Document colectat · Rapoarte privind nediscriminarea
Vezi raport
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte privind nediscriminarea
- Data preluării
- 26.09.2026 17:54
- Dimensiunea materialului
- 1.771,6 KB
Conținutul documentului colectat
Secțiuni și tabele
“BUILDING TRUST IN HUMAN RIGHTS” 73
asta cineva să-i tragă un glonte în cap”). Reprezentanţi ai societăţii civile, administraţiei centrale, mass-media,
clasei politice şi ai audio-vizualului româneşti, precum şi ai Federaţiei Române de Fotbal au fost prezenţi la meciul de fotbal amical organizat cu ocazia Zilei Internaţionale pentru eliminarea discriminării rasiale. Evenimentul “United against racism!”, organizat de Centrul de politici pentru romi şi minorităţi, MAE, Federaţia Română de Fotbal, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Ambasada Olandei la Bucureşti face parte din campania de conştientizare REACT care îşi propune să crească nivelul de informare cu privire la problemele sociale întâmpinate de romi şi schimbarea atitudinilor negative faţă de aceştia. În atenţia presei scrise s-a aflat şi decizia CEDO prin care s-a hotărât că
simbolurile religioase sunt permise în şcoli, iar prezenţa crucifixului în şcolile de stat nu contravine dreptului la educaţie, ocazie cu care s-a reamintit cauza intentată pe această temă de profesorul român Emil Moise. La solicitarea acestuia, C.N.C.D. a decis încă din 2006 că prezenţa nereglementată a icoanelor şi simbolurilor religioase în şcolile de stat constituie o discriminare faţă de persoanele atee sau de altă religie. Totuşi, doi ani mai târziu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că prezenţa simbolurilor religioase în şcoli este legală, iar Moise s-a adresat Curţii de la Strasbourg. În luna februarie, a fost readus în atenţia publicului cazul în care Victor
Tatoiu, soţul Monicăi Tatoiu, a dat în judecată, în anul 2005, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru că fiul său, Victor Tatoiu jr, pe atunci elev în clasa a V-a la American International School of Bucharest, nu primea alocaţia de stat pentru copii. Ca urmare a sesizării din septembrie 2005, C.N.C.D. a cerut MEC să modifice Legea nr. 61/1993, astfel încât prevederile legale să nu mai fie discriminatorii şi să fie corelate cu tratatele la care România este parte. Ziarele au relatat comunicatul de presă prin care Centrul de Resurse
Juridice (CRJ) şi Romani Criss şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la modul în care C.N.C.D. soluţionează dosarele în care sunt implicaţi înalţi demnitari ai statului român. Un subiect aflat în atenţia cotidienelor a vizat sesizarea vicepreşedintelui
Partidului Conservator Bogdan Diaconu, prin care a cerut cercetarea condiţiilor şi motivelor pentru care unii elevi au participat la examenul de Bacalaureat în săli supravegheate video, în timp ce alţi elevi şi-au dat examenele în săli fără aceste camere. Presa a relatat cazul unei bucureştence care şi-a reclamat şeful la CEDO,
ca urmare a hărţuirii la locul de muncă. Salariata a primit aviz favorabil pentru discriminare şi victimizare, în urma petiţiei adresate Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. În atenţia presei s-a aflat şi solicitarea Consiliului Naţional al Rectorilor
către C.N.C.D., în care se acuza Legea Educaţiei Naţionale de discriminare. Printre “problemele” sesizate de Consiliul Rectorilor, condus de senatorul PSD
RAPORT DE ACTIVITATE 2011
Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
4b07d9bf80fc15d3a9bac54aa2320e7b2b1488a0593d1eedef0946a1b122fb5e