Raportul anual al Consiliului Fiscal

Graficul 5: Deficitul structural, impulsul fiscal și excesul de cerere

      0                                                                                                                8
                       -1.43

-1.09

-0.81

-1.39 -1.19 -0.88 -0.54 -0.40

-1.45 -1.65

-2.02 -2.14

-2.28

-2.54 -2.55 -2.68

-2.72 -2.76

-2.82 -3.02 6

-3.68

-3.76 -3.79

-3.84

-4.32 -4.36 -2

-4.58 -5.33 -5.42

-5.56

-5.92

-6.01 -6.29 -6.32

-6.41 4

-6.64

-6.66 -6.87

-6.99 -7.10

-7.16 -7.46 -7.74

-4 -9.19

-9.27 2 -9.53

      -6                                                                                                               0

-2 -8 -4 -10 -6

     -12                                                                                                               -8
                   Sold bugetar (% din PIB)                                 Sold bugetar structural** (% din PIB)
                   Exces/Deficit de cerere (scala din dreapta)              Impuls fiscal* (scala din dreapta)
                       *Definit ca variație a soldului structural (% din PIB) (+stimulativ, - contracționist)
                       ** Pentru perioada 2003-2009, datele fac referire la soldul bugetar ajustat ciclic

Sursa: AMECO, calcule Consiliul Fiscal

Evoluția deficitului structural, impulsului fiscal și excesului de cerere (prezentată în Graficul 5) ilustrează cum, în perioada 2003-2023, România a practicat preponderent o politică fiscal-bugetară prociclică33. Politica discreționară de stimulare intensă, dar inutilă și contraproductivă a economiei în perioade de expansiune pre-criză (2006-2008 și 2017-2019), respectiv de frânare în perioada când a operat sub potențial (2010-2015 și 2021-2022) a contribuit la amplificarea fluctuațiilor ciclului economic prin caracterul său prociclic, anulând efectul stabilizatorilor automați.

În perioada 2009-2015, deficitul bugetar structural s-a redus de la 9,2% din PIB potențial în anul 2009, la 0,4% în 2015, cu un ritm mediu de ajustare de 1,5 pp pe an. Nivelul de pornire fiind foarte ridicat în raport cu constrângerile de finanțare, s-a impus adoptarea rapidă a unor măsuri radicale în anii 2010 și 2011, consolidarea fiscală fiind realizată cu un pas mediu de ajustare de aproape 3 pp anual, în principal pe partea de cheltuieli. Acest proces a fost însă inversat începând cu anul 2016, în urma intrării în vigoare a noului Cod Fiscal, care a adus o amplă relaxare fiscală, concomitent cu legiferarea unor majorări importante de cheltuieli permanente (salarii și pensii34). Menținerea caracterului expansionist al politicii fiscale în condițiile unei deviații PIB pozitive începând cu anul 2017, precum și eludarea deliberată a

33 Exceptând anii 2005, 2009, 2012, 2016, 2020 și 2023. 34 Începând cu anul 2017 s-au legiferat o serie de creșteri ad-hoc ale punctului de pensie (+65% între 2017-2020).

42