Document colectat · Documentul de referință al rețelei feroviare 2026
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare (prezentare sintetica)
- Instituția sau publicația sursă
- Documentul de referință al rețelei feroviare 2026
- Data preluării
- 26.09.2026 17:54
- Dimensiunea materialului
- 823,3 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
DOCUMENTUL DE REFERINTA AL RETELEI CFR - 2026
ANEXA 12.a STRATEGIA DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE
(PREZENTARE SINTETICĂ)
Valabilitate: 14.12.2025 – 12.12.2026
Versiune: 15.0.0
Actualizare: 15.12.2024
Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” S.A. România
Cuprins
1. Context legal ................................................................................................................................................. 3
2. Situaţia actuală .............................................................................................................................................. 3
3. Obiective strategice ...................................................................................................................................... 7
4. Direcţii de acţiune prioritare şi rezultate aşteptate ................................................................................... 9
5. Necesităţi de finanţare ................................................................................................................................ 12
6. Măsuri necesare pentru asigurarea fezabilităţii strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare . 13
7. Paşii următori .............................................................................................................................................. 14
Documentul de Referinţă al Reţelei CFR - 2026 ANEXA 12.a Versiune: 15.0.0 Actualizare: 15.12.2024 Pag: 2 / 14
Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” S.A. România
1. CONTEXT LEGAL
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare a fost elaborată în conformitate cu cerinţele Legii nr.
202/20161, care transpune în legislaţia naţională Directiva 2012/34/UE2. Art. 8 alin. (1) al acestei legi prevede
următoarele:
„(1) Statul român, prin Ministerul Transporturilor, asigură dezvoltarea infrastructurii naţionale de cale
ferată pe baza unei finanţări sustenabile a sistemului feroviar, ţinând cont de necesităţile pieţei
interne a transporturilor şi de nevoile generale ale Uniunii Europene, inclusiv de necesitatea de a
coopera cu statele terţe vecine. În acest scop, Ministerul Transporturilor, cu consultarea
administratorului infrastructurii, elaborează strategia indicativă de dezvoltare a infrastructurii în
vederea satisfacerii necesităţilor viitoare de mobilitate, în ceea ce priveşte mentenanţa, reînnoirea şi
dezvoltarea infrastructurii. Strategia respectivă acoperă o perioadă de cel puţin cinci ani şi este
reînnoibilă. După consultarea părţilor interesate, această strategie se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, se publică de către Ministerul Transporturilor şi se transmite Comisiei Europene.”
Prin prisma cerinţelor menţionate anterior, scopul principal al strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare
constă în fundamentarea necesităţilor de finanţare a infrastructurii feroviare în următorii cinci ani, pe baza unei
viziuni strategice pe termen mediu şi lung, ţinând cont de necesităţile pieţei interne a transporturilor şi de nevoile
generale ale Uniunii Europene. Din această perspectivă, trebuie menţionat că strategia acoperă toate domeniile
relevante ale dezvoltării infrastructurii feroviare, respectiv: mentenanţa (întreţinere şi reparaţii), operarea,
reînnoirea şi modernizarea. Caracterul comprehensiv al strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare oferă
garanţia utilizării eficiente a fondurilor publice fundamentate drept necesare, în scopul creşterii eficienţei
economice a sistemului naţional de transport prin reabilitarea transportului feroviar, cu consecinţe privind
susţinerea creşterii competitivităţii economiei naţionale.
În conformitate cu prevederile alineatelor (2), (3) şi (4) ale art. 8 din Legea nr. 202/2016, strategia de dezvoltare
a infrastructurii feroviare trebuie să constituie un document de referinţă al contractului de activitate al
companiei3, în principal în sensul că:
• contractul stabileşte obligaţiile reciproce ale părţilor cu privire la implementarea strategiei de dezvoltare
a infrastructurii feroviare;
• contractul prevede planul multianual de finanţare a infrastructurii feroviare, determinat pe baza
necesităţilor de finanţare fundamentate în cadrul strategiei.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare este corelată cu Master Planul General de Transport al
României (MPGT)4, în sensul că include proiectele prioritare privind modernizarea infrastructurii aferente reţelei
TEN-T şi coridoarelor feroviare europene, care fac obiectul parteneriatului cu Comisia Europeană. Mai mult decît
atât, necesităţile financiare pentru perioada 2021-2025, identificate în cadrul strategiei de dezvoltare a
infrastructurii feroviare, sunt corelate cu proiecţiile financiare ale MPGT aferente acestei perioade.
2. SITUAŢIA ACTUALĂ
Strategia se bazează pe o analiză comprehensivă a situaţiei actuale a transportului feroviar, ca efect al evoluţiei
în ultimii 30 de ani. Analizele evidenţiază competitivitatea foarte limitată a transportului feroviar în raport cu
1 Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, publicată în Monitorul Oficial
nr. 900 din 9 noiembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare
2 Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic
european, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 343 din 14 decembrie 2012
3 Contract care se încheie între Ministerul Transporturilor şi administratorul infrastructurii, pe o perioadă de cel puţin 5 ani, conform
prevederilor art. 30 din Legea nr. 202/2016
4 Aprobat prin HG nr. 666/2016
Documentul de Referinţă al Reţelei CFR - 2026 ANEXA 12.a Versiune: 15.0.0 Actualizare: 15.12.2024 Pag: 3 / 14
Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” S.A. România
alte moduri de transport, dar mai ales în raport cu transportul rutier. Aceasta conduce la o structură profund
dezechilibrată a sistemului naţional de transport, care se reflectă în cotele de piaţă ale modurilor de transport
(cotele modale). Astfel, cota modală a transportului feroviar pe piaţa transporturilor terestre este de:
• 4,2% în domeniul transporturilor de persoane pe relaţii interurbane (această cotă modală ia în
consideraţie inclusiv transportul individual cu mijloace motorizate), respectiv de 21,1% în domeniul
transporturilor publice de persoane pe relaţii interurbane;
• 21,9% în domeniul transporturilor comerciale de marfă pe relaţii interurbane.
Acest dezechilibru modal al sistemului naţional de transport se reflectă în primul rând în suprasolicitarea excesivă a
reţelei rutiere, a cărei capacitate de transport a atins deja niveluri critice pe majoritatea relaţiilor de transport
importante (cu consecinţe privind creşterea frecvenţei blocajelor rutiere, limitarea vitezelor de deplasare şi creşterea
exponenţială a numărului de accidente cu urmări grave).
Analiza evoluţiei în timp a transportului feroviar de călători şi marfă relevă un declin major în ultimii 30 de ani,
atât în ceea ce priveşte volumul de transport (măsurat în număr călători transportaţi, respectiv în tone
transportate) cât şi în ceea ce priveşte volumul de prestaţii (măsurat în călători-km, respectiv în tone-km). Pentru
ambii indicatori s-au înregistrat contracţii foarte mari, de peste 80%, atât în traficul de călători cât şi în traficul
de marfă.
100,0
Variaţie în raport de 1989 [%]
volum prestaţii
90,0
volum transport
80,0
70,0
60,0
a) Trafic călători
50,0
37,9%
40,0
30,0
30,5% 16,7%
20,0
10,0
14,5%
0,0
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
100,0
Variaţie faţă de 1988 [%]
90,0
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
ee9c78e97771e187ba55a01e965b6811f374ff08459d1927d26af6d1668f2c9a