Vezi raport

. 1/3 dintre respondenți cunosc fenomenul discriminării din experiență directă, dar există și o percepție indirectă mediată de televiziune (29%), Internet (9%), familie (9%), prieteni (6%) și rețele de socializare (5%). 55  CUPRINS Raportarea identitară la alte persoane cu caracteristici diferite se face preponderent după starea de sănătate (61%), obiceiurile (53%), orientarea sexuală (47%), limba (44%) și religia (42%), ceea ce sugerează indirect și categoriile de persoane care sunt cel mai probabil să fie discriminate în România. Teama de diferență se manifestă într-un nivel ridicat de neîncredere, mai ales în homose- xuali (74%), romi (72%), imigranți (69%), musulmani (68%), persoane cu HIV SIDA (58%), persoane de altă religie (58%), maghiari (53%) și evrei (46%). Scala distanței sociale ne indică o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu ac- ceptă să le fie rudă, 52% nu acceptă să le fie prieteni), imigranți (39% nu acceptă să le fie rudă, 30% nu acceptă să le fie prieteni), musulmani (39% nu acceptă să le fie rudă, 28% nu acceptă să le fie prieteni), persoane care aparțin altor secte religioase (31% nu acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni) și persoane infectate cu HIV/SIDA (27% nu acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni). În clasa a doua de intoleranță se află categoriile definite prin criteriul etnic, în următoarea ordine: romii (29% nu acceptă să le fie rudă, 18% nu acceptă să le fie prieteni), maghiarii ((24% nu acceptă să le fie rudă, 15% nu acceptă să le fie prieteni) și evreii (21% nu acceptă să le fie rudă, 14% nu acceptă să le fie prieteni). Cifrele ne arată că discriminarea în România este preponderent definită de homofobie, dar există și nuanțe semnificative de xenofobie, șovinism și antisemitism. Aproape jumătate dintre români (46%) cred că sunt superiori altora, deși nu sunt perfecți, ceea ce din nou indică un etnocentrism limitativ și închis, marcat de teama față de dife- rență. Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil. Peste 60% din români îi consideră pe musulmani ca fiind potențial periculoși, iar 52% cred că imigranții ar trebui opriți la granițele Europei. Frica de diferență apare și când e vorba de persoanele cu dizabilități, 51% din respondenți considerând că acestea trebuie internate în instituții speciale. Naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru Ro- mânia de aproape jumătate dintre români, neîncrederea în străinii acre critică România este confirmată de 50% dintre respondenți, iar Soros este un personaj real care a făcut rău României pentru 36% dintre români. Cifrele ne arată faptul că orizontul de așteptare pentru discursul urii este marcat de frici și prejudecăți serioase față de tot ceea ce nu e românul tipic ortodox, heterosexual și na- ționalist, ceea ce ne indică un teren extrem de fertil pentru o priză serioasă a discursului urii și a negării valorilor liberale clasice. 70% dintre respondenți afirmă că știu ce este discursul urii, percepția directă sau indirec- tă fiind marcată cel mai frecvent pe bază de etnie (47%), orientare politică (40%), religie (33%), orientare sexuală (31%) și dizabilitate (31%). Locurile cele mai frecvente unde respondenții au fost martori la discursul urii au fost strada (53%), locul de muncă (24%) și cercul de prieteni (19%). Din perspectivă temporală, marea majoritate (65%) consideră că în ultimii ani discursul 56  CUPRINS urii a crescut în România, ceea ce sugerează mai degrabă o involuție sau o depărtare față de valorile liberale europene asumate în cadrul UE. Școala, guvernul și biserica sunt principalele instanțe care ar trebui să se implice mai mult pentru a opri discursul urii în societate. 70% dintre respondenți cred că persoanele care practică discursul urii ar trebui pedepsite, din care 54% prin avertisment, 30% prin amendă și 12% prin închisoare. Infracțiunile motivate de ura față de alte persoane motivate pe unul din criteriile etnic, rasă, religie, orientare sexuală sau politică sunt și ele prezente în percepția respondenților, cele mai frecvente fiind agresiunea verbală (76%), agresiunea fizică (62%), amenințarea (53%) și încălcarea sau distrugerea de proprietate (52%). În situația în care ar fi victima unei infracțiuni motivate de ură, 88% dintre români spun că ar raporta acest incident instituțiilor abilitate. Dincolo de situația ipotetică, numai 18% susțin că ar fi fost victima unei infracțiuni motivate de ură. Principalii promotori ai discursului urii în România sunt oamenii obișnuiți(23%), conducătorii/politicienii/parla- mentarii (21%) și mass media (7%). În concluzie, fenomenul discriminării este unul prezent și consistent în România. Frica de alteritate, intoleranța față de diferența bazată pe orientarea sexuală, sănătate, religie, limbă sunt realități incontestabile care fac ca orizontul de receptare a discursului urii să fie unul fertil. De altfel, discursul urii face parte din cotidian, iar tendința recentă este una de creștere, printre principalii promotori fiind politicienii și mass media. În aceste condiții, principalele recomandări de combatere a discriminării și a discursului bazat pe ură ar viza campanii de informare, cursuri speciale la orele de educație civică din școli, un pact transpartinic de reținere de la promovarea discriminării și a discursului urii în spațiul public, precum și modificarea legislației privind pedepsirea discriminării și discursului bazat pe ură. Pentru a consulta Sondajul: http://api.components.ro/uploads/ 1d3a0bf8b95391b825aa56853282d5da/2019/02/Son- daj_de_opinie_NoIntoHate_2018.pdf Întrucât legislația este importantă, în cadrul proiectului se urmărește utilizarea expertizei unor grupuri de lucru instituționale pentru a revizui cadrul legislativ prin pro- Prevenirea faptelor de discriminare movarea unor amendamente dacă acestea sunt necesare. Astfel, vor fi încheiate/înnoite protocoale cu Academia de Poliție/ISOP, Școala Națională de Jandarmerie și INM. Creșterea capacității instituționale se va realiza prin organizarea unor cursuri de formare pentru persoanele direct implicate în procesul de înregistrare și raportare a infracțiunilor motivate de ură. Astfel, în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 experți din cadrul C.N.C.D. și IPP 57  CUPRINS vor susține 12 sesiuni de formare (8 sesiuni pentru categoria profesională a magistraților și 4 sesiuni pentru categoriile profesionale de polițiști și jandarmi), câte 2 sesiuni/lună. Proiectul beneficiază de un buget total de: 242,840.51 Euro 58  Problematica discriminării din România reflectată în rapoartele internaționale 59 60  CUPRINS 1. Raportul Departamentului de Stat al S.U.A. privind drepturile omului2 • Raportul arată că problemele legate de drepturile omului includ corupția oficială și violența poliției împotriva romilor. • Raportul precizează că C.N.C.D. este instituţia guvernamentală responsabilă pentru aplicarea legilor interne şi ale Uniunii Europene de combatere a discriminării, acesta fiind sub control parlamentar. • C.N.C.D. este, în viziunea observatorilor, la fel de eficace, deşi o parte dintre aceştia au criticat lipsa de eficienţă şi independenţă politică a instituției. • În domeniul discriminării raportul notează faptul că femeile și bărbații se bucură de drepturi egale, însă segregarea prin profesie încă există, femeile fiind majoritare în locurile de muncă cu venituri mai mici. De asemenea, femeile au experimentat discriminarea în ceea ce privește căsătoria, divorțul, custodia copilului, deținerea sau administrarea afacerilor sau a proprietății, educație, proces judiciar sau locuințe. • Deși legea interzice discriminarea persoanelor cu dizabilități fizice, senzoriale, in- telectuale și mentale, aceasta rămâne o problemă. • Discriminarea față de romi a continuat să fie o problemă majoră. Grupurile de romi s-au plâns de hărțuirea și brutalitatea poliției. Atât media, cât și observatorii interni și internaționali au raportat discriminare socială împotriva romilor. De asemenea, romii au avut acces redus la serviciile guvernamentale, lipsa oportunității de anga- Problematica discriminării din România reflectată în rapoartele internaționale jare, rate ridicate de uzură școlară și îngrijire medicală inadecvată. Stereotipurile negative și limbajul discriminatoriu față de romi au fost larg răspândite. • Etnicii maghiari au continuat să raporteze discriminări legate în principal de utilizarea limbii maghiare. În acest sens, raportul menționează câteva sancțiuni aplicate de C.N.C.D. • Mai mulți politicieni și oficialități guvernamentale au făcut observații deranjante despre etnicii germani și au comparat etnia germană cu naționalismul social și cu Holocaustul. • Raportul notează discriminarea împotriva romilor și a lucrătorilor migranți. În 2017, C.N.C.D. a procesat 273 cazuri de discriminare în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. C.N.C.D. a avut cazuri atât din sectorul public, cât și din cel privat. 2. FRA - Antisemitism - Prezentare generală a datelor disponibile în Uniunea Europeană 2007-20173 În luna noiembrie 2018, FRA a publicat raportul „Antisemtism- prezentare generală a 2 https://www.state.gov/j/drl/rls/hrrpt/humanrightsreport/index.htm#wrapper 3 https://fra.europa.eu/en/publication/2018/antisemitism-overview-2007-2017 61  CUPRINS datelor disponibile în Uniunea Europeană 2007-2017”. Antisemitismul poate fi expri- mat sub forma atacurilor verbale și fizice, a amenințărilor, hărțuirii, discriminării și tratamentului diferențiat, daunelor materiale sau altor forme de exprimare, inclusiv sub forma unor texte apărute în mediul online. Incidentele antisemite și crima motivată de ură încalcă drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la demnitatea umană, dreptul la egalitate și tratament egal, precum și libertatea de gândire, conștiință și religie. Pre- zentul raport oferă o imagine de ansamblu a datelor despre antisemitism înregistrate de către organizații internaționale și din surse oficiale și neoficiale în cele 28 de state europene Membre ale Uniunii Europene (UE), pe baza propriilor definiții și categorii. „Datele oficiale” sunt înțelese aici ca cele colectate de instituțiile de aplicare a legii, alte autorități care fac parte din sistemele de justiție penală și ministerele de resort la nivel național. „Datele neoficiale” se referă la datele colectate de organizațiile societății civile. Această prezentare anuală oferă o actualizare a celor mai recente date despre incidentele antisemite, din perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2017, în statele membre ale UE, acolo unde aceste date sunt disponibile. România – Date oficiale În România, crimele antisemite nu sunt înregistrate separat în statisticile centralizate de poliție. Potrivit datelor furnizate de Direcția de Investigații Penale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, au existat două infracțiuni penale cu caracter antisemit în anul 2017. Cazurile vizau distrugere și daune precum și incitarea la ură sau la discriminare. • La momentul întocmirii acestui raport, Parchetul General se afla în procesul de implementare a unei decizii a procurorului general din decembrie 2017 pentru a colecta date statistice care să reflecte motivația părtinitoare. Primele date statistice dezagregate vor fi disponibile începând cu data de 10 iulie 2018, acoperind primul semestru al anului 2018. • Raportul menționează faptul că Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D.) monitorizează, investighează și sancționează cazurile de discriminare bazate pe antisemitism, cu date privind cazurile disponibile începând cu anul 2007. Majoritatea cazurilor de discriminare privesc utilizarea sau intenția de a folosi simboluri fasciste. 3. Raportul privind drepturile fundamentale 20184 Raportul privind drepturile fundamentale 2018 al FRA analizează evoluțiile majore din domeniu, identificând atât realizările, cât și domeniile de interes nesoluționate. Raportul oferă o imagine de ansamblu compactă, dar informativă a principalelor provocări legate de drepturile fundamentale cu care se confruntă UE și statele sale membre. • Raportul alocă o secțiune care oferă date ce ilustrează unele bariere distincte cu care se confruntă persoanele în vârstă, abordând discriminarea în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, accesul la asistență medicală, sărăcia și riscul de abuz și violență împotriva persoanelor în vârstă care au nevoie de sprijin. Restricțiile legate de vârstă pot, de asemenea, să limiteze participarea persoanelor în vârstă la alte 4 https://fra.europa.eu/en/publication/2018/fundamental-rights-report-2018 62  CUPRINS aspecte ale vieții, de la închirierea unei mașini sau accesarea unui credit bancar, la un serviciu juridic sau la o asociație. Ocuparea forței de muncă • Sondajul Eurobarometru din 2015 privind discriminarea arată că discriminarea sau hărțuirea din cauza vârstei înaintate este tipul de discriminare cel mai frecvent menționat: 42% dintre europeni percep discriminarea din cauza vârstei înaintate (peste 55 de ani) ca fiind „foarte” sau „destul de” răspândite în țara lor. • Această percepție variază foarte mult în rândul statelor membre, variind de la 22% în Danemarca până la aproape 60% în Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria și România. Cu 5% dintre respondenții care au raportat că s-au simțit personal discriminați sau hărțuiți din cauza vârstei înaintate, aceasta devine tipul de discri- minare cel mai frecvent menționat. Îmbunătățirea eforturilor de contracarare a profilului discriminatoriu • Atunci când decizia de a opri o persoană este motivată exclusiv sau în principal de rasa, etnia sau religia unei persoane, aceasta constituie un profil etnic discrimina- toriu. Astfel de practici pot înstrăina anumite comunități din UE și, la rândul lor, pot contribui la politica ineficientă, întrucât practicile de poliție disproporționate nu corespund neapărat ratelor mai mari de detectare a criminalității. Discriminarea etnică a profilurilor este ilegală; el ofensează demnitatea umană și poate stimula deteriorarea relațiilor dintre diferitele grupuri din societate. Cu toate acestea, astfel de practici au persistat în mai multe state membre ale UE în 2017, după cum reiese din constatările din cadrul EU-MIDIS II și al altor studii naționale. O serie de ho- tărâri ale instanțelor naționale, care au confirmat caracterul ilegal de discriminare Problematica discriminării din România reflectată în rapoartele internaționale a profilului etnic, completează aceste dovezi. • În România, poliția a continuat să includă locuri speciale pentru minoritățile naționale la examenele de admitere pentru școlile de poliție și Academia de Poliție. Integrarea romilor. Educaţie • Provocări semnificative persistă în ceea ce privește integrarea deplină a romilor în educație, în ciuda unor progrese înregistrate în ultimii ani în mai multe state membre ale UE. Înscrierea în învățământ a crescut ușor, arată o analiză a datelor din sondajul FRA. În medie, 9 din 10 romi de vârstă obligatorie de școlarizare sunt înscriși în educație, convergând spre rata de cuprindere a populației generale. • Cu toate acestea, ratele de înscriere rămân scăzute în Grecia și România, cu aproape 7 și 8 din 10 romi înscriși în educație, respectiv. Ratele de școlarizare pentru romi au crescut, de asemenea, în medie, de la 47% în 2011 la 53% în 2016, potrivit analizei FRA. Acest lucru reprezintă o îmbunătățire în majoritatea statelor membre și reflectă un număr sporit de investiții și măsuri de către guverne în sprijinul educației timpurii. • România alături de alte state membre au continuat, extins sau introdus programe care utilizează mediatori romi și profesori asistenți. 63  CUPRINS Ocuparea forței de muncă. • Legat de îmbunătățirile limitate ale ocupării forței de muncă, majoritatea covârși- toare a romilor rămâne în pericol de sărăcie în ciuda îmbunăt