Raportul anual al Consiliului Fiscal

Comparativ cu execuția anului precedent, cheltuielile cu bunuri și servicii s-au majorat cu 4,7 mld. de lei (+6,5%), însă, pe fondul creșterii mai rapide a PIB nominal, ponderea acestora în PIB s-a diminuat cu aproape 0,4 pp, ajungând la nivelul de 4,8% din PIB.

Este de notat că agregatul de cheltuieli cu bunuri și servicii s-a dovedit a fi dificil de controlat în anii anteriori. Astfel, în perioadele 2011-2013 și 2017-2022, nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii (nete de impactul schemelor de compensare) consemnat în execuțiile bugetare a fost superior celui bugetat inițial sau chiar celor revizuite ascendent cu prilejul rectificărilor bugetare, în timp ce perioada 2014-2016 a fost caracterizată de un nivel mai redus al cheltuielilor efective comparativ cu ultima iterație bugetară.

În acest context, CF remarcă probleme cronice privind programarea bugetară a cheltuielilor cu bunuri și servicii, precum și o lipsă de transparență privind ipotezele care fundamentează traiectoria proiectată pentru acestea. Îmbunătățirea transparenței este cu atât mai importantă cu cât depășirile sunt adesea substanțiale, având potențialul de a influența atingerea țintei de deficit bugetar sau respectarea regulilor fiscale. Prin urmare, CF pledează pentru o programare bugetară care să aibă în vedere includerea tuturor cheltuielilor din cadrul acestui capitol în interiorul proiectului de buget, împreună cu o detaliere corespunzătoare a destinației fondurilor. Totodată, un control îmbunătățit al cheltuielilor cu bunuri și servicii ar putea fi facilitat de o reformă profundă a sistemului de achiziții publice și de sporirea eficienței acestei categorii de cheltuieli.

III.5.3. Cheltuieli de investiții publice Cheltuielile de investiții cuprind, conform clasificației bugetare, cheltuieli de capital (active nefinanciare), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, transferuri de capital, alte transferuri de natura investițiilor și, începând cu anul 2022, și agregatele reprezentând proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, respectiv proiectele cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Analiza în structură a acestui agregat bugetar, realizată în capitolul de față, respectă definiția de mai sus.

În construcția bugetară inițială a anului 2023, cheltuielile de investiții, în standarde cash, au fost estimate la 112,1 mld. lei, cu 23,7 mld. lei peste nivelul programat pentru anul 2022. Structura de finanțare a fost proiectată în favoarea surselor externe de finanțare (proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare și proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR acumulând circa 54% din total, cu 3,6 pp mai puțin decât în bugetul inițial al anului 2022), surselor interne revenindu-le restul de 46% din total (comparativ cu ponderea de 42,5% din bugetul inițial al anului 2022). Această structură a fost determinată și de faptul că anul 2023 este ultimul în care puteau fi atrase sume prin CFM 2014-2020, precum și de faptul că, începând cu acest an, cererile de plată aferente PNRR au început să reprezinte sume mai consistente. Consiliul Fiscal susține, similar rapoartelor sale anterioare, finanțarea într-o proporție cât mai înaltă a investițiilor publice din fonduri europene, având în vedere deficitul bugetar ridicat și contextul economic general caracterizat de incertitudine.

63