxemburg 95,7 76,0 53,6 54,0 Malta 99,5 84,8 69,4 60,1 Marea Britanie 98,0 84,7 64,3 61,6 35  Olanda 87,5 86,7 52,5 52,6 Polonia 97,8 85,6 73,5 65,7 Portugalia 99,1 80,6 71,9 68,7 România 99,6 89,5 72,2 70,3 Slovacia 99,1 89,8 76,6 72,0 Slovenia 97,2 97,3 79,3 66,4 Spania 92,6 76,3 59,9 55,0 Suedia 95,4 76,9 76,8 53,4 Ungaria 99,6 96,6 76,7 64,0 * Date nedisponibile Sursă: EUROSTAT, 2018. II. A.5. Numărul de copii ce revine unui cadru didactic În comparaţie cu anul şcolar anterior, numărul elevilor ce revine unui cadru didactic a rămas relativ constant la majoritatea nivelurilor de învăţământ, cu excepția învățământului gimnazial. În ultimii opt ani şcolari, raportul elevi per cadru didactic a înregistrat modificări uşoare, influenţate şi de măsurile de reorganizare implementate la nivelul sistemului. Astfel, în urma măsurii de introducere a clasei pregătitoare în învăţământul primar, în grădinițe a scăzut numărul de copii/educator. Concomitent, numărul de elevi/cadru didactic a crescut în învățământul primar. Pe niveluri de studiu, cel mai scăzut raport (10 elevi/cadru didactic) continuă să se înregistreze în cazul învățământului gimnazial, în timp ce învățământul primar are cea mai ridicată valoare (19 elevi/cadru didactic). Atât în învăţământul primar, cât şi în învăţământul gimnazial se înregistrează diferenţe semnificative între învăţământul special şi cel de masă, determinate de specificul activităţii didactice: în învăţământul special un cadru didactic lucrează în medie cu 3 copii, comparativ cu media de 20 de copii din învăţământul primar sau de 11 copii în învăţământul gimnazial. Mediul de rezidenţă rămâne un important factor de diferenţiere a valorilor acestui indicator. În ultimii ani, în cazul învăţământului preşcolar, numărul de copii per cadru didactic este semnificativ mai mare în rural, în comparație cu mediul urban (17 copii, respectiv 14 copii la un cadru didactic). În învăţământul primar și gimnazial raportul se inversează, valoarea indicatorului fiind mai mare în urban. Diferența pe medii de rezidenţă, în învățământul gimnazial a scăzut ușor față de anul anterior. În învățământul primar, diferența pe medii a rămas constantă față de anul trecut. În anul școlar 2017/2018, cel mai redus raport elevi/profesor din întreg sistemul de învăţământ s-a înregistrat în învățământul gimnazial din mediul rural: 9 elevi la 1 profesor. La polul opus, cel mai ridicat raport elevi/profesor din întreg sistemul de învăţământ s-a înregistrat în învățământul primar din mediul urban. Politicile de personal și măsurile de raționalizare a rețelei în școlile rurale nu au încă eficacitatea așteptată. De asemenea, politicile în aria formării profesionale continue a cadrelor didactice rămân o prioritate și trebuie să țină seama într -o măsură mai mare de diferențele existente în prezent în sistemul de educație, în ceea ce privește numărul mediu de elevi cu care se lucrează la clasă. 36 Tabel 34. Numărul elevilor per cadru didactic în învățământul pre-universitar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ Nivel de învăţământ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total 17 18 18 16 16 16 15 15 15 Preşcolar Urban 16 17 17 15 15 15 14 14 14 Rural 19 20 20 18 18 18 18 18 17 Total 16 17 18 18 19 19 19 19 19 Primar Urban 17 18 19 20 20 20 21 21 21 Rural 15 17 17 17 17 17 17 17 17 Total 17 18 18 19 19 20 20 20 20 - Primar de masă Urban 19 20 20 21 22 22 23 23 23 Rural 15 17 17 17 17 17 18 17 17 Total 3 3 3 3 3 3 3 3 3 - Primar special Urban 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Rural 2 3 3 3 3 2 2 2 2 Total 11 11 11 11 11 11 11 11 10 Gimnazial Urban 11 12 12 12 12 12 13 13 12 Rural 10 10 10 10 10 9 10 9 9 Total 11 12 11 12 11 11 12 12 11 - Gimnazial de masă Urban 12 13 13 13 13 13 14 14 13 Rural 10 10 10 10 10 9 10 10 9 Total 3 3 3 3 3 3 3 3 3 - Gimnazial special Urban 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Rural 3 2 2 3 3 2 2 2 3 Total 16 16 16 16 15 15 15 14 14 Liceal, profesional Urban 16 16 16 16 15 15 15 14 15 și postliceal Rural 15 16 16 16 15 14 14 13 13 Observaţie: Indicatorul s-a calculat prin raportarea numărului de elevi la numărul de cadre didactice (persoane fizice). Pentru învăţământul secundar superior datele sunt estimate, indicatorul fiind calculat prin raportarea numărului de elevi din învăţământul liceal, profesional și postliceal (cumulat) la numărul personalului didactic din învăţământul liceal, profesional și postlic eal (cumulat). În acest caz, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018 În 2016, valoarea medie la nivel european a numărului de elevi per cadru didactic la nivelurile ISCED 1-3 a fost 12,9, iar cea corespunzătoare României 11,9. Valori apropiate de cele ale României s-au înregistrat în Slovenia (11,2), Spania (12,3) și Portugalia (11,1). La nivelul aceluiași an, cele mai mici valori s -au înregistrat în Croația (10,2), Serbia (10,3) și Polonia (10,6). Cele mai mari au fost în Marea Britanie (16,3) și Olanda (16,9). Tabel 35. Raportul elevi / cadru didactic la nivelurile ISCED 1-3, date comparative la nivel european Țară 2013 2014 2015 2016 UE28 * * 13,6 12,9 Austria 10,1 10,1 10,1 Belgia 10,8 10,8 10,9 10,7 Bulgaria 13,9 14,0 14,0 13,9 Cipru