Document colectat · Rapoarte privind energia și rețelele
Raport anual ANRE 2011
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte privind energia și rețelele
- Data preluării
- 26.09.2026 17:54
- Dimensiunea materialului
- 2.154,0 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
M
M
M
N
N
N
N
IU
AN
Volum tranzactionat pe PZU Volum tranzactionat pe PE
Graficul următor prezintă evoluţiile preţurilor medii lunare de decontare a
dezechilibrelor înregistrate de PRE-uri (preţul de excedent şi preţul de deficit) pentru
perioada iulie 2005 - decembrie 2011. Valorile medii ale preţurilor de decontare
pentru anul 2011 au fost de 283 lei/MWh preţul de deficit (cu cca 22% mai mare
decât cel înregistrat în anul 2010) şi 58 lei/MWh preţul de excedent (cu cca 47% mai
mare comparativ cu 2010). Se menţionează faptul că valorile precizate sunt calculate
ca medie aritmetică a preţurilor orare înregistrate.
41
Raport anual 2011
Preturi medii lunare inregistrate pe PZU si PE
lei/MWh IULIE 2005 - DECEMBRIE 2011
350
300
250
200
150
100
50
0
IA V
I
IA V
I
IA V
I
IA V
I
IA V
I
JA V
V
R
R
R
R
R
R
Y
P
P
P
P
P
P
P
L
06
L
07
L
08
L
09
L
10
L
11
05
A
A
A
A
A
SE
SE
SE
SE
SE
SE
SE
JU
IU
IU
IU
IU
IU
O
A
O
A
O
A
O
A
O
A
O
A
A
O
M
M
M
M
M
N
N
N
N
N
N
L
M
M
M
M
M
M
M
N
N
N
N
N
N
N
IU
Pret mediu pe PZU
Pret mediu de deficit
Pret mediu de excedent
Linear (Pret mediu de deficit)
Linear (Pret mediu pe PZU)
Linear (Pret mediu de excedent)
O caracteristică a anului 2011 o reprezintă faptul că valoarea suplimentară lunară
rezultată din piaţa de echilibrare şi decontarea dezechilibrelor PRE a reprezentat un
cost, cu excepţia lunii aprilie, valoarea cumulată pe întreaga perioadă fiind de 100,16
mil lei. Din rapoartele de monitorizare transmise de OTS rezultă că la acest rezultat au
contribuit creşterea volumelor tranzacţionate pe PE, care au făcut necesară
participarea la echilibrarea SEN a producătorilor în cogenerare, cu costuri de
pornire/operare mari.
Având în vedere atribuţiile C.N. Transelectrica S.A. în domeniul monitorizării
pieţelor centralizate pe care le administrează, ANRE a solicitat acesteia efectuarea
unei analize specifice pentru a identifica şi a evalua impactul principalelor cauze care
au condus la înregistrarea de costuri suplimentare pe piaţa de echilibrare (pentru lunile
în care s-au înregistrat costuri).
Ca urmare, OTS a identificat şi cuantificat: efectele variaţiilor momentane ale
consumului, ordinele de oprire realizate cu altă unitate dispecerizabilă decât cea
selectată pe piaţa de echilibrare, costurile cu pornirea grupurilor termo, necesitatea
pornirii/menţinerii în funcţiune a unităţilor dispecerizabile termo pe durata întregii
42
Raport anual 2011
zile, considerarea preţului de deficit egal cu preţul de închidere al PZU în cazul în
care nu există selecţii la creştere pe piaţa de echilibrare, modificarea în platforma de
tranzacţionare a notificărilor fizice ale PRE-urilor după ziua de livrare.
Se remarcă faptul că, prin corectarea rezultatelor suplimentare ale PE, cu costurile
estimate de OTS pentru fiecare factor de influenţă identificat, nu s-a obţinut
transformarea costurilor în venituri pentru fiecare lună analizată. O explicaţie posibilă
a menţinerii costurilor chiar şi după corectarea acestora, ar putea-o constitui faptul că
bilanţul cantitativ al PE, în lunile respective, prezintă neînchideri.
Piaţa serviciilor tehnologice de sistem
Piaţa de servicii tehnologice de sistem funcţionează pe tipuri de rezerve: secundară,
terţiară rapidă şi terţiară lentă. Întrucât pe piaţa de servicii de sistem există în mod
constant o concentrare ridicată (producătorul hidro fiind capabil să realizeze cea mai
mare parte a acestora, la o calitate superioară), asigurarea rezervelor se realizează, de
regulă, prin contracte reglementate, încheiate între producători şi OTS (Operatorul de
transport şi de sistem) pentru o parte din cantitatea necesară, restul fiind asigurat prin
contracte încheiate în sistem concurenţial, în urma licitaţiilor desfăşurate de OTS.
În următorul tabel sunt prezentaţi indicatorii de concentrare pentru piaţa serviciilor
tehnologice de sistem la nivelul anului 2011.
- Anul 2011 - Rezerva reglaj Rezerva terţiară Rezerva terţiară
secundar rapidă lentă
Cantitate contractată
3.505.000 5.851.320 4.550.120
componenta (h*MW)
reglementată
C1 (%) 56,1 80,2 40,2
C3 (%) 83,5 88,3 84,7
Cantitate contractată
0 373.846 1.216.950
(h*MW)
componenta
concurenţială C1 (%) - 77,0 63,4
C3 (%) - 93,3 96,5
HHI - 6089 4815
În anul 2011, asigurarea rezervelor de reglaj a fost realizată prin contracte încheiate
între OTS şi furnizorii de servicii tehnologice de sistem (producători calificaţi pentru
acest tip de seviciu); în timp ce acoperirea în regim reglementat a necesarului solicitat
de UNO-DEN pentru rezerva de reglaj secundar a fost de 100%, pentru acoperirea
43
Raport anual 2011
într-o măsură cât mai mare a necesarului de rezerve pentru reglaj terţiar, pe lângă
contractele reglementate, cu cantităţi aprobate prin Decizii ale ANRE, au fost
organizate şi licitaţii. Cantităţile realizare prin licitaţii au reprezentat cca. 15% din
totalul celor destinate rezervei de reglaj terţiar (rapid şi lent). Tarifele reglementate de
achiziţie a serviciilor tehnologice de sistem pentru 2011 au rămas la nivelul celor din
2009, fiind unice pentru toţi furnizorii de STS. Pe parcursul anului, au avut loc unele
cedări de obligaţii contractuale pentru rezervele de reglaj terţiar rapid şi lent între
respectivii furnizori de STS, în vederea îndeplinirii cantităţilor contractate
Alocarea capacităţilor de interconexiune
Alocarea capacităţilor de interconexiune pe liniile de interconexiune ale Sistemului
Electroenergetic Naţional cu sistemele vecine, în vederea realizării tranzacţiilor de
import/export şi tranzit de energie electrică a continuat să se realizeze coordonat, prin
licitaţii explicite, pe termen mediu (anuale şi lunare) şi pe termen scurt (zilnice şi
intra-day), pe graniţele cu Ungaria şi Bulgaria.
În anul 2011, în urma acordului încheiat de CN Transelectrica SA şi MAVIR -
operatorul de transport şi sistem din Ungaria - capacitatea de transfer pe liniile de
interconexiune pe graniţa cu Ungaria (import şi export) a fost alocată bilateral
coordonat ca rezultat al licitaţiilor anuale, lunare şi intra-zilnice (organizate de CN
Transelectrica SA pentru 100% din capacitate) şi zilnice (organizate de MAVIR). În
mod similar, conform unui acord încheiat între CN Transelectrica SA şi ESO-EAD -
operatorul de transport şi sistem din Bulgaria -, licitaţiile pe termen mediu (anual şi
lunare) pe graniţa cu Bulgaria, pe ambele sensuri sunt organizate de partea bulgară
pentru 100% din capacitate, în timp ce organizarea licitaţiilor pentru alocarea zilnică
şi intra-zilnică se află în responsabilitatea CN Transelectrica SA, pentru întreaga
capacitate. Moneda de tranzacţionare este euro.
Stabilirea valorii ATC disponibile pentru licitaţiile zilnice şi intra-zilnice utilizează
principiul netuirii, iar participanţii sunt obligaţi să respecte principiul parteneriatului
exclusiv (1:1). Capacitatea câştigată în urma desfăşurării acestui tip de licitaţii nu
poate fi transferată către un alt participant.
Pe graniţa cu Serbia, alocarea capacităţii de interconexiune s-a realizat anual şi lunar,
licitaţiile fiind organizate pentru alocare în ambele direcţii în procent 50%-50%, în
baza unui nou memorandum încheiat între CN Transelectrica SA şi operatorul de
transport şi sistem din Serbia, la sfârşitul anului 2010. Pe graniţa cu Ucraina,
utilizarea capacităţii a fost condiţionată, şi în 2011, de acordul scris al operatorul de
transport şi sistem din ţara respectivă.
44
Raport anual 2011
Anul 2011 este caracterizat în primul rând de creşterea interesului participanţilor
pentru rezervarea de capacitate pe graniţele cu Ungaria şi Serbia pe direcţia export,
fapt care a condus la creşterea preţului la licitaţia anuală de la cca. 6 lei/MWh în cazul
Ungariei, în 2010, la 13-14 lei/MWh în 2011; similar, pe graniţa cu Serbia, preţul la
acelaşi tip de licitaţie a crescut de la 4 lei/MWh în 2010, la mai mult de dublu (cca. 9-
11 lei/MWh). La licitaţia anuală pentru 2011, preţurile pentru rezervarea capacităţii la
import au rămas aproximativ aceleaşi ca în 2010, mult mai mici decât cele la export
(preţuri care nu depăşesc 3 lei/MWh pe niciuna din graniţe).
La licitaţiile lunare, pe direcţia export, preţurile au fost în general mai mici decât la
licitaţia anuală, indiferent de graniţă, în timp ce pe direcţia import, începând cu luna
septembrie 2011, preţul pe graniţa cu Bulgaria a ieşit din tiparele de până atunci,
variind în intervalul 27-63 lei/MWh (maximul atins în luna decembrie 2011).
La licitaţiile zilnice, în special în ultimile 4 luni ale anului 2011, pentru majoritatea
intervalelor orare, la import din Bulgaria şi export către Ungaria au existat preţuri
diferite de zero, cu maxime pe unele intervale orare care au depăşit pe Bulgaria preţul
de 22 euro/MWh, demonstrând faptul că participanţii au sesizat oportunitatea aducerii
de energie electrică în ţară, în condiţiile unui deficit generat de situaţia energiei hidro.
Cel mai ridicat grad de utilizare a capacităţii totale alocate în urma licitaţiilor a fost
cel de pe graniţa cu Bulgaria pe direcţia import, urmat de graniţa cu Serbia pe direcţia
export şi Ungaria direcţia export. În fiecare lună au existat participanţi care şi-au
transferat capacitatea câştigată la licitaţiile anuale şi lunare către alţi participanţi.
Cea mai mare parte a veniturilor obţinute de CN Transelectrica SA în urma procesului
de alocare a capacităţii de interconexiune (peste 90%) a provenit din licitaţiile pe
termen lung, restul veniturilor provenind din licitaţiile zilnice. Deşi pe unele intervale
orare au existat solicitări de capacitate la licitaţiile intra-zilnice, nu au existat venituri
din respectivele capacităţi alocate, interesul participanţilor fiind în continuare scăzut.
Numeroşi participanţi au rezervat simultan capacitate de schimb în ambele sensuri ale
unei graniţe, în scopul creării oportunităţilor de a transfera energie în oricare din
sensuri, funcţie de nivelul preţurilor pe pieţele corespunzătoare.
Piaţa cu amănuntul de energie electrică
În anul 2011 pe piaţa cu amănuntul au activat 61 de furnizori, dintre care 10 deţin şi
licenţă de producere, iar 7 sunt furnizori impliciţi. Pe piaţa reglementată au acţionat
7 furnizori impliciţi – 3 proprietate de stat şi 4 cu acţionariat majoritar privat, cu
menţiunea că începând cu luna septembrie cei 3 proprietate de stat au fuzionat.
45
Raport anual 2011
Numărul total de consumatori alimentaţi în regim reglementat la 31 decembrie 2011 a
fost de 8944092, din care consumatori casnici 8381062 şi consumatori non casnici
563030. Energia furnizată acestora a fost de aproximativ 20289 GWh, înregistrând o
scădere de cca 5% faţă de anul 2010, în condiţiile unei creşteri a consumului final
total de cca 5%.
În ceea ce priveşte analiza evoluţiei structurii consumului de energie electrică la
consumatorii finali, pe baza datelor prelucrate de ANRE pentru anul 2011, din datele
prezentate în tabelul următor se constată următoarele:
Evolutie Evolutie Evolutie Evoluţie Evoluţie
2008 2009 2010 2011 2011 fata 2011 fata 2011 fata 2010 faţă 2010 faţă
2008 2009 2010 de 2008 de 2009
GWh % GWh % GWh % GWh % % %
Consumatori alimentati in regim
23416 51% 23046 55% 21365 49% 20289 44% 87% 88% 95% 91% 93%
reglementat
Casnici 10376 23% 10990 26% 11246 26% 11590 25% 112% 105% 103% 108% 102%
Necasnici 13040 28% 12057 29% 10119 23% 8699 19% 67% 72% 86% 78% 84%
Consumatori alimentati in regim
22414 49% 18536 45% 22075 51% 25525 56% 114% 138% 116% 98% 119%
concurential
Casnici 0% 0% 0% 0%
Necasnici 22414 49% 18536 45% 22075 51% 25525 56% 114% 138% 116% 98% 119%
Consum final total 45830 100% 41583 100% 43440 100% 45814 100% 100% 110% 105% 95% 104%
consumul final de energie electrică înregistrat în anul 2011 a crescut cu cca. 5%
faţă de cel înregistrat în anul 2010, respectiv cu 10% faţă de anul 2009 şi s-a
atins valoarea înregistrată în anul 2008;
creşterea cantităţii şi menţinerea ponderii consumului casnic în consumul final
cu cca. 12% în anul 2011, faţă de anul 2008, cu 5% faţă de anul 2009, respectiv
cu 3% faţă de anul 2010;
creşterea consumului consumatorilor necasnici alimentaţi concurenţial şi a
ponderii acestuia în consumul final cu cca 16% în anul 2011 faţă de anul 2010,
cu 38% faţă de anul 2009, respectiv cu 14% faţa de anul 2008;
scăderea consumului consumatorilor necasnici alimentaţi în regim reglementat
cu cca. 14% în anul 2011 faţă de anul 2010, simultan cu scăderea ponderii
acestuia în consumul final.
În decembrie 2011, pe piaţa concurenţială erau prezenţi 12675 consumatori eligibili,
energia electrică furnizată acestei categorii de consumatori în anul 2011 fiind de
25525 GWh, cu o creştere faţă de perioada similară a anului anterior de cca 16%.
46
Raport anual 2011
Începând cu luna ianuarie 2011, energia electrică furnizată pe piaţa cu amănuntul
include şi informaţii referitoare la energia electrică autofurnizată la alte locuri de
consum de către 3 dintre producătorii dispecerizabili de energie electrică ale căror
cantităţi autofurnizate au depăşit 200 GWh în 2010 (CE Turceni, CE Rovinari, RAAN
şi OMV Petrom).
Numărul consumatorilor cărora li se furnizează energie în regim concurenţial este
prezentat grafic ca valoare cumulată de la începutul procesului de deschidere a pieţei.
După cum se constată, numărul de consumatori care şi-au exercitat dreptul de alegere
a furnizorului de energie electrică a crescut în mod constant. Energia electrică
funi
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
9b0c961aa3207febbd2003f93b40786b8721e29df1703490d0d11ed0043d2342