Raportul anual al Consiliului Fiscal

datoriei externe a scăzut cu 3,0 pp, la 28,4%. Creșterea în 2023 a ponderii datoriei pe termen lung în total datorie externă este contrară tendințelor din ultimii ani, caracterizate de reducerea ponderii datoriei pe termen lung (situată în jurul nivelului de 80% în perioada 2013-2014), în favoarea datoriei externe pe termen scurt.

Evoluția datoriei pe termen lung, în anul 2023, a fost determinată, în principal, de majorarea volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică (+18,3 mld. de euro), a împrumuturilor administrației publice (+0,9 mld. de euro), a volumului titlurilor de natura datoriei emise de societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (+2,2 mld de euro), și a volumului împrumuturilor contractate de alte sectoare (+1,3 mld. de euro).

Datoria publică externă directă a crescut cu 19,1 mld. de euro la finalul lui 2023, față de 2022, pe fondul creșterii semnificative a volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică, cu scadența pe termen lung. În consecință, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei externe s- a majorat de la 57,8% în 2022, la 62% în 2023. În condițiile în care ponderea aferentă datoriei externe a băncii centrale s-a diminuat marginal în 2023, de la 3,4% la 2,7% din totalul datoriei externe, ponderea datoriei private externe în totalul datoriei externe directe s-a redus de la 38,8% în 2022, la 35,4% în 2023.

Creditul neguvernamental10 a înregistrat în decembrie 2023 o scădere de 0,2% în termeni reali, față de aceeași perioadă a anului precedent (în termeni nominali, creditul neguvernamental a crescut cu 6,4%). Componenta în lei a creditului neguvernamental s-a diminuat cu 0,8% în termeni reali (în termeni nominali, a crescut cu 5,8%), în timp ce creditele în valută, echivalent în lei, au înregistrat o creștere reală de 1,2% (7,9% în termeni nominali). Scăderea reală marginală a creditului neguvernamental poate fi explicată de menținerea la un nivel înalt a ratei dobânzii de referință, în vederea susținerii trendului dezinflaționist. Majorarea ușoară a creditelor în valută a fost determinată de cererea în creștere a sectorului nefinanciar, impulsionată de diferențialul de dobândă dintre moneda națională și euro și de faptul că Banca Centrală Europeană a încheiat ciclul de creștere a dobânzii de referință în septembrie 2023, în comparație cu ianuarie 2023, în cazul BNR.

Pe segmentul creditelor în lei acordate populației, în 2023 s-a înregistrat o scădere în termeni reali de 2,6% (în termeni nominali, +3,8%). Creditele în valută, exprimate în lei, acordate populației au înregistrat, în aceeași perioadă, o scădere reală mai amplă, de 18,6%, ceea ce corespunde unei contracții în termeni nominali de 13,2%. Creditele în lei acordate societăților nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare au crescut, în termeni reali, cu 1,8% (+8,5% în termeni nominali), iar cele în valută, exprimate în lei, au crescut, în termeni reali, cu 6,8% (+13,8% în termeni nominali). Programele guvernamentale au continuat să sprijine dinamica creditelor acordate sectorului nefinanciar, în condițiile în care ponderea creditelor cu garanție de stat în totalul creditelor acordate companiilor nefinanciare a crescut cu circa 3 pp, față de anul precedent, ajungând la 20%. În schimb, ponderea creditelor acordate prin programul „Noua Casă” în totalul creditelor ipotecare a continuat să scadă 11, ajungând la circa 30%

10 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 11 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, decembrie 2023.

24