Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2020

. Cei mai mulți dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puțini din filiera vocațională. În mod constant, ponderea populației școlare masculine care abandonează liceul este mai mare decât cea corespunzătoare populației școlare feminine. Reorganizarea învățământului profesional a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de studiu, până la valoarea de 3,8% la finalul anului școlar 2018/2019, cu o pondere ușor mai mare în cazul populației școlare feminine. Desființarea învățământului profesional în anul 2009/2010 şi reînfiinţarea acestuia în 2014/2015 a influenţat valoarea ratei abandonului şcolar la liceu în ultimii zece ani, care a înregistrat creșteri și scăderi succesive. În ultimii trei ani, rata abandonului şcolar la liceu – calculată ca pondere a elevilor care sunt înregistrați cu abandon la finalul unui an şcolar, din totalul elevilor înscriși la începutul anului școlar – a înregistrat valori constante, de 2,5%. La finalul anului şcolar 2018/2019, un număr de 15513 elevi erau în situaţia de abandon şcolar. Pe toată perioada analizată s-au păstrat diferenţele pe sexe cu privire la abandonul şcolar: în mod constant, o pondere mai mare a băieţilor abandonează liceul, comparativ cu fetele. Tabelul 27. Rata abandonului școlar în învățământul liceal 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 2,2 3,2 3,8 2,8 2,8 3,7 3,5 2,5 2,5 2,5 Feminin 1,8 2,7 3,2 2,3 2,4 2,9 2,8 2,1 2,1 2,0 Masculin 2,5 3,7 4,4 3,2 3,2 4,5 4,2 3,0 2,9 2,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2020. La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii înscriși în Programul A doua șansă. Figura 13. Rata abandonului școlar în învățământul liceal 5 4 3 Total 2 Feminin 1 Masculin 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 36 Analiza situației abandonului școlar în anul 2018/2019 pe filiere de formare ale învățământului liceal evidenţiază următoarele aspecte: - Cea mai mică rată de abandon şcolar se înregistrează la nivelul filierei vocaţionale, iar cea mai mare la nivelul filierei tehnologice. - La nivelul filierei teoretice, rata abandonului școlar s-a păstrat în ultimii ani la valoarea de 1,1%. Profilul real înregistrează o rată a abandonului de două ori mai mare decât profilul uman; acesta din urmă are rata cea mai mică de abandon școlar dintre toate profilurile de formare. - Filiera tehnologică înregistrează rata cea mai mare de abandon (4,5%). În cadrul acesteia, cele mai mari valori ale abandonului se înregistrează la profilurile tehnic (5,8%), iar cele mai mici la profilul servicii (2,9%). - La nivelul filierei vocaționale se înregistrează o rată mică de abandon (0,8%), în scădere de la un an școlar la altul. Tabelul 28. Rata abandonului școlar în învățământul liceal, pe filiere și profiluri de formare, la finalul anului școlar 2018/2019 Nr. elevi la Rata Nr. elevi la sfârșitul Nr. elevi care au începutul anului abandonului anului școlar abandonat studiile școlar școlar (%) Total 626511 610998 15513 2,5 Filiera teoretică 315524 312163 3361 1,1 - real 181912 179440 2472 1,4 - uman 133304 132418 886 0,7 - special 308 305 3 1,0 Filiera tehnologică 259664 247931 11733 4,5 - tehnic 111853 105395 6458 5,8 - resurse naturale si 42589 40411 2178 5,1 protecția mediului - servicii 104553 101507 3046 2,9 - special 669 618 51 7,6 Filiera vocațională 51323 50904 419 0,8 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2020. La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii înscriși în Programul A doua șansă. Analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o creștere semnificativă în perioada 2009-2011 (anii de lichidare a școlilor de arte și meserii). Odată cu reorganizarea învățământului profesional în 2014/2015, valoarea abandonului a scăzut semnificativ. La finalul anului 2018/2019, indicatorul a avut valoarea de 3,8%. La această rută de formare, se constată o pondere mai mare a abandonului în cazul populației feminine, în comparație cu populația masculină. Tabelul 29. Rata abandonului școlar în învățământul profesional 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 8,6 19,8 30,4 7,9 4,3 5,0 4,2 3,5 3,9 3,8 Feminin 9,7 21,9 35,8 10,5 7,1 6,2 4,9 4,1 4,9 4,5 Masculin 7,9 18,6 27,4 7,0 3,6 4,5 3,9 3,2 3,4 3,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2020. La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii înscriși în Programul A doua șansă. 37  Figura 14. Rata abandonului școlar în învățământul profesional 40 30 20 Total Feminin 10 Masculin 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 I.E. Învățământul postliceal I.E.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul postliceal În ultimii ani școlari, rata brută de cuprindere în învățământul postliceal a înregistrat uşoare creşteri de la un an la altul. Populația școlară feminină cuprinsă în acest nivel de educație este mai numeroasă decât cea masculină, decalajul dintre sexe crescând de-a lungul perioadei analizate. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal a înregistrat creșteri semnificative în intervalul 2009-2014, urmată de uşoare oscilaţii în anii următori. În anul şcolar 2019/2020, valoarea indicatorului a fost de 14,9%, în uşoară creştere faţă de anul anterior. Analiza valorilor indicatorului pe sexe, de-a lungul perioadei analizate, relevă o accentuare a decalajului în favoarea populației școlare feminine – ajungându-se în ultimul an școlar la o diferență de peste 12 p.p. Creșterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învățământul postliceal se explică prin faptul că această rută a devenit o opțiune atractivă, în condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat. Tabelul 30. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 6,1 7,5 9,0 12,4 14,1 16,2 15,3 14,7 14,6 14,8 14,9 Feminin 9,0 11,5 13,0 17,4 19,2 22,0 20,7 20,2 20,3 20,9 21,2 Masculin 3,3 4,1 5,1 7,6 9,2 10,7 10,2 9,5 9,2 9,0 8,9 Observație: În calcularea indicatorului, raportarea s-a făcut la populația de 19-21 ani. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2020 38  Figura 15. Evoluția ratei brute de cuprindere în învățământul postliceal 40 30 20 Total 10 Feminin Masculin 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 I.E.2. Ratele specifice de cuprindere în învățământul postliceal În anul şcolar 2019/2020, ratele specifice de cuprindere în învăţământul postliceal au urmat trendul ultimilor ani, de uşoară reducere la vârstele de 19 și 20 de ani și de creştere la vârsta de 21 de ani și peste. Populația școlară feminină înregistrează o rată de cuprindere de peste două ori mai mare, comparativ cu cea masculină. Datele evidențiază că această formă de învățământ continuă să fie o opțiune atractivă pentru anumite categorii de absolvenți de liceu. Analiza ratelor specifice de cuprindere în învățământul postliceal, în 2019/2020, evidențiază scăderi uşoare ale valorilor corespunzătoare vârstelor de 19 și 20 de ani, concomitent cu o creștere a valorilor la nivelul vârstei de 21 de ani și peste. La toate vârstele corespunzătoare învățământului postliceal, populația școlară feminină înregistrează valori de peste două ori mai mari, comparativ cu populația școlară masculină. La nivel general, ratele specifice de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor; se poate estima că intrarea în cadrul învățământului postliceal se face, în general, după vârsta de 20 de ani. Opțiunea pentru școlile postliceale la o vârstă mai mare decât cea teoretică corespunzătoare este, cel mai probabil, determinată de mai multe aspecte: - inserția pe piața muncii a unora dintre absolvenții de liceu a dus la conștientizarea nevoii de completare a formării profesionale și reîntoarcerea în sistemul de educație; - în ultimii ani, a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat, care au acces direct la această rută de învățământ. 39  Tabelul 31. Rata specifică de cuprindere, pe vârste, în învățământul postliceal 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 1,6 2,3 2,7 3,5 4,2 4,3 4,5 4,4 4,3 4,1 3,9 19 Feminin 2,6 3,7 4,2 5,3 5,9 6,0 6,2 6,1 6,0 5,7 5,6 ani Masculin 0,7 1,0 1,3 1,9 2,5 2,6 2,8 2,8 2,7 2,5 2,3 Total 2,2 2,2 3,4 4,4 5,1 5,6 5,1 5,1 5,0 4,7 4,6 20 7,1 6,6 6,6 Feminin 3,7 3,5 5,2 6,3 7,1 7,9 7,0 7,1 ani