Raportul anual al Consiliului Fiscal

adoptate rectificări bugetare în a doua jumătate a anului. În schimb, au fost adoptate o serie de ordonanțe de urgență care au vizat utilizarea fondului de rezervă bugetară pentru echilibrarea bugetelor autorităților centrale și locale, transformându-l dintr-un instrument dedicat situațiilor excepționale într-un instrument de ajustare a bugetului pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite. Totodată, a fost adoptată Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung prin care au fost introduse măsuri de creștere a veniturilor bugetare, majoritatea cu efect de la 1 ianuarie 2024, dar și măsuri de restrângere a cheltuielilor publice.

• • În octombrie 2023, prin Nota-poziție privind restrângerea cheltuielilor publice, CF a semnalat

faptul că utilizarea fondului de rezervă înlocuiește de facto rectificările bugetare și creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. Suplimentar, CF a subliniat faptul că măsurile de limitare a cheltuielilor aveau potențialul de a reduce deficitul prin generarea de arierate, creând presiuni suplimentare asupra execuției bugetare din anul 2024. În privința măsurilor de creștere a veniturilor bugetare, adoptate prin Legea nr. 296/2023, CF aprecia că acestea reprezentau un pas în direcția realizării unui regim fiscal echitabil, însă efectul lor nu era suficient pentru a asigura o consolidare fiscală durabilă.

• • Execuția bugetară a anului 2023, potrivit metodologiei cash, a consemnat un deficit de 5,6% din

PIB (cu 1,2 pp peste ținta stabilită în proiectul de buget) și de 6,6% din PIB potrivit metodologiei ESA 2010 (cu 2,2 pp peste ținta stabilită în proiectul de buget), confirmând evaluările CF privind slăbiciunile bugetului inițial și deviind semnificativ de la traiectoria de reducere a deficitului bugetar stabilită în cadrul procedurii de deficit excesiv.

• • Evoluțiile fiscal-bugetare din anul 2023 s-au reflectat și asupra datoriei publice, ponderea

acesteia în PIB crescând cu circa 1,3 pp față de anul 2022 (de la 47,5% din PIB, la 48,8% din PIB). Principalul factor care a acționat în sensul majorării ponderii datoriei publice în PIB a fost deficitul primar ridicat (efect de +4,6 pp), la care se adaugă efectul ajustării stoc-flux (+0,7 pp), aceste influențe fiind contrabalansate parțial de creșterea economică (efect de -0,9 pp) și de rata reală a dobânzii (efect de -3 pp).

• • În aceste condiții, este absolut necesar ca România să continue procesul de consolidare bugetară

din rațiuni de stabilizare a nivelului datoriei publice, de reducere a vulnerabilităților interne și externe, de stabilitate a monedei naționale și de apărare a echilibrelor macroeconomice. Totodată, consolidarea bugetară trebuie să includă și măsuri de creștere a veniturilor fiscale, acestea fiind la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile României, precum și comparativ cu reperele UE, corecția bugetară neputând fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor. Implementarea unui plan multianual de consolidare fiscală și utilizarea eficientă a fondurilor europene puse la dispoziția României constituie bazele unei ajustări graduale, care să minimizeze costurile economice și sociale asociate și să impulsioneze o creștere economică sustenabilă.

28