Vezi raport RO

publică locală, apărarea ordinii şi liniştii publice a emis un referat prin care s-a dispus ridicarea dreptului preotului de a mai sluji la biserică. Colegiul a reţinut că prin actele adoptate s-au săvârşit fapte de discriminare prin care s-a adus atingere dreptului la libertatea de conştiinţă şi a credinţelor religioase, acces la locuri publice, contrar art. 2 alin.3, art. 18 şi art. 19 din O.G. nr. 137/2000, cu modificări şi completări ulterioare. Împotriva Consiliului s-a dispus sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.3, art. 18, art. 19 din O.G. nr. 137/2000, cu modificări şi completări ulterioare).

(2006) Învăţământ. Clase de studiu. Simboluri religioase. Libertate de conştiinţă şi de religie. Domnul E.M. s-a plâns cu privire la afişarea simbolurilor religioase în unităţile publice de învăţământ, considerând că se aduce atingere dreptului la educaţie în procesul de formare a personalităţii umane autonome şi creative, precum şi a drepturilor persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile respective. Prin hotărârea nr. 323 din 21.11.2006, Colegiul a reţinut că în România există o recunoaştere reciprocă a autonomiei între stat şi culte. În raport cu prevederile constituţionale şi jurisprudenţa CEDO, statul trebuie să fie neutru şi imparţial în relaţia sa cu diferite religii, culte şi credinţe. Statul prin crearea instituţiilor publice de învăţământ asigură exercitarea dreptului la învăţătură, iar neutralitatea obligă statul ca să procedeze la formarea învăţământului într-un

mod care să transmită obiectiv, critic şi pluralist către elevi informaţii despre ştiinţă şi religie. Instituţiile publice trebuie să ia în considerare convingerile şi opţiunile părinţilor sau tutorilor copiilor. În România se asigură exercitarea dreptului la opţiune a părinţilor pentru a oferi copiilor un învăţământ religios. Prezenţa nelimitată şi necontrolată în instituţiile publice de învăţământ a simbolurilor religioase, în lipsa unei reglementări în materie şi a asigurării neutralităţii, poate genera situaţii de discriminare. Colegiul a recomandat Ministerului Educaţiei să elaboreze, într-un timp rezonabil, norme interne prin care să se reglementeze prezenţa simbolurilor religioase în instituţiile de învăţământ public.

(2007) Acces la servicii publice administrative. Diferenţiere. Cult religios. Asociaţia Liga Pro Europa s-a plâns în legătură cu modalitatea în care autorităţile publice locale au asigurat alocarea terenurilor pentru amplasamentul cultelor religioase, în raport cu situaţia parohiillor greco- catolice din 2 localităţi în judeţul Mureş. Prin hotărârea nr. 65 din 27.03.2007, Colegiul a reţinut plângerea sub aspectul exercitării dreptului la asociere şi libertate religoasă în cultele recunoscute de lege. S-a constatat că, în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate a amplasamentelor cultelor, comunitatea greco-catolică a fost defavorizată faţă de comunitatea ortodoxă, deşi acestea se plasau în situaţii comparabile. Colegiul a reţinut că aspectele sesizate constituie discriminare potrivit art. 2 alin.1 şi alin.2 din O.G. nr. 137/2000. În raport cu una dintre părţile reclamate s-a dispus

sancţionarea contravenţională cu avertisment (Art. 2 alin.1 şi alin.2, art. 10 lit.h din O.G. nr. 137/2000, republicată).

81