(.pdf)

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFASURATA DE MINISTERUL APARARII NATIONALE ÎN ANUL 2005 SI DIRECTII DE ACTIUNE PENTRU ANUL 2006 Pentru Ministerul Apararii Nationale, 2005 a fost anul eforturilor de atingere a obiectivelor stabilite prin Programul de Guvernare 2005-2008, dar a fost si anul testarii capacitatii armatei de a îndeplini întreaga gama a misiunilor constitutionale ce-i revin, inclusiv cea de participare la gestionarea urgentelor civile. În perioada analizata au continuat eforturile de revizuire a structurii de forte în scopul generarii de capabilitati cu un grad ridicat de interoperabilitate si sustinere în teatrele de operatii, flexibile, mobile, rapid dislocabile în zonele si teatrele de operatii, în masura sa participe la întreaga gama de misiuni internationale. În momentul de fata, România este primul stat din cele 7 care au aderat la NATO în ultimul val, care a realizat certificarea si afirmarea fortelor conform angajamentelor asumate. A fost încheiata etapa de profesionalizare a Fortelor Aeriene si Fortelor Navale si s-a continuat procesul de profesionalizare a Fortelor Terestre, care va fi finalizat pâna la sfârsitul anului 2006. În conformitate cu prioritatile stabilite prin Programul de Guvernare 2005-2008, Ministerul Apararii Nationale a promovat proiectul Legii de suspendare a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace, acesta fiind adoptat de Parlament, iar legea, promulgata prin decret prezidential, a consfintit suspendarea serviciului militar obligatoriu si trecerea la o armata profesionista începând cu 1 ianuarie 2007. A fost intensificata participarea la razboiul împotriva terorismului si la misiuni internationale în sprijinul pacii, de reconstructie si stabilitate în afara teritoriului national, sub egida ONU, în cadrul NATO sau al UE, ori sub comanda comandamentelor multinationale. Participa la aceste misiuni peste 2.300 de militari, din toate categoriile de forte ale armatei, care au fost dislocati si actioneaza în teatrele de operatii din Balcani, Afganistan, Irak si în alte zone. Actiunile desfasurate plaseaza România pe locul 7 între tarile participante la lupta împotriva terorismului. Calamitatile naturale produse au necesitat si interventia fortelor si mijloacelor Ministerului Apararii Nationale pentru limitarea si înlaturarea efectelor inundatiilor. Totodata, au fost si neîmpliniri, nefiind gasite întotdeauna cele mai bune solutii la unele probleme, cum sunt: - gestionarea mai eficienta a resurselor; - transparenta achizitiilor; - protectia informatiilor clasificate. A. ACTIVITATEA DESFASURATA DE MINISTERUL APARARII NATIONALE ÎN ANUL 2005 I. POLITICA DE APARARE Principiile fundamentale ale politicii de aparare a României au fost stabilite în Programul de Guvernare 2005-2008, iar pentru anul 2005 s-au reflectat în urmatoarele prioritati: 1. Optimizarea capacitatilor de aparare ale României; 2. Respectarea angajamentelor asumate în calitate de stat membru NATO; 3. Participarea la Politica Europeana de Securitate si Aparare; 4. Promovarea stabilitatii în Balcani si zona extinsa a Marii Negre; 5. Angajarea specifica în lupta împotriva terorismului. 1. Optimizarea capacitatilor de aparare a presupus continuarea eforturilor de revizuire a structurii de forte în scopul generarii de capabilitati cu un grad ridicat de sustenabilitate si interoperabilitate, flexibile, mobile, rapid dislocabile în teatru, capabile sa participe la întreaga gama de misiuni internationale (NATO, UE, ONU, OSCE). 1  2. Respectarea angajamentelor asumate în calitate de stat membru NATO a impus Ministerului Apararii Nationale: - continuarea îndeplinirii responsabilitatilor stabilite prin Conceptul Strategic; - participarea activa la dezvoltarile conceptuale aliate din domeniul politico-militar; - asigurarea, dislocarea în teatre de operatii si sustinerea fortelor angajate de România pentru operatiunile si misiunile aflate în desfasurare; - realizarea capabilitatilor militare angajate în procesul aliat de planificare a fortei, prin implementarea Obiectivelor Fortei (FGs); - asigurarea, pregatirea si punerea la dispozitia NATO a fortelor stabilite prin decizie nationala pentru Forta de Raspuns a NATO (NRF); - realizarea capabilitatilor angajate în contextul Angajamentelor de la Praga privind Capabilitatile (PCC); - îndeplinirea obligatiilor financiare ce au revenit Ministerului Apararii Nationale pentru plata contributiilor nationale la bugetul militar si Programul NATO pentru Infrastructura si Securitate (NSIP); - încadrarea posturilor alocate României la comandamentele si statele majore ale NATO; - asigurarea reprezentarii Ministerului Apararii Nationale la Cartierul General în cadrul Delegatiei Permanente a României la NATO si la Reprezentantele Militare de la Bruxelles, SHAPE si Norfolk. 3. Participarea la Politica Europeana de Securitate si Aparare a avut ca prioritate strategica contributia la îndeplinirea Obiectivului Global 2010 (HG 2010) al UE. Principalul obiectiv îl reprezinta mentinerea unui nivel similar celui din perioada de pre-aderare si consolidarea angajamentului cu forte si capacitati în functie de evolutiile Politicii Europene de Securitate si Aparare. Pe dimensiunea procesului de integrare, Ministerul Apararii Nationale a fost implicat în elaborarea Raportului privind progresele înregistrate de România în domeniul integrarii europene, Capitolul 27-Politica Externa si de Securitate Comuna. 4. Promovarea stabilitatii în Balcani si în zona extinsa a Marii Negre a presupus consolidarea cooperarii militare bilaterale si dialogului politico-militar, dezvoltarea initiativelor de cooperare multinationala în regiune, precum si dezvoltarea unor proiecte de asistenta în domeniul reformei apararii, prin: - asigurarea capabilitatilor necesare pentru îndeplinirea obligatiilor militare asumate în cadrul initiativelor regionale; - acordarea de asistenta statelor din Europa de Sud-Est, în scopul derularii proceselor de reforma a fortelor armate din aceste tari, sprijinirea eforturilor de aderare la NATO a statelor participante la procesul MAP ( Planul de Actiune pentru Integrare în NATO) si pentru aderarea la PfP; - dezvoltarea relatiilor cu statele din bazinul Marii Negre, prin intensificarea dialogului politico-militar si oferirea de expertiza si asistenta pentru ministerele apararii din Georgia, Republica Moldova, Ucraina, Azerbaidjan si Armenia. A fost preluata comanda gruparii navale BLACKSEAFOR, pentru un an, odata cu cea de-a V-a activare a fortei (august 2005). 5. Angajarea specifica în lupta împotriva terorismului a vizat, în principal, urmatoarele: - generarea de capacitati de raspuns la amenintarile teroriste; - contributia la operatiunile de lupta împotriva terorismului; - contacte la nivelul structurilor de informatii militare cu state aliate si partenere; - stabilirea masurilor pentru declansarea în timp scurt a reactiei anti/contrateroriste, cu informarea celorlalte structuri ale Sistemului National de Prevenire si Combatere a Terorismului; - realizarea masurilor pentru asigurarea sprijinului componentelor navale si aeriene în situatii de criza terorista; - verificarea capacitatii de reactie a unitatilor si subunitatilor de operatii speciale si lupta antiterorista, prin executarea de exercitii independente sau în comun, pe baza unor ipoteze sau scenarii posibile. 2  Au fost multiplicate contactele cu structurile NATO, în scopul identificarii actiunilor ce trebuie întreprinse în continuare de Armata României. De asemenea, s-au îmbunatatit relatiile de colaborare si informare reciproca cu celelalte structuri nationale de reprezentare, în scopul promovarii unitare si coerente a pozitiilor nationale, dar si pentru construirea profilului României ca tara membra NATO si viitoare membra UE. Acestea au avut rolul de a sprijini îndeplinirea Cerintelor Militare Minime necesare parcurgerii fazei a 2-a a integrarii în structurile euroatlantice, precum si accelerarea programelor de restructurare si modernizare a fortelor prin actiuni de cooperare bilaterala si multilaterala. În plan bilateral, cooperarea militara cu statele membre NATO si/sau UE a urmarit atragerea unui sprijin direct reformei, integrarii depline în NATO si aderarii la UE. II. PLANIFICAREA INTEGRATA A APARARII Anul 2005 a reprezentat începutul unui nou ciclu de planificare a apararii la nivel national si asigurarea compatibilitatii cu sistemul NATO de planificare. S-a urmarit integrarea eforturilor structurilor Ministerului Apararii Nationale pentru realizarea capabilitatilor militare planificate, prin utilizarea eficienta a resurselor disponibile, asigurând corelarea obiectivelor apararii cu alocarea resurselor. Prin Directiva de Planificare a Apararii/06 au fost stabilite liniile directoare ale planificarii apararii, prioritatile si obiectivele generale ale Ministerului Apararii Nationale si au fost elaborate programele majore ale Ministerului Apararii Nationale pentru perioada 2006-2011. Acestea vizeaza transformarea organismului militar si, în special, a categoriilor de forte ale armatei în instrumente moderne de sustinere si promovare a intereselor nationale. Pe baza rezultatelor pozitive obtinute de Ministerul Apararii Nationale în implementarea sistemului modern si eficient de planificare a apararii, România a fost recomandata de NATO sa acorde asistenta tarilor din Caucaz pentru aplicarea unui nou sistem de planificare a apararii. III. CAPACITATEA OPERATIONALA A ARMATEI 1. Stadiul restructurarii si operationalizarii Scopul fundamental al activitatilor de restructurare si operationalizare desfasurate l-a constituit realizarea unor capabilitati militare moderne, flexibile si eficiente, în masura sa raspunda provocarilor actuale si viitoare din mediul de securitate. Aceste capabilitati au asigurat îndeplinirea de catre Armata României a cerintelor specifice prevazute în Constitutie, precum si a angajamentelor asumate fata de NATO, Uniunea Europeana si în cadrul initiativelor regionale. În conformitate cu „Planul-cadru privind restructurarea si modernizarea Armatei României”, în anul 2005 au fost desfiintate 68 de comandamente si unitati, 115 au fost transformate si reorganizate, iar 68 au fost resubordonate sau redislocate, obiectivele programului de restructurare a fortelor fiind îndeplinite integral . Materializarea angajamentelor asumate fata de NATO pentru îndeplinirea cerintelor Obiectivelor Fortei a constat, în principal, în derularea procesului de operationalizare a fortelor destinate NATO. 2. Nivelul de interoperabilitate cu armatele statelor membre NATO si UE Din punct de vedere al componentelor fortei, evidentiem faptul ca din pachetul Obiectivelor Fortei 2004, care cuprinde 75 de obiective, 11 obiective au avut termen de implementare anul 2005. Ca realizari în acest domeniu putem mentiona participarea în anul 2005 cu o fregata la operatia „ACTIVE ENDEAVOUR”, finalizarea programului de modernizare a elicopterelor IAR- 330 SOCAT, precum si parcurgerea unei noi etape în realizarea la standarde NATO a structurii sistemului comanda-control aerian. Nu au fost implementate integral cerintele planificate pentru anul 2005 la 4 obiective din domeniul comunicatiilor, 3 obiective din domeniul aparare NBC si 4 obiective specifice fortelor terestre. Din perspectiva procesului de standardizare, a fost întocmit primul „Program anual de elaborare si acceptare a standardelor”, bazat pe un nou cadru legislativ. 3  3. Interventia cu trupe În baza prevederilor Legii 42/2004 privind participarea fortelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român si cu aprobarea Presedintelui României, armata a participat la misiuni în sprijinul pacii, de reconstructie si stabilitate în afara teritoriului national, sub egida ONU, în cadrul NATO sau al UE ori sub comanda comandamentelor multinationale, respectând, în acest fel, angajamentele asumate de statul român. Un numar de peste 2300 militari au fost dislocati si actioneaza în teatrele de operatii din Balcani, Afganistan si Irak. Pachetul de forte folosit pentru aceste misiuni a fost constituit din cadrul tuturor categoriilor de forte ale armatei. În plan regional, Ministerul Apararii Nationale a continuat desfasurarea de activitati în cadrul initiativelor de cooperare la care România este parte, conform angajamentelor asumate. La nivelul initiativei CENCOOP, s-a continuat schimbul de informatii cu tarile membre privind cooperarea în sprijinul pacii. România a preluat Presedintia Comitetului Director CENCOOP pentru anul 2006. Executarea serviciului de lupta si managementul spatiilor terestru, aerian, maritim si electromagnetic a permis monitorizarea de catre România a întregului spatiu de interes strategic militar, în scopul realizarii masurilor de asigurare strategica si de identificare a indicilor de declansare a conflictelor si crizelor, pentru prevenirea si contracararea surprinderii. Misiunile au fost îndeplinite prin proceduri operationale specifice ale Serviciului de Lupta Politie Aeriana, Supraveghere Electronica, Supraveghere NBC, Garda cu Nave si interventie umanitara. Prin proceduri operationale specifice au fost executate un numar de 107 misiuni de interventie umanitara, din care 25 cu aeronave de transport AN-24/26 si 82 cu elicoptere IAR 330 PUMA-SOCAT, având ca scop evacuarea persoanelor ranite sau bolnave, precum si transportul materialelor, medicamentelor si alimentelor de prima necesitate în zonele calamitate. Interventiile fortelor si mijloacelor Ministerului Apararii Nationale pentru limitarea si înlaturarea efectelor inundatiilor s-au desfasurat într-un context complex influentat, în principal, de faptul ca actiunile propriu-zise s-au derulat concomitent cu procesul de elaborare a actelor normative subsecvente legislatiei în domeniu. La solicitarea autoritatilor administratiei publice centrale si locale, Ministerul Apararii Nationale a intervenit cu forte si mijloace specifice pentru diminuarea si înlaturarea efectelor produse de calamitati naturale. Instructia s-a aflat într-o faza de tranzitie, trecând de la instructia traditionala pentru îndeplinirea întregului spectru de misiuni la instructia pe misiuni, vizând urmatoarele obiective: - însusirea tehnicilor, tacticilor si procedeelor standard de operare NATO; - perfectionarea deprinderilor de aplicare a acestora; - realizarea, mentinerea si perfectionarea capacitatii operationale, în special a unitatilor destinate sa îndeplineasca misiuni în afara teritoriului national. O atentie deosebita s-a acordat instruirii personalului din structurile destinate NATO cu termen de finalizare a operationalizarii în 2005 si 2006, a unitatilor participante sub comanda NATO si UE la misiuni în Afganistan, Irak si Balcani, precum si a structurilor care fac parte din Forta de Raspuns NATO. Armata României a participat la 69 exercitii internationale NATO, PfP si bilaterale, precum si la exercitii nationale. Dintre exercitiile NATO la care a participat Armata României, se evidentiaza exercitiul de management al crizelor „CMX 05”, prin nivelul strategic si caracterul politico-militar. De mentionat ca la acest exercitiu au fost implicate în procesul de planificare si desfasurare si alte structuri nationale din afara M.Ap.N., cu atributii în domeniul managementului crizelor, cum ar fi M.A.I., S.R.I., S.I.E. si S.T.S.. O alta prioritate a fost participarea la exercitii NATO reale cu personal, armament si/sau tehnica de lupta, România având cea mai importanta contributie dintre tarile care au aderat la Alianta în ultimul val. Ca exemplu, poate fi mentionat exercitiul aerian real „NATO AIR MEET” la care România a participat si cu avioane de lupta. 4  În plan bilateral, s-a desfasurat exercitiul comun româno-american, întrunit, „ROMEX 05”. Amploarea deosebita s-a datorat nivelului ridicat de participare. Este vorba despre 1600 militari americani si 600 militari români, cu armamentul si tehnica de lupta aferente. La nivel national remarcam exercitiul ,,DEMEX-05”, la care au participat peste 3000 militari si civili cu armamentul si tehnica de lupta din dotare. IV. STAREA EFECTIVELOR ARMATEI 1. Calitatea vietii oamenilor În privinta dinamicii calitatii vietii, un rol semnificativ revine dimensiunii economice. Veniturile obtinute de militari în raport cu nevoile de consum se situeaza în apropiere de nivelul traiului decent pentru majoritatea acestora, dar se mentin înca importante decalaje între veniturile militarilor si cele ale altor categorii de salariati, cu pregatire similara, din sectorul de stat. În acest sens, se impune ca statutul militarilor sa fie reanalizat la nivelul factorilor de decizie si sa fie corelat conform importantei sociale a muncii depuse de catre acestia. Conditiile de munca din unitati au cunoscut o îmbunatatire relativa în ultimul an, ca urmare a investitiilor realizate în reabilitarea cazarmilor, ramânând, însa, multe d