Vezi raport

ort în comun. Cu referire la animalul de companie – câinele ghid, şi acestuia i s-a permis atât accesul cât şi transportul, însă doar cu respectarea condiţiilor legale; • Niciunde în cuprinsul hotărârii contestate, nu este indicată fapta concretă săvârşită de subscrisa şi care constituie contravenţie în sensul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. g) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, printr-o descriere concretă a acţiunilor/inacţiunilor proprii ale societăţii şi care ar fi avut drept finalitate discriminarea numitului I.P.. Sancţiunea prevăzută de legea contravenţională nu poate fi aplicată decât persoanei vinovate de săvârşirea faptei incriminate; • În mod nejustificat, C.N.C.D. concluzionează că de săvârşirea faptelor se face vino- vată societatea în condiţiile în care, atât din circumstanţele obiective sau subiective în care se pretinde că a fost săvârşită fapta, nu reiese nicio legătură între societate şi acţiunea/inacţiunea şoferului; • În măsura în care nu există identitate între făptuitor (conducătorul auto O.I.D.) şi persoana sancţionată contravenţional (Trans Polosam S.R.L.) se ridică problema legalităţii Hotărârii contestate. 5. Rezumatul apărărilor C.N.C.D.: În conformitate cu prevederile art. 64 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, câinele-ghid care însoţeşte persoana cu Activitatea de reprezentare juridică a intereselor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării handicap grav are acces liber şi gratuit în toate locurile publice şi în mijloacele de transport. În considerarea prevederilor art. 50 din Constituţia României potrivit cărora persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială, dispoziţiile normelor privind câinii utilitari aprobate prin H.G. nr. 1059/2013, invocate de către reclamantă în apărarea sa, sunt lipsite de relevanţă juridică pentru că au forţă inferioară Legii nr. 448/2006 şi, de asemenea, fi- indcă se referă la alţi câini. Câinele-ghid nu este un simplu câine domestic de companie, ci este un câine cu un rol important pentru persoanele cu dizabilităţi, fiind special instruit să efectueze un serviciu specific pentru a ajuta persoana cu handicap să se mişte în siguranţă şi independent. De aceea, o societate care are ca obiect de activitate transportul public în comun nu trebuie să refuze accesul în vehicul al unei persoane cu handicap grav însoţită de un câine-ghid, intenţia legiuitorului fiind cât se poate de clar exprimată în sensul că un asemenea câine-ghid, care însoţeşte persoana cu handicap grav, are acces liber în toate locurile publice şi în mijloacele de transport. Este important de subliniat că a refuza accesul câinelui-ghid într-un loc public ori într-un mijloc de transport în comun înseamnă a ignora rolul important pe care îl are câinele-ghid pentru nevăzător, ceea ce echivalează, în realitate, cu a refuza accesul persoanei însoţite de câine la serviciile publice. Aceasta este o formă evidentă de discriminare a persoanelor cu handicap grav, contrară dispoziţiilor legale şi judicios sancţionată de C.N.C.D. 6. Soluţia instanţei de judecată: Prin Sentinţa civilă nr. 56/26.04.2018 pronunţată în dosarul nr. 1031/45/2017, Curtea de Apel Iaşi – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. Trans Polosam S.R.L. împotriva Hotă- rârii nr 357/14.06.2017 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în 29  CUPRINS dosarul nr. 2A/2017 conexat cu 228/2017, menţinând ca temeinic şi legal acest act admi- nistrativ-jurisdicţional, pe baza următoarelor considerente: • Fapta descrisă întruneşte, aşa cum judicios a reţinut C.N.C.D., elementele constitu- tive ale contravenţiei prevăzute de dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 10 lit. g) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, constând în refuzul accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de companiile de transport în comun – prin avion, vapor, tren, metrou, au- tobuz, troleibuz, tramvai, taxi sau prin alte mijloace din cauza apartenenţei acestora ori a persoanelor care administrează persoana juridică la o anumită naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză; • Accesul liber al câinilor-ghid înseamnă că, în situaţiile în care este evident ce servicii oferă câinele-ghid persoanei însoţite, nu i se poate refuza accesul în locurile publice ori în mijloacele de transport în comun pe motiv că nu prezintă act de identitate al câinelui, acte privind starea de sănătate şi pregătirea specială a acestuia şi nici nu i se poate solicita să demonstreze capacitatea câinelui de a îndeplini sarcinile pentru care a fost pregătit; • În prezenta cauză, din probele administrate, din cererea de chemare în judecată, din întâmpinare şi din concluziile scrise depuse reiese că şoferul şi pasagerii au avut chiar şi în lipsa documentelor solicitate, reprezentarea clară a faptului că numitul P.I. este orb şi că este însoţit de un câine-ghid instruit în mod corespunzător. Având în vedere că la dosarul cauzei nu există nicio probă din care să rezulte indicii că acel câine avea o stare de sănătate şi igienă precare, era agresiv ori că P.I. nu ar fi fost în măsură să îl controleze efectiv, nu există niciun temei care să justifice solicitarea conducătorului auto de a-i fi prezentate dovezi care să ateste că P.I. este însoţit de un câine-ghid care nu reprezintă un risc pentru ceilalţi pasageri; • Nici teama pasagerilor nu constituie un motiv valabil pentru a justifica refuzul accesului cu câinele-ghid. Teama de câini nu poate duce la îndepărtarea persoanei care foloseşte câinele-ghid din mijlocul de transport în comun în condiţiile în care nu există elemente în temeiul cărora să se poată trage concluzia că acel câine a fost scăpat de sub control. Pe de altă parte, dreptul persoanei cu handicap grav de a fi însoţit de un câine-ghid este opozabil tuturor, inclusiv celorlalţi pasageri dintr-un mijloc de transport. La data elaborării Raportului, cauza se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal ca urmare a recurării Sentinţei civile nr. 56/26.04.2018 de către reclamanta S.C. Trans Polosam S.R.L. Cazul nr. 2 1. Obiectul cauzei: Obiectul sesizării petentului M.I.T. – persoană diagnosticată cu boală cronică necontagioasă (psoriazis) îl constituie declararea ca „inapt” din punct de vedere medical la ocuparea, prin concurs, a unui post de asistent medical generalist în cadrul Penitenciarului Baia Mare, în ideea în care ocupase acest post, însă în baza unui contract de prestări servicii. 30  CUPRINS 2. Soluţia dispusă de C.N.C.D. Prin Hotărârea nr. 532/04.10.2017 emisă în dosarul nr. 143/2017, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a dispus următoarele: • Declararea petentului ca inapt pentru a participa la concursul pentru ocuparea postului de asistent medical din cauza unei boli cronice necontagioase, care nu îm- piedică îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, reprezintă discriminare conform art. 2 alin. (1) şi art. 8 alin. (2) coroborat cu art. 5 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; • Aplică sancţiunea de avertisment în condiţiile art. 5 alin. (2) lit. a), art. 6 şi art. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; • Recomandă Agenţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Ministerului Justiţiei să iniţieze revizuirea Ordinului nr. M55-107-2587/C-10357-210-496-831/30.04.2014, în sen- sul de a stabili concret baremurile medicale pentru diferitele categorii de persoane angajate în penitenciare; • O copie a prezentei hotărâri se va comunica părţilor şi Ministerului Justiţiei. 3. Controlul judecătoresc aplicat Hotărârii C.N.C.D. nr. 532/04.10.2017 emisă în dosarul nr. 143/2017. Prin acţiunea formulată în faţa Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Activitatea de reprezentare juridică a intereselor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării Administrativ şi Fiscal, reclamanta Administraţia Naţională a Penitenciarelor a chemat în judecată pe Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi M.I.T., solicitând instanţei de judecată să dispună anularea Hotărârii nr. 532/04.10.2017 emisă de Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în dosarul nr. 143/2017. 4. Rezumatul criticilor reclamantei Administraţia Naţională a Penitenciarelor: Domnul M.I.T. a candidat în primul rând pentru încadrarea în corpul agenţilor de peniten- ciare, respectiv funcţionar public cu statut special, fiind declarat „inapt” pentru îndeplinirea atribuţiilor acestei funcţii şi nu pentru atribuţiile de asistent medical pentru care îşi poate desfăşura în continuare activitatea prin contract prestări servicii medicale; Criteriile cuprinse în acest ordin au în vedere faptul că posturile pentru care se concu- rează sunt de personal militar sau de funcţionar public cu statut special, fost militar până în septembrie 2004, ţin seama şi de faptul că, statutul, specificul activităţii, drepturile şi îndatoririle pe care le incumbă calitatea de angajat al sistemului de apărare, trebuie să includă starea de sănătate necesară ocupării lor, că trebuie să corespundă acestor criterii; Afecţiunea cu care este diagnosticat dl. M., afecţiune cu evoluţie progresivă, inclusiv sub tratament, nu are în vedere numai starea prezentă, ci şi numeroasele complicaţii pe care le poate avea această boală în evoluţia sa, cu siguranţă în lipsa tratamentului, unele dintre aceste complicaţii putând fi invalidate şi împiedicându-l să desfăşoare activităţile specifice de funcţionar public cu statut special; Petentul a efectuat până la data concursului, prin contract de colaborare cu Penitencia- rul Baia Mare, activităţi de specialitate, respectiv atribuţii de asistent medical şi nu de 31  CUPRINS funcţionar public cu statut special, funcţie pentru care candida, ceea ce implică alte drepturi şi îndatoriri, stabilite prin prevederi legale speciale. 5. Rezumatul apărărilor C.N.C.D.: Reclamanta Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu oferă o explicaţie plauzibilă, în sensul în care petentul M.I.T. nu ar putea, din cauza bolii cronice necontagioase de care suferă (psoriazis) să îndeplinească toate obligaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Adminis- traţia Naţională a Penitenciarelor. Se poate reţine drept criteriu al faptelor de discriminare săvârşite de reclamanta Administraţia Naţională a Penitenciarelor asupra petentului M.I.T. boala cronică necontagioasă a acestuia (psoriazis), fapt care a condus la imposibilitatea încadrării acestuia ca funcţionar public cu statut special (asistent medical generalist) în cadrul Penitenciarului Baia Mare. Se poate reţine existenţa unui raport de cauzalitate între faptele imputate – declararea ca „inapt” pentru îndeplinirea atribuţiilor de funcţionar public cu statut special în cadrul Penitenciarului Baia Mare cu consecinţa imposibilităţii încadrării şi criteriul constatat – boală cronică necontagioasă, în sensul în care boala cronică necontagioasă de care suferă petentul M.I.T., respectiv psoriazis, a constituit mobilul/cauza tratamen- tului diferenţiat aplicat de către reclamanta Administraţia Naţională a Penitenciarelor asupra acestuia. Prin declararea ca „inapt” pentru îndeplinirea atribuţiilor de funcţionar public cu statut special în cadrul Penitenciarului Baia Mare cu consecinţa imposibilităţii încadrării, pe- tentul a fost în imposibilitate de a-şi mai exercita profesia fiind lipsit astfel şi de mijloacele necesare existenţei. 6. Soluţia instanţei de judecată: Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, prin Sentin- ţa civilă nr. 2560/2018 pronunţată în dosarul nr. 8779/2/2017, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de Administrația Națională a Penitenciarelor, pe baza următoarelor considerente principale: Pe de o parte, în absența unei analize a afecțiunii medicale corelate cu postul ce urma a fi ocupat prin concurs, nu se poate susține din partea reclamanților o eventuală justificare obiectivă a unui scop legitim. Pe de altă parte, prin aplicarea automată a ordinului comun oricărei specialități și funcții publice cu statut special, fără o analiză concretă a bolii constatate și a modului în care aceasta ar putea împiedica desfășurarea raportului de serviciu ulterior, se depășește ceea ce este adecvat și necesar atingerii scopului legitim. Din aceste considerente, Curtea a constatat că punctele 1 și 2 ale dispozitivului hotărârii C.N.C.D. nr. 532/2017, au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor legale incidente. 32  CUPRINS Sentinţa civilă nr. 2560/2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a fost recurată și se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cazul nr. 3 1. Obiectul cauzei: Prin petiţia înregistrată la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, petentul M.V. consideră discriminatorie neadaptarea staţiilor de metrou la nevoile persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, dând exemplu staţia de metrou Eroilor 1. 2. Soluţia dispusă de C.N.C.D. Prin Hotărârea nr. 11/10.01.2018 emisă în dosarul nr. 555/2017, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a dispus următoarele: • respinge excepţia de necompetenţă materială invocată de partea reclamată conform art. 28 – 32 din Procedura internă de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor; • admite excepţia lipsei calităţii procesuale active având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; Activitatea de reprezentare juridică a intereselor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării • neadaptarea staţiilor de metrou pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi reprezintă o discriminare conform art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 10 lit. g) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu art. 22, art. 62 şi art. 64 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, respectiv art. 9, art. 19 şi art. 20 din Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010; • recomandă părţii reclamate ca, în termen de trei luni, să accesibilizeze toate staţiile de metrou pentru persoanele cu dizabilităţi şi solicită Primăriei Municipiului Bucureşti să ofere sprijinul necesar realizării accesibilizării, iar Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială respectiv Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi să aplice cu stricteţe prevederile legale atât faţă de societăţile de transport, cât şi faţă de autorităţile publice locale care încalcă prevederile legale; • monitorizarea implementării recomandării conform art. 19 alin. (1) lit. d) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; • o copie a prezentei hotărâri se va comunica părţilor, Primăriei Municipiului Bucureşti, Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi. 3. Controlul judecătoresc aplicat Hotărârii C.N.C.D. nr. 11/10.01.2018 emisă în dosarul nr. 555/2017. Prin acţiunea formulată în faţa Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Ad- ministrativ şi Fiscal, reclamanta Societatea Metrorex S.A. a chemat în judecată Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei de judecată să dispună anularea în parte a Hotărârii nr. 11/10.01.2018 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, respectiv anularea punctelor 3, 4, 5 şi 6 din hotărâre, ca netemeinice şi nelegale. 33  CUPRINS 4. Rezumatul criticilor reclamantei Societatea Metrorex S.A.: Din lecturarea petiţiei, se observă că petentul nu face dovada calităţii procesuale active, motivată de faptul că acesta nu dovedește interesul în