Vezi raport RO

„protecţie efectivă a drepturilor omului”

2005-...; şi Timishev vs. Russia, nos. 55762/00 şi 55974/00, § 56, ECHR 2005-...). Curtea a reţinut că „nicio diferenţă de tratament care este în mod exclusiv motivată sau în mod decisiv bazată pe originea etnică a unei persoane nu poate fi de reţinută ca obiectiv justificată într-o societate contemporană bazată pe principiile pluralismului şi respectul pentru culturi diferite” (Timishev, citat mai sus, § 58); - Datele statistice oficiale incontestabile reprezintă probe privind existenţa tratamentului diferenţiat; - Vulnerabilitatea romilor implică necesitatea de a acorda o atenţie specială nevoilor lor şi a modului propriu de viaţă; datorită istoriei lor turbulente şi a dezrădăcinării perpetue, romii reprezintă o minoritate defavorizată şi vulnerabilă, având un caracter particular; protecţia romilor se extinde şi asupra domeniului educaţiei; dreptul la instruire al minorilor reprezintă un interes primordial; - Un tratament diferenţiat poate lua forma unui efect prejudicial disproporţionat al unor politici sau măsuri, care chiar dacă sunt formulate neutru discriminează un grup”. 295. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în acest caz împotriva Cehiei următoarele: - există prezumţia discriminării indirecte având în vedere: lipsa unei anumite prevederi legale care ar viza în mod direct romii; din aplicarea legii însă rezultă un număr disproporţionat de mare de copii romi, inclusiv aplicanţii, care sunt plasaţi în şcoli speciale fără nicio

justificare; regulile privind probarea discriminării indirecte sunt mai puţin stricte; statisticile depuse de intervenienţi [mai multe organizaţii de drepturile omului şi organizaţii de romi] arată că procentul romilor din şcoala specială (56%) este mult peste procentul copiilor romi din şcoli (2,26%); faţă de aceste statistici nu există altele, cu caracter oficial, doar estimări care nu neagă fenomenul; 2. nu există o justificare obiectivă şi rezonabilă având în vedere faptul că, deşi s-a dorit plasarea copiilor cu dificultăţi mentale în şcoli speciale, acest sistem nu este benefic prin programa şcolară redusă şi caracterul segregaţionist al sistemului; sistemul testării este extrem de controversat şi continuă să fie dezbătut de oamenii de ştiinţă; testarea şi analiza rezultatelor nu a ţinut cont de specificul etnic al aplicanţilor; 3. faptul că părinţii şi-au dat acordul privind şcolarizarea copiilor în clasele speciale nu înseamnă că au renunţat la dreptul de a nu fi supus discriminării, întrucât renunţarea la drepturi trebuie să fie neechivocă, făcută în cunoştinţă de cauză, dată pe baza unui consimţământ clar; în cazul de faţă nu se poate afirma că cei care au semnat că sunt de acord cu înscrierea copilului în clasă specială cunoşteau consecinţele acestei fapte, fiind membrii unei comunităţi dezavantajate, fără instruire; nu se poate admite posibilitatea renunţării la dreptul de a nu fi discriminat, în efect o astfel de renunţare ar lovi un interes public important (...).

296. Sistemul de evaluare a elevilor pentru încadrarea lor în şcoli speciale, precum şi sprijinul financiar şi material acordat reprezentanţilor legali ai copiilor ce urmează cursurile şcolilor speciale în practică produc efecte discriminatorii. Astfel, statistic se demonstrează că, procentual, elevii de etnie romă reprezintă majoritatea covârşitoare a elevilor în această şcoală specială, fără a exista în toate cazurile un motiv medical, obiectiv, de natură a justifica mutarea acestora. Colegiul director este de opinie că în şcolile speciale, elevii trebuie încadraţi exclusiv sub imperiul îndeplinirii cerinţelor expres prevăzute de legislaţia în materie corelativ situaţiei speciale în care se află aceşti elevi, însă nu sub aspectul situaţiei socio-economice. 297. Colegiul director apreciază că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului ar trebui să depună diligenţe pentru a se implementa programe de evaluare/reevaluare a elevilor încadraţi în şcolile speciale, de natură a asigura condiţii obiective de încadrare a elevilor în şcoli speciale, pentru a se asigura în practică prevenirea unor situaţii de discriminare directă sau indirectă. 298. Colegiul director constată că importanţa combaterii segregării în educaţie a copiilor romi a fost reiterată, dar în special întarită prin acţiunile Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului care a adoptat Ordinul nr. 1.540 din 19 iulie 2007

privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării 42 şcolare a copiilor romi, publicat în Monitorul Oficial nr. 692 din 11.10.2007 (Extras din Hotărârea nr. 733 din 11.06.2008 ).

42 Hotărârea Colegiului nr. 733 din 11.06.2008, motivare redactată de membrul în Colegiul director al CNCD, Anamaria Panfile.

     RO - Piaţa Valter Mărăcineanu 1-3, sector 1,
      Bucureşti, Tel / fax 021-312.65.78/79/85                          76                       „building trust in human rights”
                   www.cncd.org.ro