Raportul anual al Consiliului Fiscal

de CCR la finele anului 2022), restituirea sumelor reținute cu titlu de CASS din veniturile din pensii începând cu data de 1 martie 202340.

Pentru a reflecta mai fidel dinamica CAS pe parcursul perioadei 2020-2023, în tabelul de mai jos se regăsește seria ajustată a acestui agregat bugetar 41, precum și seria sa brută obținută prin eliminarea schemelor de compensare de tip swap și adăugarea transferurilor către Pilonul II.

                                    Tabelul 6: Contribuții de asigurări sociale (mil. lei)
                                            Execuție 2020      Execuție 2021         Execuție 2022   Execuție 2023
  Seria ajustată                1                112.250,7           127.493,4           139.920,2        158.655,4
  Swap                          2                     552,4                  396,6           664,8            823,3
  Pilon II                      3                   8.912,2             9.768,6           10.986,6         12.818,4
  Seria brută*              4=1-2+3              120.610,5           136.865,4           150.241,9        170.650,4
  *din care titluri
                                                      537,9                  461,5           577,5            568,7
  executorii
 Sursa: APAPR, MF, calcule Consiliul Fiscal

Astfel, dacă se ia în considerare seria brută, se observă că în anul 2023 veniturile din CAS au fost în cuantum de circa 171 mld. lei, depășind încasările din anul 2022 cu 13,58% (+20,4 mld. lei), dinamica fiind superioară majorării veniturilor CAS din execuția bugetară (+13,4%), deoarece seria brută include și transferurile către Pilonul II, care au crescut mai accelerat (+16,7%). Eliminând impactul titlurilor executorii din seria brută, încasările din CAS au crescut în 2023 față de anul precedent cu 13,64% (+20,4 mld. lei), pe fondul diminuării marginale a plăților aferente acestei categorii.

III.5. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap (în sumă de 1,1 mld. lei), s-au majorat cu 13% comparativ cu anul anterior (+70,3 mld. lei), ajungând la sfârșitul anului 2023 la 610,2 mld. lei. În condițiile creșterii semnificative a PIB nominal (+14,6%, pe fondul unui deflator de 12,2%), ponderea cheltuielilor bugetare în PIB s-a diminuat cu circa 0,5 pp, respectiv de la 38,5% la 38,0% din PIB. În sensul creșterii ponderii cheltuielilor bugetare în PIB au acționat în principal categoriile de proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (+0,6 pp), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+0,6 pp), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+0,2 pp), respectiv, proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+0,1 pp). Evoluția acestor agregate a fost însă contrabalansată de dinamica cheltuielilor cu asistența socială (-0,5 pp), cheltuielilor de capital (-0,5 pp), cheltuielilor cu bunuri și servicii (-0,4 pp), cheltuielilor cu dobânzile (-0,2 pp), subvențiilor (-0,2 pp),

40 Conform Raportului MF privind execuția bugetară finală pe anul 2023. 41 Preluată din execuția bugetară a fiecărui an.

51