Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte privind nediscriminarea

Vezi raport

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte privind nediscriminarea
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
2.983,8 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

aintea tribunalului și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D.) a fost introdus în „Ordonanța de Guvern Nr. 137/2000” („Legea anti-discriminare”), începând cu 14 iulie 2006. Acest principiu a fost întărit ulterior printr-o lege, care a intrat în vigoare în mai 2013, prevăzând că un reclamant „va trebui să prezinte fapte”, în loc de probe, „din care să se poată presupune că a existat discriminare directă sau indirectă, iar pârâtul va fi cel care va trebui să probeze că faptele nu constituie discriminare”. Totuși, E.C.R.I. notează că „Legea anti-discriminare” nu conține prevederi privind discriminarea prin asociere, anunțarea intenției de discriminare, incitarea și asistarea unei alte persoane în procesul discriminării, contrar a ceea ce ea recomandă în paragraful III.6 al RPG Nr. 7.  În al treilea raport al său, E.C.R.I. recomanda cu tărie autorităților române să ia măsuri ca „Legea anti-discriminare” să fie aplicată pe deplin. În această privință, ea recomanda să fie luate măsurile necesare pentru instruirea judecătorilor, magistraților, avocaților și funcționarilor însărcinați cu aplicarea legii din toată țara, ca aceștia să-și perfecționeze cunoșterea aceastei legi și să o aplice mai deplin. E.C.R.I. a mai recomandat autorităților să inițieze campanii de informare în toată țara, astfel ca victimile discriminării să beneficieze de „Legea anti- discriminării” și de competențele C.N.C.D..  INM oferă instruire inițială pentru viitori judecători și procurori privind: „Actul anti-discriminare”, jurisprudența C.N.C.D., directivele UE privind combaterea discriminării, cât și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului (ECtHR) cu privire la Articolul 14 al CEDO. În ce privește campaniile de informare menite să crească conștientizarea publicului în legătură cu „Legea anti- discriminare” și cu C.N.C.D., atenția E.C.R.I. a fost atrasă de campania ”Spune Nu Discriminării”, desfășurată în 2010 în colaborare cu Consiliul Europei. În această privință, E.C.R.I. notează că statisticile privind numărul de reclamații depuse la C.N.C.D. sub incidența „Legii anti-discriminare” arată o creștere moderată, dar constantă. Autoritățile au mai adus la cunoștința E.C.R.I. un număr de pronunțări în ultima instanță de către tribunale civile, unde a fost aplicată „Legea anti- discriminare”. Deși aceste informații sunt încurajatoare, E.C.R.I. consideră că ar trebui depuse eforturi mai mari pentru: informarea publicului în legătură cu legislația anti-discriminare și cu mijloacele de reabilitare (altele decât C.N.C.D.); și sensibilizarea judecătorilor, în special a celor de primă instanță, în legătură cu importanța legislației anti-discriminare. Referitor în special la colectarea sistematică de date privind aplicarea legislației civile și administrative îndreptată spre combaterea discriminării, autoritățile au recunoscut că nu există o instituție unică, mandatată cu această sarcină.  În al treilea raport al său, E.C.R.I. recomanda autorităților române ca, atunci când redactează noua lege privind statutul C.N.C.D., să consulte „Recomandarea de politică generală nr. 2” privind organismele specializate în combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intoleranței la nivel național, și „Recomandarea de politică generală nr. 7”, care accentuează importanța: alocării de fonduri suficiente pentru îndeplinirea funcțiilor organismelor specializate; și independența acestora. E.C.R.I. a mai îndemnat autoritățile să ia măsuri ca această lege să întărească capacitatea de investigație și de cercetare a C.N.C.D., cât și departamentul său juridic. Mai mult, E.C.R.I. a recomandat cu tărie ca autoritățile să ia măsuri ca C.N.C.D. să aibă un membru al comunității rome în comitetul său director și în toate structurile sale constituente și să aibă filiale la nivel local. În sfârșit, E.C.R.I. a recomandat ca legea să stabilească o procedură clară de mediere, pentru a exclude posibilitatea ca C.N.C.D. să acționeze atât ca mediator cât și ca judecător.  Ca urmare a amendamentelor la „Legea anti-discriminare”, ultimul datând din 2006, structura și procedurile C.N.C.D. au fost modificate substanțial. În timp ce înainte, independența sa era criticată din cauza subordonării sale ierarhice față de Guvern, acum el se află sub supravegherea Parlamentului. În plus, numărul de membri din comitetul director a fost mărit de la șapte la nouă, iar membrii sunt C.N.C.D.numiți de cele două camere ale Parlamentului, pe o durată de cinci ani39. E.C.R.I. a mai fost informată că în prezent unul dintre membrii numiți este de origine etnică romă, iar doi sunt de naționalitate maghiară. E.C.R.I. salută aceste dezvoltări pozitive. Notează, totuși, că societatea civilă consideră comitetul director a fi încă politizat, întrucât suportul din partea partidelor politice este, în cele mai multe cazuri, o condiție sine qua non pentru numire. Mai mult, atât societatea civilă cât și autoritățile au dezvăluit că nu toți membrii au expertiză în lupta împotriva discriminării. În urma amendamentelor, „Legea anti-discriminare” prevede, de asemenea, înființarea birourilor regionale ale C.N.C.D. În timp ce obiectivul C.N.C.D. era să înființeze birouri regionale în fiecare zonă în care există o curte de apel, ca urmare a crizei financiare, numai două birouri regionale au fost înființate (în Buzău și Târgu-Mureș). În sfârșit, „Legea anti-discriminare” amendată, nu mai pretinde ca o petiție să fie depusă la C.N.C.D. înainte ca o plângere să fie înaintată în fața instanței. Totuși, în acest caz, instanța trebuie să ceară părerea C.N.C.D..  Alte critici au fost exprimate, de mai mulți dintre interlocutorii E.C.R.I., privind calitatea deciziilor C.N.C.D., legate, în special, de raționamentele juridice. Totuși, autoritățile au respins aceste critici, declarând că procentajul deciziilor C.N.C.D. contestate, care sunt confirmate de instanțele civile sau administrative, este ridicat. E.C.R.I. notează că, deși sub incidența „Legii anti-discriminare”, încălcarea prevederilor sale se sancționează cu amendă, în cele mai multe cazuri, C.N.C.D. a emis avertismente sau recomandări.  E.C.R.I. repetă recomandarea sa ca autoritățile să asigure suficiente fonduri Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca acesta să-și îndeplinească mandatul eficient, în mod specific pentru: a asigura sedii corespunzătoare; a crește personalul departamentului juridic; și a îmbunătăți managementul documentelor.  În al treilea raport al său, E.C.R.I. considera că C.N.C.D. ar trebui consultat mai des de Parlament și că recomandările sale privind legislația existentă și opiniile sale în legătură cu proiectele de lege ar trebui luate în considerare.  E.C.R.I. notează că C.N.C.D. a adoptat o „Strategie pentru implementarea măsurilor de prevenire și combatere a discriminării pentru 2007-2013”. Strategia stabilește linii directoare în domeniul prevenirii și luptei împotriva discriminării, inclusiv a discriminării rasiale, pentru realizarea unei societăți inclusive, interculturale și bazate pe politici care facilitează interacțiunea, egalitatea și respectul. Din multele obiective stabilite, C.N.C.D. a reușit să îndeplinească implementarea activităților legate de instruirea magistraților, funcționarilor publici și profesorilor. Totuși, C.N.C.D. a subliniat că este important ca Guvernul să adopte acest document.  E.C.R.I. recomandă autorităților române să adopte o strategie privind prevenirea și combaterea discriminării, continuând acțiunile întreprinse deja de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în acest domeniu. Reprezentarea României la nivel internațional Reţeaua Europeană a Instituţiilor de Egalitate din Uniunea Europeană (EQUINET) Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este membru al Reţelei Europene a Instituţiilor de Egalitate din UE (Equinet). EQUINET este o organizaţie internaţională non-profit care conectează 45 de organizaţii din 33 de state europene, care au ca obiectiv de activitate combaterea discriminării. Organizaţia a fost constituită în anul 2007, ca urmare a implementării unui proiect comunitar referitor la „Consolidarea cooperării între organismele specializate în implementarea legislaţiei privind tratamentul egal” (2002-2004). În vederea facilitării schimbului de informaţii şi experienţe, membrii EQUINET au implementat un sistem electronic de gestionare a cunoştinţelor, urmărind atât crearea unui izvor relevant pentru legislaţia şi politicile în domeniu, cât şi dezvoltarea unui set de instrumente şi proceduri care să permită orientarea dialogului către priorităţile membrilor organizaţiei. Un alt aspect al activităţilor EQUINET vizează implementarea unei abordări tip reţea, care încurajează contactele între participanţi, la toate nivelurile de dialog, prin interacţiune directă sau comunicare electronică. Contactele se realizează atât la nivelul Adunării Generale anuale sau al grupurilor de lucru, cât şi prin implementarea unei scheme regulate de instruire, cu sprijinul secretariatului organizaţiei. Grupul de lucru pentru Formare/Elaborare de Politici Acest grup este o platformă de dialog cu instituţiile europene, care susţine formarea de politici ale egalităţii de şanse şi nediscriminării la nivel european. În luna martie, la Bruxelles, a avut loc întâlnirea celor 13 reprezentanţi ai autorităţilor naţionale pentru egalitate (din Austria, Belgia, Cehia, Croaţia, Grecia, Irlanda de Nord, Irlanda, Malta, Romania, Serbia, Suedia, Slovacia, şi Marea Britanie). Constatarea importantă în aceste discuţii a făcut referire la faptul că cel mai fezabil şi fructuos model de instituţie naţională pentru egalitate de şanse este cel în care se face atât prevenire cât şi sancţionare a discriminării, respectiv modelul României. În cadrul acestei dezbateri Diana Ureche, consilier superior, reprezentanta C.N.C.D., a prezentat situaţia celor şase posturi vacante în Colegiul Director al C.N.C.D. la terminarea mandatelor şi modalitatea de alegere a noilor directori de către Parlament, desfăşurarea celor două programe europene şi continuarea programului pe educaţie al C.N.C.D. A fost de asemenea remarcată contribuţia şi constanţa instituţiei româneşti în promovarea valorilor diversităţii în educaţie. Cea mai mare parte a întâlnirii a fost dedicată experienţei fiecărei instituţii în discriminarea religioasă şi de convingeri. Reprezentanta C.N.C.D. a relatat disputele din România cu privire la predarea religiei în şcoli şi poziţia C.N.C.D. (începând cu Recomandarea către Ministerul Educaţiei pentru scoaterea icoanelor din şcoli), dispute care au rămas încă valide chiar dacă avem deja o decizie a Curţii Constituţionale în ce priveşte cererea de a urma ore de religie şi procentajul majoritar al cererilor deja făcute (peste 90%). Până la următoarea întâlnire a grupului, se va realiza încă (cel puţin) un chestionar, după cele discutate fiind posibil ca acesta să se axeze pe religie şi convingeri. Grupul de lucru pe problematica de gen În luna martie a avut loc la Bruxelles Conferința EQUINET "Taking Action for Gender Equality". Conferința s-a adresat personalului cu funcții de conducere și experților din cadrul organismelor naționale pentru egalitate, reprezentanților și agenților din instituțiile UE, ONG- urilor, experților în politici publice sau juridici, partenerilor sociali și altor organizații active în domeniul egalității de gen. În cadrul acestui eveniment au fost împărtășite experiențele organismelor de promovare a egalității, cu privire la egalitatea de gen, cu părțile interesate la nivelul UE și au avut loc discuții asupra priorităților strategice viitoare și instrumentelor în domeniul egalității de gen. Au fost prezentate rezultatele preliminare ale perspectivei Equinet cu privire la activitatea organismelor de promovare a egalității privind egalitatea de gen și prioritățile strategice viitoare. Au fost evidențiate experiențele organismelor de promovare a egalității în punerea în aplicare a legislației privind egalitatea de gen și a politicilor publice. A fost asigurată o platformă de discuții privind prioritățile cheie, bunele practici și posibilele evoluții viitoare la nivel european și național. S-a facilitat schimbul de informații între organismele de promovare a egalității, instituțiile UE și părțile interesate care contribuie la cooperarea eficientă pentru promovarea gen. Grupul de lucru pentru aplicarea legislaţiei În luna aprilie, reprezentantul Direcţiei Juridice, a participat la întâlnirea grupului de lucru pentru aplicarea legislaţiei, organizată de Equinet, la Bruxelles. În cadrul întâlnirii au fost atinse următoarele puncte:  activitatea organismelor de promovare a egalității în domeniul liberei circulații a lucrătorilor şi discriminarea bazată pe naționalitate, în contextul Directivei UE 2014/54 / UE;  compararea prevederilor legale din statele membre şi jurisprudența cu privire la discriminarea pe criteriul de naționalitate în diferite ţări, punctându-se bunele practici în domeniu;  elaborarea un document de dezbatere pe baza deliberărilor sale;  monitorizarea cazurilor comunicate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) pentru a identifica cele care sunt direct relevante pentru egalitate şi nediscriminare şi activitatea organismelor de promovare a egalității, acest fapt realizându-se sub rezerva adoptării de proceduri interne aprobate de prin Adunarea Generală a Equinet şi în conformitate cu normele sale;  Contribuţia grupului de lucru la pregătirea intervențiilor terţe părți la CEDO pe cauze de mare relevanţă cu privire la egalitate şi nediscriminare. În luna noiembrie, membrii organismelor de promovare a egalității au participat la Londra, la seminarul de consolidare a capacităților intitulat "O chestiune de credință. Religia și credința în activitatea organelor de promovare a egalității", organizat de Equinet. În cadrul seminarului a fost evidenţiată creșterea îngrijorătoare a antisemitismului și incidentele anti-musulmane din Europa în ultimii ani. Atacurile de la Bruxelles, Paris și Copenhaga au avut un impact profund asupra comunităților religioase și au declanșat necesitatea unor răspunsuri colective la nivel național și european pentru a combate ura religioasă și discriminare pe motiv de religie sau convingeri, și în mod eficient a pune în aplicare dreptul la libertatea de religie. Seminarul a avut în vedere și evoluțiile juridice și politice, precum și restul provocărilor în asigurarea libertății de religie și combaterea discriminării religioase sau bazate pe credință la nivel european și național. Acesta a analizat rolul organismelor de promovare a egalității privind abordarea problemelor de religie și credință, prin discutarea bunelor practici și utilizarea lor ca bază juridică, cercetare, comunicare și funcțiile de promovare. Seminarul a avut la bază activitatea anterioară desfaşurată de Equinet în acest domeniu, în special în publicații de natură juridica juridică și politică, furnizate de Grupul de lucru pentru aplicarea legislaţiei. Obiectivul acestui seminar a fost:  înștiințarea experților pe egalitate cu privire la evoluțiile europene recente referitoare la religie și credință;  dezvoltarea capacității personalului de egalitate să își întărească abilitățile în combaterea discriminării pe motiv de religie sau convingeri;  facilitarea schimbului de bune practici. Activitatea de reprezentare la nivel internațional a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării prin participare la întruniri, dezbateri şi reuniuni internaţionale în domeniul nediscriminării Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a continuat, şi în cursul anului 2015, consolidarea raporturilor de cooperare cu organisme şi autorităţi similare, în cadrul dialogurilor bilaterale, regionale sau internaţionale. Prezenţa reprezentanţilor instituţiei, în plan internaţional, la întruniri, dezbateri şi reuniuni internaţionale a contribuit la mediatizarea activităţii C.N.C.D. dar şi la creșterea vizibilităţii acesteia, îmbunătăţirea relaţiilor cu instituţiile similare din ţările europene, precum şi la stabilirea unor noi legături de colaborare. Dintre evenimentele organizate în anul 2015, la nivel internaţional, vă prezentăm alăturat câteva dintre acestea: În luna aprilie 2015 a avut loc la Tbilisi, Georgia, evenimentul de încheiere „Sprijinirea procesului de liberalizare a vizelor în Georgia prin acordarea de asistență în domeniul protecției datelor cu caracter personal și anti-discriminării" Prima sesiune a workshop-ului anti-discriminare: procedurile, cele mai bune practici și lecții învățate, intitulată „Best practices of Equality Bodies within EU – views from Equinet” a fost coordonată de domnul István Haller, membru Colegiul director în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Cadrul discuţiilor din această primă sesiune a fost stabilit prin prezentarea domnului István Haller, care a punctat cele mai bune practici ale organismelor de promovare a egalității din România în cadrul UE. A doua sesiune a trainingului, intitulată Strategic Litigation – best practices, a fost condusă tot de domnul István Haller, membrul Colegiului director la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. În această sesiune au fost prezentate exemp
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

618cbf2807407c0cf3dc01f0b254b96e74747c6719db5e302ebe8cca733fb74a