Vezi raport

la locul de muncă – în sensul stabilirii dacă este sau nu un mediu propice care încurajază apariția fenomenului de hărțuire sexuală (ex. procentul de bărbați vs. procentul de femei, pul de ac vitate desfășurată, genul de limbaj acceptat/permis). În perioada 20-22 Noiembrie 2014, a avut loc conferința „Profilul Etnic” organizată de Ins tuția pentru egalitate a Avocatului Poporului din Suedia, C.N.C.D. fiind reprezentat de Șeful Serviciului de Inspecție. 59  În cadrul acestei conferințe, s-au desprins următoarele concluzii: Tratamentul mai puțin favorabil arătat unei persoane în comparație cu alte persoane aflate într-o situa e similară se numește discriminare. Această prac că este ilegală în contextul efectuării de către poliție a operațiunii de oprire și percheziționare. Este acceptată referirea la rasa, etnia sau religia unei persoane, ca parte a descrierii amănunțite a unui suspect în legatură cu o infracțiune concretă. Rasa, etnia sau religia pot fi, de asemenea, luate în considerație atunci când există informații specifice privind o anumită infracțiune. Decizia de a opri și percheziționa o persoană, jus ficată exclusiv sau în principal de rasa, etnia sau religia persoanei în cauza, poate fi descrisă ca reprezentând crearea unui profil etnic discriminatoriu și este ilegală. Ofițerii de poliție trebuie să pună accentul pe factorii definitorii pentru un individ, care îl evidențiază ca suspect concret. Factorii respec vi trebuie să se axeze pe comportamentul unui individ. „Comportamentul” nu trebuie să includă trăsături fizice. Crearea unui profil etnic discriminatoriu poate avea efecte nega ve asupra relațiilor cu comunitatea și, în consecință, poate afecta alte metode de menținere a ordinii publice care se bazează pe cooperarea și încrederea publicului. Există, de asemenea, dovezi conform cărora crearea unui profil etnic discriminatoriu pare să fie ineficientă atunci când este analizată în lumina „ratei de reusita” ce rezultă dintr-o oprire; și anume, dacă oprirea respec vă a determinat o arestare și/sau o punere sub acuzare. Pentru a reduce riscul creării unui profil etnic discriminatoriu, ofițerii de poliție trebuie să fie instruiți corespunzător. Instruirea trebuie să fie însoțită de monitorizarea de către superiori a efectuării operațiunilor de oprire și percheziționare. Monitorizarea operațiunilor de oprire și percheziționare presupune colectarea de date dezagregate din punct de vedere rasial pentru a înțelege clar măsura în care autoritățile sunt exercitate în mod propor onal cu distribuția populației. Acest lucru este esențial și pentru a susține acuzațiile privind discriminarea indirectă de către forțele de ordine. În momentul colectării datelor referitoare la etnie, protecția vieții private trebuie asigurată în mod corespunzător; și anume, trebuie să se asigure anonimatul și să se obțină acordul informat al persoanelor care fac subiectul unei opriri și percheziționări pentru colectarea datelor acestora în scop sta s c. În perioada 18 noiembrie – 22 noiembrie 2014, Directorul de Cabinet, în calitate de reprezentant al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a par cipat la cursul de formare de formatori pentru polițiș , cu focus pe minoritatea romă, orientare sexuală și iden tate de gen. Trainingul a fost organizat de Consiliul Europei prin structurile sale: Unitatea pentru orientare sexuală și iden tate de gen, Echipa de suport a reprezentantului special al Secretarului General pentru ches unile referitoare la etnia romă și Unitatea de cooperare în domeniul legii penale. 60 În cadrul acestei întâlniri au avut loc discuții referitoare la: Ÿ Drepturile omului în munca de poliție Ÿ An -discriminarea și poliția Ÿ Combaterea infracțiunilor mo vate de ură și a discursului ins gator la ură Ÿ Infracțiuni mo vate de ură îndreptate împotriva persoanelor LGBT Ÿ Cooperarea cu comunitățile locale LGBT Ÿ Libertate, securitate și protecție pentru persoanele LGBT Ÿ Provocările pe care le întâmpină comunitățile rome în Europa. Înțelegerea barierelor structurale și a provocărilor drepturilor omului cu care se confruntă comunitățile respec ve Ÿ Stereo puri, prejudecăți și discriminare – determinanți sociali și factori de luat în considerare în ac vatea de poliție vizavi de minorități. Cum stereo purile și prejudecățile pot influența percepțiile, a tudinile și comportamentele care întăresc discriminarea Ÿ Tipuri de violări ale drepturilor omului împotriva persoanelor de etnie roma conform deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului Ÿ Angajamente internaționale privind poli cile publice privitoare la comunitățile rome – recomandări internaționale și regionale în domeniu Ÿ Inves gații ale poliției influențate de prejudecăți rasiale și jursiprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie. 61 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în presa scrisă Perioada de monitorizare: ianuarie-decembrie 2014 Publicații naționale monitorizate: Adevărul, Co dianul, Cronica Română, Curentul, Curierul Național, Evenimentul Zilei, Gazeta Sporturilor, Gândul, HotNews, Jurnalul Național, Mediafax, ProSport, România Liberă, Ziare.com. Principalele evenimente semnifica ve pentru imaginea ins tuției în decursul anului 2014 au fost următoarele: Ÿ Printr-o decizie fără precedent, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a amendat toate primăriile orașelor reședință de județ pentru modul în care a fost ges onat accesul persoanelor cu handicap în mijloacele de transport în comun. Singurii care nu au fost amendați sunt primarii din Sibiu și Miercurea Ciuc, unde s-a constatat că toate mijloacele de transport în comun sunt dotate corespunzător. Ÿ Inspectoratul Școlar Brăila și Colegiul Național Gheorghe Murgoci au fost sancționate cu amendă contravențională, în cuantum de câte 2000 de lei, pentru mutarea disciplinară a unui elev cu sindromul Asperger la o altă unitate de învățământ, nerespectarea confidențialității stării de sănătate a acestuia, prin relatarea în presa locală a manifestărilor sale față de colegi. Ÿ Primarul municipiului Târgu Mureș a fost amendat cu 8.000 de lei de C.N.C.D. pentru neinscripționarea bilingvă a unităților de învățământ preuniversitar din oraș. Acesta mai fusese sancționat de C.N.C.D. în 2011, cu aver sment, pentru neinscripționarea bilingvă a școlilor și grădinițelor din oraș. Ÿ Fostul președinte Traian Basescu a fost sancționat cu amendp contravențională în cuantum de 600 lei pentru afirmația conform căreia dintre romii nomazi “foarte puțini vor să muncească. Mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură.” Colegiul director a aplicat această amendă, ținând cont de faptul că președintele Traian Băsescu nu se afla la prima faptă de discriminare. Ÿ C.N.C.D. a constatat că World Class România a avut un comportament discriminatoriu în cazul reclamat de Asociația Accept și de un cuplu de homosexuali care au fost agresați de clien ai World Class în momentul in care au incercat să-și schimbe fe ța în ves arul bărbaților într-un hotel de lux din capitală. Ulterior, World Class Romania a decis interzicerea accesului persoanelor in ves ar inso de copii de sex opus, indiferent cât de mici și dependenți de părinți sunt aceș a. Clubul a oferit ca unică alterna vă o toaletă publică unde să poată fi schimbați copiii. C.N.C.D. a decis că regula impusă de World Class este una discriminatorie. Ÿ Senatorul Gabriela Vrânceanu Firea a fost sancționată cu aver sment de C.N.C.D., pentru afirmația despre familiile fără copii, formulată în cadrul unei conferințe de presă de la sediul PSD, Consiliul condamnând public as el de declarații, apreciind că sunt discriminatorii și 62  încalcă dreptul la demnitate al persoanelor. Ÿ Cris an Tudor Popescu, a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 2000 de lei pentru publicarea în ziarul Gândul a unui ar col, care aduce a ngere demnității romilor și creează o atmosferă degradantă și ofensatoare la adresa persoanelor de etnie romă, cu următorul conținut: "Astă toamnă am par cipat la Paris la o întâlnire interna onală. Cea mai neplacută situație de care m-am lovit a fost confundarea, voită sau nu, a țiganilor autori de infrațiuni pe bandă rulantă în Franța cu români. M-am străduit cât am putut să explic că aceș țigani hoți, cerșetori, criminali, nu au legatură cu românii. Că au o cultură internațională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia trebuie să-i facă față întreaga Europa, nu România de una singură". Ÿ Moderatorul emisiunii “Atac la cenzură”, a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1000 de lei. Dezbaterea apartenenței religioase a primarului municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, în mod public, în cadrul emisiunii TV “Atac la cenzură”, prin care s-a pus la îndoială religia petentului (“este sau nu Cătălin Cherecheș ortodox, deși părinții și bunicii săi sunt catolici?”), fără ca reclamatul să se fi documentat în acest sens, provocând telespectatorii la opinii și mesaje cu caracter discriminatoriu, reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanei. Ÿ Realizatorul TV Radu Banciu a fost sancționat cu o amendă de 5.000 de lei de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru afirmațiile făcute la adresa cetățenilor din Republica Moldova. Într-o emisiune difuzată de postul de televiziune B1 TV, Banciu a lansat o serie de acuzații la adresa Republicii Moldova, precizând că această țară este „lider european“ în ceea ce privește consumul de alcool, pros tuție și analfabe sm. Ÿ C.N.C.D. a decis s-o amendeze cu 1.000 de lei pe o învățătoare de la o școală gimnazială din Ploieș pentru că nu a respectat, în cadrul unei ședințe cu părinții, confidențialitatea diagnos cului deficit de atenție cu hiperac vitate - ADHD pus unui elev. Învățătoarea a discutat în cadrul ședinței cu părinții despre diagnos cul de ADHD pus unui elev și s-a stabilit să se monteze camere de supraveghere în sala de curs pe mo v că elevul ar genera conflicte. Ÿ Jurnalistul Ion Cristoiu a fost amendat cu 1.500 de lei de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru comentariile pe care le-a făcut la adresa lui Raed Arafat. Jurnalistul a scris că secretarul de stat a fost transformat, dintr-un student pales nian de pe vremea Dictaturii, în mahăr pe vremea Democrației. Cristoiu a mai scris despre Raed Arafat că este numit pe internet Calafat și că și-a găsit o u litate: aceea de poșetă cu care Ponta îi dă în cap lui Băsescu. Ÿ Cătălin Ștefan Ion (Cheloo) a fost amendat cu 3.000 de lei de către C.N.C.D. pentru declarațiile homofobe la adresa unui concurent gay, făcute într-una dintre edițiile show-ului „X Factor“, difuzat la Antena 1 în 2013. Ÿ Nicolae Robu, primarul municipiului Timișoara, a fost amendat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu 2.500 de lei pentru postări rasiste pe pagina sa de Facebook. Primarul din Timișoara a scris la începutul anului pe contul său că "după ce le-am cerut țiganilor să arate că 's-au modernizat' (...), le fac acum propunerea ca în loc să arate câți dinți 63  din aur au, câți galbeni, câți cocoșei, câte ghiuluri, ce mașini, etc., etc., să se laude prezentând în fotocopie adeverința cu sumele plă te ca taxe și impozite". Ÿ Primarul din Constanța, Radu Mazăre, a fost sancționat de C.N.C.D. cu aver sment, după ce a comparat femeile de pe litoral cu păsări și a îndemnat turiș i să facă ”bird watching” la Mamaia. Ÿ Ministerul Sănătății a fost amendat cu 2.000 de lei de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru că nu a reglementat dreptul persoanelor cu deficiențe de auz de a avea permis de conducere. 64  Cheltuieli bugetare, date de ordin financiar și de personal Execuția bugetară în anul 2014 a fost de 72%, bugetul alocat pentru Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării fiind prezentat pe capitole în tabelul alăturat: mii lei- DENUMIRE INDICATOR COD ALOCAT UTILIZAT Buget de stat 51.01 8,055 5,829 Cheltuieli de personal 51.01.10 3,415 3,394 Bunuri si servicii 51.01.20 691 625 Alte transferuri 51.01.55 15 5 Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile 51.01.56 3,660 1,593 Alte cheluieli 51.01.59 243 207 Cheltuieli de capital 51.01.70 31 5 Fonduri externe nerambursabile 51.08 595 327 Aparatul de lucru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării În anul 2014, aparatul de lucru al C.N.C.D. a fost cons tuit din 89 de posturi din care 69 au fost finanțate. La sfârșitul anului, din totalul posturilor erau ocupate 65. Media de vârstă este de 35 de ani. 94% salariați au studii superioare și 6 % studii medii. 65  Concluzii Ac vitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a desfășurat în anul 2014 în aproxima v aceiași parametrii ca anul precedent. Se menține numărul ridicat de pe ții trimise spre soluționare și, în același mp, numărul constatărilor faptelor de discriminare. Noutatea în anul 2014, în ac vitatea de soluționare, o cons tuie numărul cel mai mare de amenzi acordate în legătură cu faptele de discriminare (114) și recordul de a avea o hotărâre care cumulează cele mai multe amenzi dispuse în cadrul aceleiași spețe (39). Se menține situația ca totalul amenzilor dispuse să fie comparabil cu bugetul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării des nat proiectelor și ac vităților de prevenire, de informare și conș en zare a problema cii discriminării. Rata hotărârilor Colegiului Director menținute de instanțele de judecată rămâne în mod constant ridicată (85%), ceea ce subliniază calitatea ac vității susținute a Direcției juridice. Ac vitatea de prevenire a con nuat în aceiași parametri, de resurse bugetare limitate. O importanță deosebită a avut con nuarea parteneriatelor cu organizațiile neguvernamentale pentru desfășurarea unor proiecte și acțiuni derulate pe plan local și național, pentru acoperirea unor arii cât mai ample și diverse a problema cii nediscriminării. În domeniul prevenirii, noutatea o constă numărul crescut al proiectelor desfășurate din fonduri europene. Se păstrează situațiile semnalate în anii anteriori, care vizează resursele umane și bugetare insuficiente în raport cu volumul ridicat al ac vității și complexității atribuțiilor Consiliului. Sediul ins tuției este inadecvat atât din punct de vedere administra v precum și în ceea ce privește securitatea și protecția muncii personalului din aparatul de lucru al Consiliului. Pentru Colegiul director al Consiliului, anul 2014 a reprezentat un ul m an în componența Colegiului format în anul 2010. În aprilie 2015, 6 dintre membrii Colegiului director și-au încheiat mandatul, urmând ca pentru posturile vacantate să se organizeze alegeri. În această formulă, Colegiul și-a menținut gradul de independență în soluționarea pe țiilor, respectarea termenelor de soluționare a pe țiilor rămânând o preocupare ac vă. Pentru îmbunătățirea acestui aspect, alocarea resurselor financiare pentru achiziționarea unui so de management al documentelor este imperios necesară. Raportul de ac vitate relevă faptul că C.N.C.D. și-a îndeplinit atribuțiile legale la un nivel ridicat, păstrându-și independența și statutul de ins tuție respectată în domeniul drepturilor omului, atât la nivel național precum și cel internațional. 66 Componența Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în anul 2014: Csaba Ferenc ASZTALOS – Președinte Sorina Claudia POPA – Vicepreședinte Theodora BERTZI – membru Colegiu director Luminița GHEORGHIU – membru Colegiu director István HALLER – membru Colegiu director Cris an JURA - membru Colegiu director Maria LAZĂR - membru Colegiu director Anamaria PANFILE - membru Colegiu director Vasile Alexandru VASILE - membru Colegiu director Contribuții la realizarea Raportului de ac vitate pentru anul 2014: Mulțumesc pentru materialele, sprijinul și informațiile puse la dispoziție de către toate departamentele ins tuției, în elaborarea raportului de ac vitate al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru anul 2014.