Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din Rom?nia ?n anul 2022

rnizarea de informații în vederea responsabilizării companiilor de stat10. Acest progres a fost însă în mare Din anul 2016 s-au instituit noi reglementări privind promovarea parte anulat prin intrarea în guvernanței corporative: Legea nr. 111/2016 de aprobare a OUG nr. vigoare a Legii nr. 111/2016, care 109/2011, înființarea unei direcții de specialitate în cadrul MF pentru a exceptat numeroase companii supravegherea implementării prevederilor OUG nr. 109/2011, de stat de la aplicarea principiilor monitorizarea companiilor de stat cu ajutorul unor indicatori de de guvernanță corporativă. performanță pe baza cărora MF avea obligația întocmirii unui raport Practic, prevederile OUG nr. anual privind activitatea întreprinderilor publice etc. O reglementare 109/2011 nu s-au mai aplicat ulterioară (Legea nr. 13/2019) prevedea și includerea unui majorității companiilor de stat reprezentant al MF în Consiliile de administrație ale regiilor începând cu anul 2018. autonome. Însă, prin aplicarea Legii nr. 111/201611 au fost exceptate de la aplicarea prevederilor privind managementul corporativ, ale OUG nr. 109/2011, zeci de companii și instituții12 din domeniul apărării, energiei, industriei chimice, infrastructurii rutiere etc. Astfel, diminuarea angajamentului față de principiile guvernanței corporative bazate pe profesionalism, integritate, transparență și responsabilitate s-a suprapus cu inversarea trendului ascendent al performanței companiilor de stat, începând cu anul 2018. La aceasta s-a adăugat impunerea obligației distribuirii de dividende către stat 10 Inițial, setul de indicatori de performanță privind guvernanța corporativă cuprindea: elaborarea modelelor de evaluare a conducerii executive și implementarea procesului de evaluare și a politicii de remunerare a directorului general; implementarea codului de etică, a codului de guvernanță corporativă și asigurarea transparenței în legătură cu informațiile publice; stabilirea, revizuirea și urmărirea indicatorilor de performanță la nivelul întreprinderii publice. 11 Reglementarea guvernanței corporative a fost modificată de mai multe ori în perioada 2016-2018 printr-o serie de Ordine ale Ministrului Finanțelor. 12 Lista completă a companiilor exceptate de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 – https://www.cdep.ro/comisii/economica/pdf/2017/rp226. Lista întreprinderilor publice exceptate de la aplicarea OUG 109/2011 a fost suplimentată în anul 2018. Pagina | 30  de minimum 90% din profitul net, pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar, care a afectat semnificativ capacitatea investițională și dezvoltarea pe termen lung a celor mai profitabile companii de stat. Pentru a îmbunătăți performanța În acest context, a fost adoptată Legea nr. 187/28 iunie 2023 pentru companiilor de stat au fost modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța adoptate o serie de măsuri prin corporativă a întreprinderilor publice13, care urmărește Legea nr. 187/28 iunie 2023 îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin: pentru modificarea și - separarea funcțiilor de reglementare și de proprietate din completarea OUG nr. 109/2011 cadrul autorităților publice; privind guvernanța corporativă a - interdicția de a se adopta reglementări care favorizează întreprinderilor publice. Însă, cel întreprinderile publice față de întreprinderile private sau care mai recent raport al OCDE distorsionează libera concurență dintre întreprinderile publice referitor la țara noastră apreciază și cele private; că existența unei legislații, oricât - impunerea de cerințe de rentabilitate similare cu cele ale de bună, nu este suficientă, ci doar societăților cu capital privat; implementarea corespunzătoare - interdicția ca anumiți oficiali, printre care senatori, deputați, a acesteia poate să aducă membri ai Guvernului, prefecți și subprefecți, primari și guvernanța corporativă la nivelul viceprimari, să ocupe funcția de director sau administrator al standardelor OCDE, pentru a unei întreprinderi de stat; asigura o mai bună cheltuire a - înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea banului public. Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) – organ de specialitate cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea Prim-Ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului –, cu rolul de a stabili politica de guvernanță corporativă, de a coordona implementarea regulilor în domeniu, de a le monitoriza, evalua și de a aplica sancțiuni pentru abaterile identificate14. În cel mai recent raport al OCDE referitor la țara noastră15, se apreciază că existența unei legislații, oricât de bună, nu este suficientă, ci doar implementarea corespunzătoare a acesteia poate să aducă guvernanța corporativă la nivelul standardelor OCDE, pentru a asigura o mai bună cheltuire a banului public. 13 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271760 14 https://amepip.gov.ro/prezentare/ 15 OECD Economic Surveys - Romania, martie 2024, disponibil la https://read.oecd-ilibrary.org/economics/oecd- economic-surveys-romania-2024_106b32c4-en#page57 Pagina | 31 În perioada 2019-2022, Impactul companiilor de stat asupra soldului bugetar în standarde contribuția agregată a europene bazate pe angajamente (ESA10) poate reprezenta o principalelor companii din presiune suplimentară asupra țintelor de deficit bugetar asumate de administrația publică centrală și Guvern, în conformitate cu criteriile de la Maastricht (care prevăd un locală asupra deficitului bugetar a plafon de 3% din PIB în termeni ESA 2010) și Compactul fiscal (deficit fost una pozitivă și relativ redusă. structural sub 1% din PIB). Impactul asupra bugetului general În cazul companiilor de stat consolidat, conform standardelor ESA10, se poate manifesta prin: incluse în administrația publică (i) emiterea de garanții de stat (acestea fiind, de asemenea, obiectul locală, contribuția lor la evoluția normelor UE privind ajutoarele de stat); (ii) reclasificarea unor soldului bugetar în standarde ESA întreprinderi de stat în cadrul administrației publice și includerea 2010 a fost de mică amploare și rezultatului acestora în soldul bugetar. preponderent negativă, excepție În perioada 2019-2022, contribuția însumată a principalelor companii făcând anul 2022. din administrația publică centrală16 și locală a fost pozitivă și relativ redusă. În Tabelul 4 sunt ordonate descrescător companiile de la nivel central cu cele mai importante contribuții în anul 2022, care, împreună cu companiile de stat incluse în administrația publică locală, au avut un impact asupra soldului bugetar de 0,13% din PIB. În anii anteriori, contribuția de ansamblu a companiilor de stat la soldul bugetar a fost de 0,05% din PIB în 201917, de 0,01% din PIB în 202018, respectiv de 0,001% din PIB în 202119, conform rapoartelor Consiliului Fiscal privind analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anii 2019, 2020 și, respectiv, 2021. În cazul companiilor de stat incluse în administrația publică locală, contribuția lor la evoluția soldului bugetar în standarde ESA 2010 a fost de mică amploare și preponderent negativă, excepție făcând anul 2022. 16 Au fost considerate companiile cu cele mai importante contribuții, atât pozitive, cât și negative. 17 https://www.consiliulfiscal.ro/Analiza%20SOE%202019%20RO.pdf 18 https://www.consiliulfiscal.ro/SOE%202020%20RO.pdf 19 https://www.consiliulfiscal.ro/SOE%202021%20RO%20final.pdf Pagina | 32  Tabelul 4: Contribuția principalelor companii de stat incluse în sectorul administrației publice la soldul bugetului general consolidat din anul 2022 (mil. lei, standarde ESA10) 1. Principalele companii la nivel central 1.805,9 Electrocentrale București S.A. 1.960,2 S.N.T.F.C. C.F.R. Călători S.A. 386,5 Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța 103,2 Compania Națională ROMARM S.A. – Filiala S.C. Uzina Mecanică Mija S.A. 44,3 S.C.T.M.B. Metrorex S.A. (Metrorex) 40,4 Compania Națională a Uraniului S.A. 34,0 Compania Națională ROMARM S.A. București – Filiala Societatea Uzina 30,4 Mecanică CUGIR S.A. Societatea Română de Televiziune 28,4 C.N. ROMTEHNICA S.A. 27,2 R.A. Imprimeria Băncii Naționale a României 22,6 S.N. Radiocomunicații S.A. 18,3 C.N. Administrația Canalelor Navigabile Constanța S.A. 10,6 S.C. SOROCAM SRL 9,7 Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați 9,6 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie -5,3 Nucleară „Horia Hulubei” S.C. Uzina Mecanică Orăștie -5,7 Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară -9,5 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie – -11,6 ICECHIM Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei -12,6 și Radiației – INFLPR RA Societatea Comercială ROMAERO S.A. -15,1 Uzina Termoelectrică Midia S.A. -15,8 Societatea Națională Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu -25,6 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și -38,6 Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC” I.N.C.D. I.N.C.A.S. „Elie Carafoli” – București -51,7 Compania Națională de Investiții S.A. -73,7 S.C. Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. -98,9 UNIFARM -118,6 Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere -295,7 C.N. de Căi Ferate C.F.R. S.A. -525,9 Unități în lichidare 385,1 2. Companii la nivel local 36,8 Aeroporturi locale -44,7 Centrale termice de subordonare locală 41,0 Alte unități locale 40,5 3. Total principalele companii de stat 1.842,7 % din PIB 0,13 Sursa: INS, Eurostat Pagina | 33 Concluzii Similar anului 2021, care a consemnat o revenire rapidă a activității economice către nivelurile pre- pandemice, anul 2022 a fost caracterizat de un cadru macroeconomic favorabil, cu o creștere economică reală de 4,1%. Această evoluție a fost înregistrată în ciuda unor condiții nefavorabile, caracterizate de amplificarea tensiunilor geopolitice, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, și de creșterea accelerată a inflației, care a condus la inițierea unui ciclu de întărire a politicii monetare. În acest context, anul 2022 a consemnat o performanță ameliorată a companiilor de stat, indicatorii de rentabilitate, lichiditate și productivitate atingând nivelul maxim din întreg intervalul analizat. Rezultate foarte bune au fost înregistrate și de companiile private, care au atins, la rândul lor, cel mai înalt nivel din perioada analizată (2009-2022). Judecarea acestor rezultate trebuie făcută ținând cont de câteva particularități. În primul rând, creșterea semnificativă a prețurilor la energie a determinat performanța firmelor din sectorul energetic în care companiile de stat dețin o poziție dominantă. Totodată, efectele negative ale majorării prețurilor la energie nu s-au transferat în totalitate către consumatorii finali datorită schemelor publice de compensare. În al doilea rând, în pofida creșterii accelerate a inflației, consumul gospodăriilor a rămas robust, sprijinit de o rată reală negativă a dobânzii și de economiile din perioada pandemiei de Covid-19, permițând transferul costurilor de producție în prețurile finale și menținerea unor marje ridicate de profit. Nu în ultimul rând, dinamica activității economice a fost sprijinită și de un nivel înalt al investițiilor publice. Astfel, companiile de stat din România au înregistrat creșteri semnificative ale veniturilor totale, cifrei de afaceri și valorii adăugate brute în anul 2022, obținând un profit net total de 12,7 mld. lei, cu 8,6 mld. lei mai mare decât cel consemnat în anul 2021. Evoluția favorabilă a rezultatului net în termeni nominali se regăsește atât la nivelul Top 5 cele mai profitabile companii de stat – creștere a profitului net de la 6,4 mld. lei la 10,7 mld. lei –, cât și la nivelul celorlalte companii care au trecut de la o pierdere agregată de 2,3 mld. lei la un profit total de 1,96 mld. lei. Aceste rezultate arată, similar anilor anteriori, că un număr redus de companii de stat cu profituri însemnate influențează semnificativ rezultatele agregate ale companiilor din întregul sector public. Totodată, trebuie remarcat că anul 2022 a consemnat pentru a doua oară, în perioada 2009-2022, o valoare pozitivă a profitului companiilor de stat excluzând Top 5, precedenta valoare pozitivă fiind înregistrată în 2017. Creșterea rezultatului net obținut de companiile de stat a determinat îmbunătățirea tuturor indicatorilor de performanță ai acestora, majoritatea dintre ei atingând nivelul maxim din întreg intervalul analizat. Pe de altă parte, contribuția companiilor de stat la activitatea economică din România este redusă. Astfel, în anul 2022 ponderea veniturilor acestora în total economie a fost de 3,5%, ponderea cifrei de afaceri a fost de 3,7%, iar cea a valorii adăugate brute de 9,7%. De asemenea, anul 2022 a consemnat evoluții favorabile și pentru indicatorii de lichiditate și solvabilitate ai companiilor de stat, în timp ce investițiile noi, cu toate că s-au diminuat ușor față de 2021, au rămas la valori ridicate. În acest context, și companiile din sectorul privat au înregistrat o profitabilitate în creștere semnificativă, cu evoluții favorabile la nivelul majorității indicatorilor economico-financiari. Pagina | 34 Arieratele companiilor de stat au crescut în 2022, în termeni nominali, cu 12,6% față de anul anterior, până la nivelul de 19,1 mld. lei (reprezentând 22,2% din totalul plăților restante la nivelul întregii economii, față de 20,9% în 2021). Având însă în vedere inflația înaltă înregistrată la finalul anului 2022, de 16,4%, arieratele companiilor de stat s-au diminuat în termeni reali cu circa 3,3%. De asemenea, analizând evoluția acestora ca pondere în PIB și în cifra de afaceri totală, se constată un trend general descrescător. Astfel, la sfârșitul anului 2022,