Vezi raport RO

ingyenes, havi kiad- ványa”, dar și domeniul keresztur.ro, unde este publicat. Colegiul director constată că, privind accesul la informațiile de interes public, reclamata a creat o diferență între persoanele cunoscătoare de limbă maghiară, care — pe lângă alte mij- loace de acces (cerere adresată către partea reclamată, căutare pe pagina de internet) — au la dispoziție și o publicație gratuită lunară, și persoanele care nu cunosc limba maghiară și care nu au acces la această modalitate de informare. Prin hotărârea nr. 180 din 02.03.2016, Colegiul director a decis că editarea unei publicații doar în limba maghiară de către autoritatea publică locală reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000, în speță fiind aplicată sancți- unea avertismentului contravențional în conformitate cu prevederile O.G. nr. 2/2001, art. 5 alin. 2 lit. a), art. 6 și art. 7. De asemenea, a fost emisă și o recomandare instituției reclamate să remedieze situația prin editarea unei publicații bilingve cu informații de interes public în termen de 3 luni de la data la care hotărârea Colegiului a rămas executorie. 48 C.N.C.D. | Raport de activitate | 2016  5. H.I.V. Dreptul la educație și dreptul la confidențialitatea datelor cu caracter personal Petentul consideră că a fost discriminat prin trecerea diagnosticului de infecție H.I.V. în adeverința medicală pentru înscriere la facultate, respectiv mențiunea „H.I.V. în moni- torizare” la rubrica „este suferind de...”. Ministerul Sănătății, reclamat în cauză, a făcut precizarea că „informațiile cu privire la statusul HIV/SIDA al unui pacient trebuie să fie comunicate între specialiști”, pacientul având obligația informării medicilor, inlusiv a medicului stomatolog. În urma analizării documentelor din dosarul cauzei, Colegiul director a decis prin ho- tărârea nr. 235 din 23.03.2016 că, eliberarea către petent a unei adeverințe solicitată pentru înscrierea la facultate, pe care nu se specifică pur și simplu dacă este apt sau nu, ci faptul că suferă de H.I.V., înseamnă a pune persoana respectivă în situația de a renun- ța să se înscrie la facultate sau de a divulga, contrar obligațiilor legale clar stabilite de ministerul reclamat, situația lui care nu privește persoanele din interiorul facultății, ci doar specialiștii (medici). În consecință, trecerea diagnosticului de H.I.V. pe o adeverință medicală care servește la înscrierea la facultate reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 3 din O.G. nr. 137/2000, întrucât practica aparent neutră de a completa rubrica „este suferind de...” a dezavantajat petentul pe baza diagnosticului H.I.V. la înscrierea la facultate, afectând astfel dreptul la educație și dreptul la confidențialitatea datelor cu caracter personal. Colegiul director constată că reclamații (policlinica și doctorul semnatar al adeverinței) au avut un comportament activ, respectiv pasiv (Ministerul Sănătății) care, prin efec- tele generate, a defavorizat nejustificat o persoană față de alte persoane la înscrierea la facultate, ceea ce determină incidența prevederilor art. 2 alin. 4 din O.G. nr. 137/2000, după cum urmează: • Trecerea diagnosticului H.I.V. pe o adeverință medicală pentru înscrierea la facultate reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 3 și 4 din O.G. nr. 137/2000; pentru acest capăt de cerere fiind aplicată amenda contravențională de 5000 lei în sarcina Ministe- rului Sănătății, conform art. 26 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000; • Solicitarea precizării diagnosticului H.I.V. într-un act medical care trebuia să con- state doar dacă petentul este sau nu apt pentru a se înscrie la facultate reprezintă dispoziție de a discrimina conform art. 2 alin. 2 din O.G. nr. 137/2000, fiind apli- cată pentru această faptă amenda contravențională de 5000 lei față de policlinica emitentă a adeverinței, medicul semnatar al adeverinței fiind sancționat cu aver- tisment contravențional în conformitate cu prevederile O.G. nr. 2/2001, art. 5 alin. 2 lit. a), art. 6 și art. 7. De asemenea, a fost emisă o recomandare în sarcina Ministerului Sănătății în vederea elaborării de norme metodologice prin care pe actele medicale ce urmează a fi prezentate către unități care nu sunt din domeniul medical (școli, universități, angajatori etc.) să nu se precizeze diagnosticul H.I.V. sau alte informații cu caracter personal care nu au relevanță (în cazul analizat ar fi fost suficient să se constate dacă petentul este sau nu apt pentru facultate). Exemple din jurisprudența constatărilor Colegiului director al C.N.C.D 49  6. Etnie. Dreptul la servicii medicale Uniunea Democrată Maghiară din România consideră că s-a săvârșit o faptă de discriminare prin necomunicarea diagnosticului pentru un pacient minor și părintele acestuia în limba maghiară, respectiv prin refuzul acordării serviciilor medicale (externarea persoanei bolnave) pe criteriul apartenenței etnice. În urma analizării apărărilor părților din dosar, Colegiul director a reținut spre analiză faptul că medicul reclamat nu a oferit pacientei minore și mamei pacientei informații asupra stării de sănătate și a situației medicale în limba maternă, prin care să înțeleagă situația medicală, deși acestea au asigurat un translator în mod gratuit pentru spital, în timp ce chiar spitalul ar fi avut posibilitatea asigurării unui translator (conform afirmației medicului reclamat, 40% dintre angajații spitalului sunt maghiari). Raportat la faptele de hărțuire, Colegiul director a constatat că acestea nu au fost probate, martorii afirmând doar că medicul a utilizat un limbaj necorespunzător, fără să specifice exact afirmațiile acestuia. În mod similar, Colegiul a decis că nu există probe concludente privind ipoteza conform căreia comportametul pacientei (necunoașterea limbii române) sau comportamentul mamei (aducerea unei persoane care să ajute la traducere) ar fi motivat externarea minorei din spitalul reclamat. Colegiul director constată că spitalul reclamat este un spital de urgență, unde se tratează evident urgențele, iar externarea minorei a avut loc la peste două zile de la accidentul rutier suferit de ea, astfel, dacă avea nevoie de tratament suplimentar, acest lucru nu necesita internarea în respectivul spital. În speță, Colegiul director a considerat oportună aplicarea principiului împărțirii sarcinii probei, luând în considerare și faptul că spitalul reclamat nu are un regulament intern privind comunica- rea cu persoanele care nu înțeleg bine limba română, fiind relevant și faptul că, deși spitalul nu a terminat investigația internă, s-a antepronunțat pe de o parte considerând regretabil comporta- mentul mediclui, pe de altă parte afirmând că acest comportament nu reprezintă discriminare. În opinia Colegiului director, medicul reclamat este vinovat pentru faptul că nu a asigurat această comunicare, iar spitalul reclamat pentru că nu are proceduri clare prevăzute în regulament pentru situațiile în care pacienții nu înțeleg limbajul medical în limba română. Totodată, faptul că spitalul s-a antepronunțat în caz, înainte să termine ancheta internă, arată că nu se dorește luarea unor măsuri ferme. Prin urmare, prin hotărârea nr. 292 din 06.04.2016, Colegiul director a decis că compor- tamentul celor doi reclamați (activ în cazul medicului, pasiv în cazul spitalului), prin efect, a defavorizat pacienta și mama pacientei, întrucât nu au putut obține informații medicale privind starea de sănătate a minorei internată în spital, fiind incidente, în consecință, pre- vederile art. 2 alin. 4 din O.G. nr. 137/2000. Colegiul director constată că neinformarea pacientei minore și a mamei — care nu au înțeles limbajul medical în limba română — asupra stării de sănătate a pacientei, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandă- rilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic, în limba maternă (maghiară), reprezintă discriminare conform prevederilor art. 2 alin. 3 și art. 10 lit. b) din O.G. nr. 137/2000. 50 C.N.C.D. | Raport de activitate | 2016  Astfel, s-a dispus aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei față de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj Napoca, și a unei amenzi în cuantum de 1.000 lei față de medic, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000. De asemenea, a fost impusă și obligația publicării unui rezumat al hotărârii (cu respectarea caracterului confidențial al numelor pacientei și al martorilor) în presa locală, conform art. 26 alin. 2 din O.G. nr. 137/2000. 7. Altele (impunerea uniformei şcolare). Dreptul la educaţie Petenta, în calitate de părinte al elevei M-J.C.I.M., sesizează ca fiind discriminatorii prevede- rile art.112, 122 pct. 13 şi 15, art. 146 alin. 4 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale nr.49 şi a prevederilor art. IV. 1 lit. n) din Contractul educaţional, prevederi ce au condus la introducerea obligatorie a uniformelor şcolare în cadrul Şcolii Gimnaziale nr. 49 din municipiul Bucureşti şi a sancţiunilor aplicabile pentru neconformare. Colegiul director ia act de faptul că partea reclamată arată că măsura luată în vederea introducerii uniformei şcolare în unitatea de învăţământ este întemeiată, s-a urmărit creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, a unor însemne distinctive pentru elevii şcolii, a unei ţinute decente, însă reţine spre analiză sancţiunile aplicabile pentru ne- conformare ce ar putea conduce până la scăderea notei la purtare a elevului şi pierderea bursei de merit, după caz. Colegiul director reţine că prevederea, potrivit căreia lipsa uniformei este sancţionată cu scăderea notei la purtare şi după caz cu retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit, nu este proporţională cu gradul de pericol social. Mai mult, vinovăţia nu poate să cadă în sarcina elevului sau a părintelui lipsit de o situaţie financiară care nu-i permit achiziţionarea uniformei. Colegiul director reține că, deși măsura introducerii uniformei școlare are un scop legitim, prin sancțiunile impuse în cazul nerespectării acesteia, s-a creat un efect dis- criminatoriu față de categoria defavorizată reprezentată de elevii cu situație financiară care nu le permit achiziţionarea uniformei, ceea ce e a condus la concluzia că măsura instituită de reclamată nu este proporţională cu scopul urmărit. Prin hotărârea nr. 22 din 13.01.2016, Colegiul director a constatat că faptele descrise repre- zintă discriminare indirectă conform art. 2 alin. 3, coroborat cu art. 4, art.10 lit. h), art.11 alin. 1 al O.G. nr. 137/2000, republicată. În ceea ce privește sancționarea faptei din punct de vedere contravențional, Colegiul director a dispus aplicarea amenzii contravenţionale în cuantum de 1.000 lei faţă de reclamată, cu obligarea publicării rezumatului prezentei hotărâri în mass-media, în conformitate cu alin. 2 al art. 26 al O.G. nr. 137/2000. 8. Dizabilitate (tulburare de spectru autist şi tulburare hiperkinetică). Dreptul la educaţie Sesizarea petentei vizează atitudinea de discriminare la adresa fiului său, diagnosticat cu tulburare de spectru autist şi tulburare hiperkinetică, din partea educatoarei acestuia. Pe- tenta consideră discriminatoriu faptul că educatoarea are această atitudine la adresa fiului Exemple din jurisprudența constatărilor Colegiului director al C.N.C.D 51  său, aceasta considerând că fiul petentei trebuie înscris într-o şcoală pentru copii cu nevoi speciale şi nu în învăţământul de masă. Colegiul director ia act de punctul de vedere depus de părţile reclamate prin care aces- tea recunosc faptul că au existat probleme în clasă în ceea ce îl priveşte pe fiul petentei şi adaptarea acestuia la mediu şi lasă de înţeles că de vină pentru această situaţie este însoţitoarea copilului. Colegiul director consideră că refuzul de a adapta mediul şcolar la nevoile copilului cu dizabilităţi, precum şi metodele aplicate de părţile reclamate în vederea integrării fiului petentei, au avut ca efect restrângerea drepturilor acestuia şi constituie hărţuire conform art. 2 alin. 5 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sanc- ţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Colegiul director apreciază că la baza tratamentului diferenţiat invocat a stat diagnosticul fiului petentei, cu tulburare de spectru autist şi tulburare hiperkinetică. Prin hotărârea nr. 455 din 06.07.2016, Colegiul director a constatat că faptele sesizate consti- tuie tratament diferenţiat, discriminatoriu, potrivit art. 2 alin. 5 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. În ceea ce privește sancționarea faptei din punct de vedere contravențional, Colegiul director a dispus aplicarea sancţiunii avertismentului faţă de părţile reclamate. 9. Etnie (romă). Dreptul la demnitate personală Sesizarea petentului vizează publicarea pe site-ul www.publi24.ro a unor anunţuri cu caracter discriminator la adresa etniei rome. Petentul consideră discriminatoriu faptul că administratorii site-ului nu au luat măsuri pentru eliminarea acestui tip de anunţuri. Colegiul director reţine că afirmaţiile au fost făcute cu caracter public pe site-ul reclamatei, vizând atingerea demnităţii şi creând o atmosferă ostilă, degradantă, umilitoare la adresa etniei rome. Astfel sunt incidente şi prevederile art. 15 al O.G. nr. 137/2000. Prin hotărârea nr. 544 din 31.08.2016, Colegiul director a constatat că faptele sesizate consti- tuie fapte de discriminare potrivit art. 2 cu alin. 1, art. 2 cu alin. 4 şi art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. În ceea ce privește sancționarea faptei din punct de vedere contravențional, Colegiul director a dispus aplicarea sancţiunii amenzii contravenționale de 14 000 lei lei față de reclamatul SC Russme- dia Press SRL, respectiv câte 2000 lei pentru fiecare dintre cele 7 anunţuri discriminatorii la adresa etniei rome, conform art. 26 alin. 1 din OG nr 137/2000. 10. Categorie defavorizată (înălţimea candidaţilor). Dreptul la educaţie Sesizarea petentei vizează introducerea condiţiei de înălţime de 1,70 m pentru băieţi şi 1,65 m pentru fete la admiterea în Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna. Petenta consideră discriminatorie introducerea acestei condiţii. Colegiul director consideră că, având în vedere prevederile art. 4, lit. f) din Ordinul Ministrului 52 C.N.C.D. | Raport de activitate | 2016  Justiţiei nr. 2412/C/2013 pentru aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere în Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna, prin impunerea condiţiei de înălţime de minimum 1,70 m bărbaţii şi 1,65 m femeile este atins dreptul la educaţie şi formare profesională a candidaţilor interesaţi. Colegiul director constată că la baza tratamentului invocat stă înalţimea candidaţilor, respectiv înălţimea de minimum 1,70 m bărbaţii şi 1,65 m femeile. În condiţiile speţei, având în vedere şi prevederile art. 11 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, Colegiul consideră că în cazul petentei este pe deplin aplicabilă sintagma categorie defavorizată, respectiv petenta se află pe o poziţie de inegalitate în raport cu majoritatea candidaţilor datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate, în condiţiile în care candidaţilor ce se situează la măsurătoare, sub norma prevăzută de Ordinul MJ în speţă, le este refuzat accesul la educaţie. Prin hotărârea nr. 595 din 28.09.2016, Colegiul director a constatat că faptele sesizate con- stituie tratament diferenţiat, discriminatoriu, potrivit art. 2 alin. 1 şi art. 6 şi art. 11 alin. 1 şi alin. 2 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discrimina- re, republicată. În ceea ce privește sancționarea faptei din punct de vedere contravențional, Colegiul director a dispus aplicarea sancţiunii avertismentului faţă de părţile reclamate. 11. HIV. Dreptul la demnitatea personală Sesizarea petentului vizează dezvăluirea diagnosticului confidenţial cu voce tare. Petentul consideră discriminatoriu faptul că partea reclamată a dezvăluit diagnosticul cu voce tare şi a fost auzită de pe hol de către alţi pacienţi. Petentul s-a prezentat la Comisia de Exper- tiză Medicală și Recuperare a Capacităţii de Muncă Galaţi, la Cabinetul nr. 1 al reclamatei 2. După stabilirea rapidă a gradului, a fost poftit afară de către reclamata 2, spunându-i să aştepte eliberarea Deciziei. Petentul a întrebat „De ce nu are o Decizie permanentă ținând cont de faptul că Stadiul Imunologic este C3 și ar trebui să i se elibereze o Decizie fara drept de revizuire”. Întrebarea a fost auzită și de reclamata 2 ce a răspuns cu voce tare făcându-se auzită chiar și pe hol „Ce vrea el?, Permanent?, La SIDA eu nu pot da permanent, doar la gr