Raport_activitate_2015.pdf

iente a resursei umane a vizat ca direcții prioritare:  asigurarea încadrării funcţiilor vacante cu personal specializat şi alocarea resursei umane strict în funcţie de responsabilităţile şi misiunile domeniilor de activitate. NECLASIFICAT 28 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 Au persistat însă dificultăți în atragerea şi asigurarea stabilităţii personalului în principal pe profiluri tehnice;  motivarea personalului, îndeosebi în zone cu nivel redus de încadrare, în vederea asigurării nivelului dezirabil de performanţă;  crearea cadrului şi a condiţiilor optime pentru derularea programelor de instruire/pregătire, inclusiv din perspectiva restructurării ariilor curriculare. 3 Repartiţia posturilor pe domenii de activitate se înscrie în constanta ultimilor trei ani, respectiv în proporţie de 70% în domeniul operaţional şi 30% în cel funcţional. 3 La sfârşitul anului 2015, ca urmare a dinamicii de personal şi a modificărilor în structurile organizatorice, nivelul general de încadrare a fost de 83%. 1.2. ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ 3 În vederea creşterii calităţii procesului de formare şi pregătire profesională la nivelul Serviciului, un accent deosebit a fost pus, şi în 2015, pe componenta formativă, printr-o mai bună corelare între obiectivele şi competenţele urmărite în acest proces. Principalele direcţii de acţiune au vizat:  continuarea implementării concepţiei privind abordarea unitară a procesului de pregătire, fundamentată pe adaptarea permanentă a curriculei la cerinţele beneficiarilor şi profilul ideal al candidatului şi, respectiv, absolventului;  reconfigurarea testelor destinate examenului de admitere pentru studii universitare de licență, prin prisma abilităţilor şi cunoştinţelor dezirabile în procesul de formare a ofiţerilor de informaţii;  stabilirea elementelor de competenţă definitorii pentru ofiţerul debutant pe pilonul informaţii-operaţiuni, în vederea optimizării procesului de pregătire;  reconfigurarea programei analitice a programului de studii universitare de master în domeniul analizei de informaţii;  dezvoltarea şi menţinerea competenţelor profesionale (formative, manageriale ori lingvistice) prin programe de studii universitare şi post/nonuniversitare;  racordarea personalului didactic la noile tendințe ale cunoașterii de intelligence prin participarea la manifestări naţionale şi internaţionale, programe de pregătire oferite de parteneri străini și schimburi de experienţă cu instituţii similare din străinătate;  accentuarea dimensiunii practic-aplicative a programelor de studii universitare şi, mai ales, a programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă;  continuarea programelor de pregătire şi dezvoltare profesională prin intermediul platformei de e-learning;  accesarea de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, în scopul dezvoltării infrastructurii de învăţământ şi cercetare. De asemenea, prin activitatea de cercetare ştiinţifică a fost asigurat schimbul de expertiză (intra şi extra-instituţional, în plan intern şi extern) necesar susţinerii și dezvoltării studiilor de securitate şi intelligence, fundamentarea ştiinţifică a procesului educaţional la nivelul Serviciului și promovarea culturii de securitate. Integrarea componentei de cercetare-inovare în procesele educaţionale a permis consolidarea și diversificarea programelor de învăţământ şi creşterea calităţii actului didactic. Totodată, cercetarea ştiinţifică în domeniul studiilor de securitate şi intelligence a facilitat asimilarea noilor paradigme și metodologii, cu aplicabilitate atât în sfera teoretică, cât și pe palier operaţional. 3 Subsumat activităţilor de perfecționare a abilităților profesionale ale resursei umane, cadre ale Serviciului au participat la programe de pregătire organizate:  de alte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau instituţii de învăţământ şi alţi furnizori de expertiză din sfera civică, în scopul dezvoltării de competenţe în domenii specializate. În 2015, cadre ale SRI au participat la programe de instruire organizate de: MApN – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Academia Tehnică Militară, MAI şi Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”. Dintre ofertele educaţionale furnizate Serviciului de entităţi din sfera civică s-au evidenţiat, în perioada de referinţă, cele aparţinând Institutului European din România şi Institutului Bancar Român;  de servicii partenere sau organizaţii cu atribuţii în domeniul securităţii, în vederea dezvoltării de competenţe pe diferite profiluri de activitate. 3 De asemenea, SRI a oferit programe de pregătire (post)universitare pentru cadre ale instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională (MApN - DGIA, Ministerul Justiţiei - ANP, MAI - IGPR, DIPI şi IGI). Totodată, diverse servicii partenere au beneficiat de activităţi de pregătire în domenii în care Serviciul deţine un nivel ridicat de expertiză. VII.2. MANAGEMENTUL RESURSELOR FINANCIAR-LOGISTICE Activitatea de finanţare a cheltuielilor Serviciului s-a desfăşurat cu deplina respectare a legislaţiei în domeniu – Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, legile bugetare anuale şi de rectificare, reglementările legislative în domeniul fiscal-bugetar, precum şi cadrul normativ specific instituţiilor din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională. NECLASIFICAT 29 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 3 Suma de 1.392.105 mii lei, reprezentând bugetul SRI aprobat iniţial în conformitate cu Legea nr.186/2014 privind bugetul de stat pe anul 2015, a fost amendată în cursul anului trecut după cum urmează:  prevederile bugetare destinate derulării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost suplimentate de la bugetul de stat şi bugetul FEN (5.794 mii lei credite de angajament, 2.789 mii lei credite bugetare), precum şi diminuate cu disponibilităţile înregistrate la finele perioadei de referinţă (769 mii lei credite de angajament, 1.292 mii lei credite bugetare);  prin OG nr.20/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 a fost aprobată deblocarea rezervei de 10% (33.394 mii lei), aferentă bugetului iniţial, iar fondurile bugetare aprobate Serviciului au fost suplimentate cu 20.701 mii lei;  OUG nr.47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare a majorat alocaţiile de la bugetul de stat aprobate Serviciului pe anul 2015 cu 140.440 mii lei. La finalul anului 2015, alocaţiile bugetare definitive ale Serviciului s-au cifrat la 1.554.743 mii lei, defalcate pe surse de finanţare astfel: 1.544.592 mii lei de la bugetul de stat, 7.607 mii lei din FEN, respectiv 2.544 mii lei din venituri proprii. Faţă de alocaţiile definitive de la bugetul de stat (1.544.592 mii lei), au fost deschise credite în sumă de 1.543.585 mii lei, din care s-au efectuat plăţi în valoare de 1.543.316 mii lei (99,98% din valoarea creditelor deschise, respectiv un grad de utilizare a fondurilor publice de 99,92%). Prevederile bugetare definitive au fost structurate pe următoarele naturi de cheltuieli:  cheltuieli de personal – 896.425 mii lei;  bunuri şi servicii – 199.353 mii lei;  transferuri între unităţi ale administraţiei publice – 74.785 mii lei;  alte transferuri – 3.200 mii lei;  proiecte cu finanţare din FEN post-aderare – 140.007 mii lei;  asistenţă socială – 5.725 mii lei;  proiecte cu finanţare din FEN post-aderare aferente cadrului financiar 2014-2020 – 397 mii lei;  active nefinanciare – 234.851 mii lei. 3 Execuţia bugetară pe anul 2015 a fost evidenţiată pe programe majore, în conformitate cu Sistemul de Planificare Integrată, după cum urmează:  informaţii-operaţiuni – 423.342,02 mii lei;  operaţiuni tehnice – 425.283,10 mii lei;  financiar-logistic – 330.077,39 mii lei;  administraţie, analiză, planificare, cooperare, securitate şi control – 364.613,71 mii lei. 3 Prin Legea nr.187/2014 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, instituţiei i-a fost aprobată, iniţial, suma de 381.311 mii lei, cuantum diminuat pe parcursul execuţiei bugetare cu 4.833 mii lei, alocaţiile bugetare definitive pe anul 2015 fiind de 376.478 mii lei (sumă destinată achitării drepturilor de asigurări şi asistenţă socială şi cheltuielile aferente). 3 Pe surse de venituri şi naturi de cheltuieli, pentru instituţiile finanţate integral din venituri proprii aflate în subordinea Serviciului, prevederile bugetare finale aferente anului 2015 au fost următoarele:  venituri aprobate (exclusiv alocaţiile de la bugetul de stat) – 99.021 mii lei;  cheltuieli aprobate – 99.021 mii lei. NECLASIFICAT 30 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 CAPITOLUL VIII PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2016 VIII.1. REPERE GENERALE Activitatea informativă a Serviciului se va desfăşura în 2016 prin raportare la documentele de orientare strategică de la nivel naţional şi instituţional (Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Planul Naţional de Priorităţi Informative 2016 şi, respectiv, în proiecţie multianuală la Strategia de Informaţii a SRI 2015-2019). Concret, pornind de la amploarea, impactul şi potenţialele premise de accentuare, vor fi avute prioritar în vedere: 3 corupţia, fenomen sistemic încă persistent, cu manifestări pe toate palierele societăţii şi implicaţii negative deosebite – generând riscuri majore la adresa funcţionării statului de drept şi a stabilităţii instituţiilor publice la nivel local şi central, precum şi un impact semnificativ defavorabil imaginii şi credibilităţii României pe scena internaţională. Evoluţiile mediului de securitate pe acest palier reclamă reconfigurarea abordării, în sensul consolidării componentei preventive şi echilibrării balanţei cu secvenţa clasică de contracarare (prin impulsionarea transmiterii către decizionali a unor evaluări de fenomen capabile să fundamenteze politici reformatoare, precum şi prin limitarea accesului în funcţii a unor persoane cu integritate viciată); NECLASIFICAT 31 RAPORT privind activitatea desfășurată în anul 2015 3 activităţile informative/subversive derulate de serviciile de informaţii adverse, cu accent pe ofensivitatea crescută a acţiunilor Federaţiei Ruse; 3 riscuri pe segmentul economic asociate afectării sustenabilităţii financiar-fiscale, a proceselor de dezvoltare a sistemului naţional de transport şi a bunei funcţionări a domeniului industrial, insuficientei valorificări a potenţialului agricol, gestionării defectuoase a patrimoniului silvic naţional, respectiv dezechilibrelor de pe piaţa de capital, a pensiilor administrate privat şi din sistemul de asigurări-reasigurări, concomitent cu protejarea intereselor economice ale statului român prin susţinerea, protejarea şi promovarea capitalului autohton cu relevanţă strategică; 3 provocări şi oportunităţi asociate procesului de accesare şi absorbţie al fondurilor europene, cu accent pe eliminarea actualelor deficienţe, de natură să afecteze interesele economice şi dezvoltarea României pe termen mediu şi lung 3 disfuncţiile din sistemele publice de sănătate, învăţământ şi protecţie socială, cu repercusiuni negative în planul asigurării drepturilor constituţionale ale cetăţenilor (asistenţă medicală, educaţie şi asistenţă socială); 3 acţiunile care alimentează atitudini şi comportamente cu substrat autonomist-separatist; 3 riscurile de natură teroristă, care reprezintă o prioritate permanentă la nivelul Serviciului, în contextul în care nivelul de ameninţare teroristă la adresa României a căpătat un plus de consistenţă, statul român fiind asimilat obiectivelor occidentale prin prisma angajamentelor politice şi militare; 3 agresiunile cibernetice, derulate de actori statali şi non-statali cu scopul principal de a obţine informaţii (politice, militare şi ştiinţifice), prin specularea vulnerabilităţilor în protecţia sistemelor IT&C şi a nivelului scăzut al culturii de securitate cibernetică; 3 asigurarea securităţii energetice, din perspectiva protejării resurselor şi surselor de aprovizionare pentru acoperirea necesarului de consum energetic intern, precum şi impunerii unui rol important pentru România în ecuaţia energetică regională; 3 parteneriatul strategic al României cu Republica Moldova, care constituie, în continuare, o prioritate, având în vedere acţiunile Federaţiei Ruse şi instabilitatea din Ucraina; 3 criminalitatea organizată, materializată îndeosebi în contrabandă cu produse puternic accizate sau contrafăcute, trafic de persoane şi migraţie ilegală, trafic de substanţe interzise, de produse cu dublă utilizare, spălare a banilor. VIII.2. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI INSTITUŢIONALE PENTRU 2016 În 2016, SRI va acţiona pentru realizarea următoarelor obiective multianuale: OBIECTIV 1 – DEZVOLTAREA CAPABILITĂŢILOR SERVICIULUI PENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNILOR STRATEGICE Obiectivul major 1.1 – Dezvoltarea capabilităţilor de intelligence pentru cunoaşterea anticipativă a evoluţiilor relevante pentru securitatea naţională şi gestionarea optimă a riscurilor şi ameninţărilor, precum şi a oportunităţilor de promovare a intereselor naţionale Obiectivul major 1.2 – Optimizarea activităţii de analiză şi consolidarea rolului acesteia în susţinerea actului decizional la nivel instituţional, precum şi la nivelul beneficiarilor legali OBIECTIV 2 – CONSOLIDAREA COOPERĂRII INTERINSTITUŢIONALE ŞI CREŞTEREA CONTRIBUŢIEI SERVICIULUI ÎN CADRUL COMUNITĂŢII DE INFORMAŢII NAŢIONALE, EUROPENE ŞI EURO-ATLANTICE Obiectivul major 2.1 – Dezvoltarea cooperării şi comunicării interinstituţionale cu membrii comunităţii de informaţii şi celelalte instituţii din sistemul naţional de securitate Obiectivul major 2.2 – Extinderea şi aprofundarea activităţilor de cooperare internaţională pentru îndeplinirea misiunilor SRI, promovarea intereselor de securitate naţională şi respectarea angajamentelor ce revin instituţiei OBIECTIV 3 – ORIENTAREA CĂTRE UN MANAGEMENT PERFORMANT AL ACTIVITĂŢII Obiectivul major 3.1 – Dezvoltarea planificării integrate a activităţilor Serviciului şi operaţionalizarea tuturor instrumentelor aferente Obiectivul major 3.2 – Racordarea la evoluţiile tehnologice pentru creşterea performanţei pe toate domeniile de activitate Obiectivul major 3.3 – Consolidarea managementului unităţilor SRI şi optimizarea activităţilor de control intern la nivelul instituţiei Obiectivul major 3.4 – Creşterea performanţei în domeniul resurselor umane, potrivit documentelor conceptual-normative privind evoluţia în carieră şi instruirea-pregătirea personalului Obiectivul major 3.5 – Creşterea eficienţei şi eficacităţii asigurării material-financiare, în conformitate cu priorităţile acţionale Obiectivul major 3.6 – Consolidarea culturii organizaţionale şi a activităţii de comunicare publică OBIECTIV 4 – ASIGURAREA STĂRII DE LEGALITATE ŞI A SECURITĂŢII INSTITUŢIONALE Obiectivul major 4.1 – Consolidarea sistemului integrat de protecţie, incluzând componentele de securitate a personalului, a operaţiunilor, fizică şi procedurală Obiectivul major 4.2 – Întărirea mecanismului de asistenţă şi sprijin juridic, inclusiv prin susţinerea demersurilor extra- şi intrainstituţionale privind elaborarea, avizarea şi aprobarea actelor normative cu caracter general sau intern cu incidenţă în activitatea Serviciului _________ NECLASIFICAT 32