Vezi raport RO

ării dreptului la concediu, inclusiv pe o perioadă de 6 luni după revenirea definitivă în unitate, cât şi în dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent, având condiţii de muncă echivalente şi, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătăţire a condiţiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în perioada absenţei. Refuzul aplicării de către reclamanta S.C. Agora Marketing & Consulting S.R.L. a dis- poziţiilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de muncă, O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor şi a Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, a condus la aplicarea asupra petentei S.S.I. a unui tratament nefavorabil ca salariată cu un statut special şi anume femeie aflată în situaţia legală de protecţie post-concediu de creştere a copilului, respectiv efectul discriminatoriu al modificării atribuţiilor de serviciu şi a locului de muncă, precum şi a hărţuirii morale ulterior exercitării dreptului la concediul de maternitate (în perioada acordării stimu- lentului de inserţie), fapte ce intră fără putinţă de tăgadă în sfera dispoziţiilor art. 2 alin. (1) coroborate cu art. 7 lit. b) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. III. 3. Soluţia instanţei de judecată: Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 2253/28.06.2016, a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. Agora Marketing & Consulting S.R.L. împotriva Hot. C.N.C.D. nr. 349/12.08.2015 emi- Activitatea de reprezentare juridică a intereselor C.N.C.D 29  să în dosarul nr. 163/2015, ca neîntemeiată, şi a menţinut în integralitate actul administra- tiv-jurisdicţional emis de C.N.C.D., ca legală şi temeinică, pe baza următoarelor considerente: • C.N.C.D. a reţinut în mod corect că petenta se află în situaţia legală de protecţie post-concediu de creştere a copilului, în perioada acordării stimulentului de inserţie. Motivele invocate de către reclamantă, privind demararea procesului de reorganizare şi eficientizare a activităţii şi a structurii de personal, raportat la modificarea atribu- ţiilor de serviciu şi a locului de muncă în ceea ce o priveşte pe petenta S.C.I., nu sunt compatibile cu situaţia specială a acesteia de salariată întoarsă din concediu de creştere şi îngrijire a copilului; • C.N.C.D. a reţinut corect că ulterior revenirii salariatei S.S.I. din concediul de creşterea copilului, societatea angajatoare avea obligaţia pozitivă de a o reîncadra activ în muncă, pe postul deţinut anterior sau, în ultimă instanţă, la un loc de muncă echivalent, având în mod concret şi efectiv condiţii de muncă echivalente, corelativ dreptului subiectiv al salariatei. La data elaborării Raportului, Sentinţa civilă nr. 2253/28.06.2016 este definitivă prin nere- curarea sa de către reclamanta S.C.Agora Marketing & Consulting S.R.L. Cazul nr. 2 I. Obiectul cauzei: C.N.C.D. a fost sesizat de Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen – Filia, Fundaţia Parteneriat pentru Egalitate, Fundaţia Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Asociaţia Transcena, Asociaţia Romano ButiQ, Asociaţia Societatea de Analize Feministe – Anna, Asociaţia Grado, Asociaţia E-Romnja, Asociaţia Pas Alternativ, Aso- ciaţia pentru Promovarea Femeii, Asociaţia Romanian Women Lobby, Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară, Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, Asociaţia Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen şi Agenţia de Dezvoltare Comuni- tară – Împreună, cu privire la o potenţială faptă de discriminare săvârşită de Ministerul Apărării Naţionale, prin alocarea în mod diferenţiat a locurilor în vederea admiterii în instituţiile de învăţământ proprii (Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu Sibiu, Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă Braşov, Academia Forţelor Navale Constanţa, Şcoala Militară de Maiştri şi Subofiţeri a Forţelor Terestre Basarab I, Şcoala Militară de Maiştri şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene Traian Vuia şi Şcoala de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”), în sensul prevederii unui număr de locuri considerabil mai mic pentru femei, în raport cu numărul de locuri rezervate bărbaţilor. II. Soluţia dispusă de C.N.C.D. Prin Hotărârea nr. 568/08.10.2014 emisă în dosarul nr. 203/2014, Consiliul Naţional pen- tru Combaterea Discriminării a dispus că faptele sesizate constituie discriminare potrivit art. 2 alin. (1) şi (4) respectiv art. 11 alin. (2) din O.G. nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. De asemenea, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a sancţionat partea reclamată Ministerul Apărării Naţionale 30 C.N.C.D. | Raport de activitate | 2016  cu avertisment, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Mai mult decât atât, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a adresat părţii reclamate - Ministerul Apărării Naţionale - recomandarea de a respecta pe viitor principiul nediscriminării şi al egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi. III. Controlul judecătoresc aplicat Hotărârii C.N.C.D. nr. 568/08.10.2014 emisă în dosarul nr. 203/2014. Prin acţiunea formulată în faţa Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Admi- nistrativ şi Fiscal, reclamantul, Ministerul Apărării Naţionale, a chemat în judecată Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei de judecată să admită cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată şi să dispună anularea Hot. C.N.C.D. nr. 568/08.10.2014 emisă în dosarul C.N.C.D. nr. 203/2014. III. 1. Rezumatul criticilor reclamantului Ministerul Apărării Naţionale: • Profesia de militar se exercită prin executarea de misiuni extrem de solicitante din punct de vedere fizic, o asemenea caracteristică fiind improprie structurii anatomice a persoanelor de sex feminin. Această categorie este întâlnită în mediul militar ocupând funcţii „necombatante”, cu profil administrativ; • Segregarea pe criteriul de sex a locurilor scoase la concurs în cadrul procesului de admitere în instituţiile de învăţământ proprii reprezintă o derogare de la principiul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi; • Abordarea domeniului de către Ministerul Apărării Naţionale se face în concordanţă cu politicile existente la nivelul Uniunii Europene şi legislaţia naţională, deși la o primă observare de ansamblu, cum au procedat şi semnatarii petiţiei, se creează impresia, falsă de altfel, a existenţei unei forme aparente de discriminare, care se înlătură pe măsură ce problematica se aprofundează. III. 2. Rezumatul apărărilor C.N.C.D.: Examinând sesizarea, documentele depuse la dosar precum şi dispoziţiile legale incidente, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat faptul că măsura dispusă de către reclamantul Ministerul Apărării Naţionale, prin alocarea în mod diferenţiat a locurilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ proprii, pe criteriul gen/sex, în sensul preve- derii unui număr de locuri considerabil mai mic pentru femei, în raport cu numărul de locuri rezervate bărbaţilor, nu are o justificare obiectivă şi nici măsurile utilizate nu sunt adecvate şi necesare, întrucât aplicarea acestei măsuri conduce la limitarea accesului persoanelor de sex feminin la accederea, pe bază de concurs, la instituțiile de învățământ proprii și, ulterior, în structurile operaționale ale Ministerului Apărării Naționale, fiindu-le încălcat atât dreptul la educație, cât și dreptul la muncă. Trebuie lăsat la aprecierea candidaţilor, indiferent de sex, dacă îşi asumă riscurile pe care le presupune activitatea ce urmează să fie desfăşurată şi nu trebuie să fie limitat accesul persoanelor de sex feminin la accederea în structurile de specialitate ale ministerului, prin Activitatea de reprezentare juridică a intereselor C.N.C.D 31  impunerea unor condiții care pot conduce la crearea unui tratament diferențiat între candi- dați, fără existența unei justificări obiective şi care, în final, ar conduce la încălcarea atât a dreptului la educaţie şi muncă, cât şi a dreptului la demnitatea persoanelor în cauză. Toţi candidaţii, indiferent de sex, au dreptul la libera alegere a unei profesii, indiferent cât de grea sau uşoară este acea profesie. Într-adevăr, performanţele fiecărui candidat pot şi trebuie să fie verificate în funcţie de activitatea ce urmează să fie desfăşurată şi doar urmare verificării aptitudinilor să se facă departajarea. Oricum, examenul de accedere în structurile operaţionale ale Ministerului Apărării Naţionale presupune şi susţinerea unor probe elimi- natorii care departajează astfel candidaţii care dau dovadă că pot face parte din structurile operaţionale ale ministerului. III. 3. Soluţia instanţei de judecată: Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 1090/01.04.2016, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul Apărării Naţionale având ca obiect anularea Hotărârii C.N.C.D. nr. 568/08.10.2014 emisă în dosarul nr. 203/2014 şi a menţinut în integralitate actul administra- tiv-jurisdicţional emis de C.N.C.D., ca legal şi temeinic, pe baza următoarelor considerente: • În considerentele hotărârii contestate, pârâtul C.N.C.D. a avut în vedere jurisprudenţa europeană, admiţând că în domeniul apărării naţionale, diferenţa dintre candidaţii de sex masculin şi feminin este o măsură legitimă, ce intră în marja de apreciere de care beneficiază reclamantul Ministerul Apărării Naţionale. Ceea ce însă a condus la con- statarea unei fapte de discriminare a fost lipsa unor dovezi din partea reclamantului, în sensul proporţionalităţii măsurii; • În cauză, analizând apărările formulate de reclamant, Curtea constată că acesta s-a limitat la a invoca dreptul său de a aplica o diferenţă de tratament prin raportare la specificul domeniului în care acţionează, fără a aduce niciun argument cu privire la proporţionalitatea unei astfel de măsuri. Singura descriere din cererea de chemare în judecată vizează specialităţile militare din arma Marină, însă dificultăţile invocate de reclamant referitor la desfăşurarea unei astfel de misiuni pot fi reţinute, deopotrivă, în ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, argumentele invocate nefiind convingătoare; • Reclamantul ar fi trebuit să justifice, în concret, decizia de a scoate la concurs un anumit număr de locuri pentru candidaţii de sex masculin şi cei de sex feminin pentru fiecare armă/specialitate militară – să descrie specificul fiecărei activităţi, să argumenteze necesitatea unui anumit număr de bărbaţi/femei prin raportare la aceasta, dar şi la numărul de persoane angajate deja în sistem şi la cerinţele organismelor internaţionale. Altfel, scoaterea la concurs a unui număr redus de locuri pentru fete în discipline pre- cum cercetare, comunicaţii şi informatică, intendenţă şi administraţie apare, de la bun început, ca fiind o discriminare nejustificată, în timp ce, pentru celelalte specialităţi, există dubii cu privire la legalitatea măsurii de excludere totală a candidaţilor femei sau instituirea unui număr infim de locuri faţă de cele pentru bărbaţi. La data elaborării Raportului, cauza se află în procedura de filtru pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, ca urmare a recursului declarat de Ministerul Apărării Naţionale. 32 C.N.C.D. | Raport de activitate | 2016  Cazul nr. 3 I. Obiectul cauzei: Prin autosesizarea nr. 1260/03.03.2016 constituită în dosarul C.N.C.D. nr. 2A/2016, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării s-a sesizat din oficiu împotriva Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Primarul General al Municipiului Bucureşti, Primarul Municipiului Alba Iulia, Prima- rul Municipiului Alexandria, Primarul Municipiului Arad, Primarul Municipiului Baia Mare, Primarul Municipiului Braşov, Primarul Municipiului Brăila, Primarul Municipiului Buzău, Primarul Municipiului Călăraşi, Primarul Municipiului Cluj Napoca, Primarul Municipiului Constanţa, Primarul Municipiului Craiova, Primarul Municipiului Deva, Primarul Municipiului Drobeta Turnu-Severin, Primarul Municipiului Focşani, Primarul Municipiului Galaţi, Primarul Municipiului Iaşi, Primarul Municipiului Oradea, Primarul Municipiului Piatra Neamţ, Primarul Municipiului Piteşti, Primarul Municipiului Ploieşti, Primarul Municipiului Rîmnicu-Vâlcea, Primarul Municipiului Reşiţa, Primarul Municipiului Satu Mare, Primarul Municipiului Slatina, Primarul Municipiului Slobozia, Primarul Municipiului Suceava, Primarul Municipiului Timişoara, Primarul Municipiului Tîrgu-Jiu, Primarul Municipiului Târgu Mureş, Primarul Municipiului Tulcea şi Primarul Municipiului Vaslui în ceea ce priveşte neasigurarea condiţiilor de transport local, prin mijloacele de transport în comun, a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii; încălcarea dreptului la demnitate prin modul în care persoanele cu dizabilităţi locomotorii sunt obligate să utilizeze transportul în comun în municipii reşedinţe de judeţ precum şi neluarea unor măsuri concrete pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi locomotorii la transportul local. II. Soluţia dispusă de C.N.C.D. Prin punctul 1 din Hotărârea nr. 357/11.05.2016, emisă în dosarul nr. 2A/2016, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a stabilit că neasigurarea condiţiilor de transport pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii reprezintă discriminare, conform dispoziţii- lor art. 2 alin. (1) şi (4), coroborate cu prevederile art. 10 lit. g) şi h) şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi potrivit prevederilor art. 9, art. 19 şi art. 20 din Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010. Prin punctul 4 din Hotărârea nr. 357/11.05.2016 emisă în dosarul nr. 2A/2016, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a dispus sancţionarea cu amendă contravenţională în cuantum de 10.000 lei a părţilor reclamate: Primarul General al Municipiului București, Primarul Mu- nicipiului Alba Iulia, Primarul Municipiului Baia Mare, Primarul Municipiului Brăila, Primarul Municipiului Călărași, Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Primarul Municipiului Craiova, Pri- marul Municipiului Deva, Primarul Municipiului Drobeta Turnu Severin, Primarul Municipiului Iași, Primarul Municipiului Piatra Neamț, Primarul Municipiului Ploiești, Primarul Municipiului Râmnicu Vîlcea, Primarul Municipiului Reșița, Primarul Municipiului Timișoara, Primarul Municipiului Tîrgu Mureș şi Primarul Municipiului Tulcea, în baza prevederilor art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Prin punctul 5 din Hotărârea nr. 357/11.05.2016 emisă în dosarul nr. 2A/2016, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a dispus sancţionarea cu amendă contravenţi- onală în cuantum de 8.000 lei a Primarului Municipiului Arad, Primarului Municipiului Brașov, Primarului Municipiului Oradea, Primarului Municipiului Satu Mare, Primarului Activitatea de reprezentare juridică a intereselor C.N.C.D 33  Municipiului Slatina, Primarului Municipiului Suceava, Primarului Municipiului Tîrgu Jiu şi Primarului Municipiului Vaslui, în baza prevederilor art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. III. Controlul judecătoresc aplicat Hotărârii C.N.C.D. nr. 357/11.05.2016 emisă în dosarul nr. 2A/2016. Prin acţiunea formulată în faţa Curţii de Apel Craiova – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, reclamantul Primarul Municipiului Craiova a chemat în judecată Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei de judecată să dispună anularea Hot. C.N.C.D. nr. 357/11.05.2016 emisă în dosarul C.N.C.D. nr. 2A/2016, ca nelegală şi netemeinică. III. 1. Rezumatul criticilor reclamantului Primarul Municipiului Craiova: • Se impune sublinierea prescripţiei faptei, în sensul că, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 137/2000 privind regimul juridic al contravenţiilor, aplicarea sancţiunii con- travenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei; • Aplicarea amenzii contravenţionale direct Primarului Municipiului Craiova s-a făcut cu