Prognoza 2023 - 2026 – varianta de primavară 2023 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2023-2026, varianta de primăvară A. Considerente privind estimările pe termen mediu Perspectivele macroeconomice pe termen mediu pentru economia naţională au fost elaborate în contextul persistenţei incertitudinii privind evoluţiile conflictului geopolitic şi al ajustărilor structurale necesare după o perioadă dificilă, în care şocurile multiple au afectat parcursul economic. În acelaşi timp au fost luate în considerare, pe de o parte, evoluţiile descrescătoare în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale petrolului, cât şi ale unor materii prime, inclusiv mărfurile agroalimentare, dar şi apariţia unor perturbări în sistemul bancar la nivel global, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare. Perioada de prognoză este caracterizată de intensificarea procesului investiţional, susţinut de o absorbţie bună a fondurilor europene din Cadrul Financiar Multianual şi în special a celor din PNRR, care să faciliteze reformele structurale, implementarea investiţiilor din sectorul energetic, cât şi o creştere economică robustă. Scenariul de primăvară menţine neschimbate estimările din versiunile de toamnă 2022 şi iarnă 2023 asupra evoluţiei produsului intern brut, operând ajustări descendente în ceea ce priveşte inflaţia pentru anul curent şi la nivelul anului următor. Avansul economic prevăzut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor. Per ansamblu, construcţiile şi serviciile vor performa în anul curent, având creşteri revizuite ascendent comparativ cu prognoza anterioară (+0,8 respectiv +0,4 puncte procentuale), însă aportul pozitiv al acestora va fi diminuat de industrie, afectată de disfuncţionalităţi în lanţurile de aprovizionare şi de o cerere externă moderată. De remarcat dinamismul lucrărilor de construcţii pentru care se estimează o creştere a VAB cu 7,0%, susţinută în special de componenta construcţiilor inginereşti stimulată de absorbţia fondurilor europene. Pentru agricultură se prognozează, în condiţii climatice favorabile acestui sector, o creştere cu 10,6%, după ce în anul anterior producţia s-a diminuat considerabil, pe fondul secetei pedologice. Activitatea din industrie se va restrânge sub impactul preţurilor încă ridicate la energie electrică şi gaze, sectoarele energointensive înregistrând şi în acest an contracţii de activitate. În acest context a fost operată o revizuire negativă a prognozei anterioare de 0,8 puncte procentuale, respectiv de la o creştere de 0,6% la o reducere cu 0,2% în scenariul actual. 1  Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici - modificări procentuale faţă de anul anterior - 2023 2024 2025 2026 Prognoza Prognoza de primăvară de iarnă PRODUSUL INTERN BRUT - mld. lei 1599,5 1.591,0 1.758,5 1.913,8 2.067,3 - creştere reală, % 2,8 2,8 4,8 5,0 4,6 din care VAB în: Industrie 0,6 -0,2 4,0 4,9 4,4 Agricultură, silvicultură, 10,6 10,6 5,3 1,8 1,6 pescuit Construcţii 6,2 7,0 9,6 10,0 8,0 Servicii 2,7 3,1 4,6 4,8 4,4 Consum privat 2,7 2,7 4,8 4,9 4,5 Formarea brută de capital fix 6,2 6,8 8,8 9,1 7,3 Export de bunuri şi servicii 4,5 4,0 5,2 5,7 5,1 Import de bunuri şi servicii 5,2 4,7 6,0 6,2 5,5 Indicele preţurilor de consum 10,8 10,7 5,4 3,2 2,9 (IPC) - medie anuală Sursa: CNSP Pe latura cererii, consumul privat va urmări o dinamică moderată (+2,7%), în linie cu estimările anterioare, în condiţiile în care efectul inflaţionist va fi mai intens în prima jumătate a anului. Pentru formarea brută de capital fix, luând în considerare dinamizarea lucrărilor de construcţii, rata de creştere a fost majorată la 6,8% (+0,6 puncte procentuale comparativ cu prognoza de iarnă 2023). Astfel, rata de investiţie va ajunge la 25,5%, asigurându-se premisele trecerii la un nou model evolutiv bazat pe investiţii. Reducerea mai amplă a cotaţiilor internaţionale pentru petrol ca şi pentru bunurile energetice decât s-a anticipat anterior a impus o corecţie descendentă, vizibilă în special pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2023. Astfel, estimarea creşterii preţurilor de consum în decembrie 2023 faţă de decembrie 2022 s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, de la 8,0% la 7,4% (modificarea mediei anuale este nesemnificativă, de 0,1 puncte procentuale). În perspectivă, prognozele se menţin, excepţie făcând anul 2024 unde apar influenţele statistice din corecţiile rezultate pentru anul curent. 2  Deficitul de cont curent a fost estimat a se corecta în anul curent cu 0,4 puncte procentuale, în principal ca urmare a reducerii deficitului balanţei comerciale a bunurilor, cât şi majorării excedentului pentru soldul serviciilor. Pe termen mediu, ritmul anual de creştere a produsului intern brut este estimat la 4,8% în intervalul 2024-2026, cu un vârf în anul 2025 de 5,0%. Pe latura ofertei se aşteaptă ca sectorul industrial să intre într-un proces de redresare, odată cu atenuarea şocurilor, prevăzându-se un spor mediu anual de 4,4%. Atragerea şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene din PNRR şi Cadrul financiar multianual vor face din construcţii sectorul cel mai dinamic cu un spor mediu anual de 9,2% şi unul din principalii susţinători ai dezvoltării economiei. Pentru servicii se prevede o creştere medie anuală de 4,6%, iar în evoluţia acestora un rol esenţial îl vor avea acele domenii cu valoare adăugată ridicată. Evoluţia produsului intern brut modificari procentuale 35,0 5,8 8,0 4,7 5,0 4,6 30,0 3,9 4,8 6,0 25,0 2,8 4,0 20,0 19,5 25,5 31,3 2,0 14,0 15,0 10,8 0,0 10,0 -3,7 5,8 -2,0 3,9 5,0 0,0 -4,0 0,0 -6,0 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2019 = 100 (axa stanga) an anterior = 100 (axa dreapta) Pe partea cererii, formarea brută de capital fix (+8,4%) va reprezenta factorul principal al dinamizării activităţii economice, având în vedere accelerarea investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare, cu finanţare din PNRR. Rezultatul se va concretiza într-o îmbunătăţire semnificativă a ratei de investiţie (peste 25% în PIB). Concomitent, consumul privat se aşteaptă să evolueze la o dinamică medie (+4,7%) inferioară celei a produsului intern brut. Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând o tendinţă de diminuare treptată, până la 0,5 puncte procentuale în anul 2026. Preţurile producţiei industriale, cât şi costurile în construcţii se aşteaptă să înregistreze dinamici uşor mai reduse pentru orizontul de prognoză, ca urmare a scăderilor cotaţiilor materiilor prime, inclusiv energie. 3  România a reuşit să păstreze un echilibrul economic relativ stabil, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă care a fost susţinută de instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, o îmbunătăţire a flexibilităţii la locul de muncă, precum şi redirecționarea resurselor umane, unde a fost posibil, către sectoarele mai puțin afectate de criză şi cu perspectivă de creştere în următorii ani. Noile date INS disponibile pentru anul 2022 au condus la revizuirea în jos a populaţiei ocupate cu aproximativ 5 mii persoane în anul 2023, păstrându-se rata de creştere de 0,5%, iar estimările numărului mediu de salariaţi au fost ajustate în jos cu 0,3 puncte procentuale (de la 1,6% la 1,3%). Pe termen mediu, piaţa muncii va urma o traiectorie pozitivă, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale, astfel în intervalul 2024-2026 populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 1,0%, iar în cadrul acesteia numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 2,0%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală. Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză. Previziunile în ceea ce privește câștigurile salariale sunt în concordanţă cu indicatorii activităţii economice, dar şi cu disponibilitatea mediului de afaceri de a corecta efectele inflaţiei pe termen scurt. Pentru anul 2023 câştigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze cu 11,8%, până la un nivel de 6840 lei. În perspectivă, vor exista sectoare economice cu evoluţii pozitive, dar şi domenii în care inflaţia şi deficitul forţei de muncă vor continua să afecteze companiile. În scenariul actual, ritmul mediu anual al câştigului salarial brut se va poziţiona în jurul mediei de 9% pentru perioada 2023-2026, în acord cu asigurarea creşterii puterii de cumpărare cu circa 3,8% anual. B. Prognoze internaţionale şi riscuri Conform celor mai recente date publicate de Fondul Monetar Internaţional, creşterea economică la nivel global în acest an poate ajunge la 2,8%, urmată de o uşoară majorare până la 3,0% în 2024. Scenariul de bază este caracterizat de menţinerea unor politici monetare restrictive în vederea temperării inflaţiei, deteriorarea pieţelor financiare, continuarea conflictului din Ucraina şi extinderea fragmentării geo-economice. Statele din zona Euro vor avansa moderat cu 0,8% în 2023, ca urmare în special a ajustării estimărilor de creştere economică în Spania (+0,4 puncte procentuale, până la 1,5%) şi Italia (0,1 puncte procentuale, până la 0,7%). Pentru economia Germaniei, principalul partener al României în industrie, se estimează o uşoară recesiune în acest an (-0,1%) urmată de o revenire cu 1,1% în 2024. 4  Economia românească va avansa cu 2,4% în 2023 şi va accelera până la 3,7% anul următor. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum în România, estimările FMI pentru acest an au fost revizuite uşor în jos până la 10,5%, după care se aşteaptă ca inflaţia să revină pe un trend descendent, pentru anul 2024 preţurile fiind prognozate a se majora cu 5,8%. Deficitul de cont curent se poate îmbunătăţi până la (7,9%-7,7%) din PIB în perioada 2023-2024. Rata şomajului va rămâne la un nivel asemănător celui din anul trecut (5,6%), urmând a se diminua uşor în 2024 (5,4%). Potrivit Băncii Mondiale, dinamica economiei în România va încetini la 2,6% în 2023 şi se va îndrepta spre o medie de 4% în 2024-2025, fiind influenţată de mai mulți factori, printre care efectele de propagare a războiului din Ucraina care au impact asupra economiei europene, inflația de bază persistentă și volatilitatea suplimentară a prețurilor la energie și la produse alimentare. Capacitatea României de a absorbi eficient fondurile UE va fi esențială pentru o redresare durabilă, verde și favorabilă incluziunii. Fondurile considerabile și reformele structurale asociate ar trebui, de asemenea, să atenueze parțial impactul ratelor mai mari ale dobânzilor și pe cel al incertitudinii asupra investițiilor private. Comisia Europeană urmează să publice la mijlocul lunii mai prognoza de primăvară, după ce în ediţia de iarnă estimarea creşterii economice în 2023-2024 pentru România a fost revizuită ascendent la 2,5%-3,0%. Prognoze economice pentru România CNSP BM FMI 2023 2024 2023 2024 2023 2024 Creştere economică (%) 2,8 4,8 2,6 3,9 2,4 3,7 Inflaţie, medie (%) 10,7 5,4 10,1 5,4 10,5 5,8 Sursa: CNSP şi Rapoarte BM, FMI, aprilie 2023 Riscurile au devenit mai echilibrate în ultimele luni, dar incertitudinile induse de situaţia geopolitică tensionată vulnerabilizează perspectivele pe termen mediu, pe măsură ce economia globală se ajustează după șocurile din perioada 2020–2022 și recentele tulburări din sectorul financiar. Predomină încă îngrijorările legate de recesiune, iar inflația se poate dovedi a fi mai persistentă decât aşteptările, determinând continuarea înăspririi politicii monetare. O escaladare a războiul din Ucraina ar putea declanșa reînnoirea crizei energetice în Europa deşi riscul aprovizionării cu energie este unul redus. O eventuală segmentare a piețelor financiare, comerciale și de mărfuri în blocurile regionale ar putea duce la un nou val de întreruperi de producție și la prețuri mai mari pentru mărfurile comercializate la nivel global, cu efecte de propagare globale prin lanțurile de aprovizionare. 5  C. Evoluţiile pe termen scurt care au stat la baza prognozei macroeconomice Cele mai recente statistici relevă faptul că inflaţia s-a încadrat în primul trimestru al anului pe un trend descendent, ajungând în luna martie la o rată anuală de 14,5%. Presiunile inflaţioniste au continuat să se manifeste din partea preţurilor bunurilor alimentare (+21,6%), în timp ce la grupa mărfurilor nealimentare creşterile de preţ s-au situat sub medie (+11,1%), evoluţie favorizată de reducerea preţurilor la carburanţi (-2,3% martie 2023/martie 2022), concomitent cu scăderea cotaţiilor internaţionale ale petrolului. Preţurile grupei de energie electrică, gaze şi încălzire centrală se menţin încă ridicate (+35,3%) exercitând efecte nefavorabile asupra ratei anuale totale. Tarifele pentru servicii destinate consumatorilor casnici au continuat însă să se majoreze ajungând în luna martie la o creştere anuală de 10,8%. Evoluţiile sectoriale, conform celor mai recente date privind indicatorii cu frecvenţă ridicată, indică, în medie, o încetinire la nivelul unor activităţi, cum ar fi industria şi serviciile pentru întreprinderi, comparativ cu evoluţia anticipată în prognoza anterioară. (%) faţă de perioada similară a anului anterior Indicatori sectoriali 2021 T1_22 T2_22 T3_22 T4_22 2 luni_23 Producţia industrială 7,1 -0,3 -1,6 -0,9 -4,4 -5,0 Lucrările de construcţii -0,6 6,3 3,1 16,3 21,8 9,0 Serviciile pentru întreprinderi* 14,3 20,8 22,5 23,9 19,1 12,9 Transporturi* 17,6 20,2 22,4 18,7 13,1 13,6 Comerţ cu amănuntul 10,1 5,5 5,0 3,3 4,2 5,2** Servicii pentru populaţie 45,9 36,8 37,0 13,8 25,1 22,4 Indicele preţurilor de consum 5,1 9,0 14,4 15,4 16,2 15,0** *Volumul producţiei; ** 3 luni 2023 În contextul actual, perspectivele de redresare solidă a industriei rămân rezervate ținând cont de continuarea conflictului din Ucraina şi de sancţiunile asociate, de menţinerea unui ritm ridicat al preţurilor produselor energetice cu impact nefavorabil asupra costurilor de producţie, cât şi de întreruperile din lanţurile globale de aprovizionare. La acestea se adaugă și persistenţa unei cereri externe scăzute, cauzată de incertitudinile evoluţiilor economice viitoare, manifestate inclusiv la principalii parteneri comerciali ai României, care afectează industria manufacturieră. De altfel, producția industrială s-a contractat cu 5,0% în primele două luni din 2023 comparativ cu perioada similară a anului 2022, într-un ritm mai accentuat cu 0,6 puncte 6 procentuale față de cel din trimestrul IV 2022 (-4,4%). Evoluția s-a datorat încetinirii activității în producția și furnizarea de energia electrică și termică, gaze, apă caldă (-12,3%), în condiţiile unei cereri reduse din partea populaţiei şi industriilor energofage, şi