Raportul anual al Consiliului Fiscal

În direcția adâncirii deficitului de cont curent a acționat balanța veniturilor primare, al cărei deficit a crescut cu 0,2 mld. de euro (de la 8,5 mld. de euro în 2022, la 8,7 mld. de euro în 2023). Totuși, contribuția acesteia la majorarea deficitului de cont curent s-a redus în comparație cu anul 2022, când soldul negativ a crescut cu 3,7 mld. de euro. Balanța veniturilor secundare a rămas excedentară, însă aportul acesteia la reducerea deficitului de cont curent s-a diminuat, având în vedere că soldul său a crescut cu 0,2 mld. de euro (de la 1,4 mld. de euro în 2022, la 1,6 mld. de euro în 2023), în comparație cu o creștere a soldului de 0,4 mld. de euro, în anul precedent.

Analizând evoluția contului curent din perspectiva echilibrului economisire-investire, se observă că rata de economisire, ca pondere în PIB, a crescut cu 0,8 pp, de la 17,9% în 2022, la 18,7% în 2023, iar rata de investire s-a diminuat cu 1,4 pp, de la 27,1% în 2022, la 25,7% în 2023, ceea ce explică reducerea deficitului contului curent de la 9,2% în 2022, la 7,0% din PIB în 2023.

În privința finanțării deficitului de cont curent (de 22,6 mld. de euro), aceasta s-a realizat, în cea mai mare parte, prin intermediul contului financiar al balanței de plăți (11,9 mld. de euro) și, într-o măsură mai redusă, prin aportul contului de capital (6,8 mld. de euro). În cadrul contului financiar, investițiile directe nete (sub formă de participații la capital, dar și instrumente de natura datoriei) au o pondere însemnată în finanțarea disponibilă, înregistrând o valoare de 6,6 mld. de euro. Totuși, acestea s-au diminuat cu circa 25% față de anul precedent, când avuseseră un nivel de 8,8 mld. de euro, în principal pe fondul reducerii valorii nete asociate instrumentelor de natura datoriei, cu 2,1 mld. de euro. Valoarea participațiilor la capital, inclusiv profitul reinvestit, a scăzut marginal, de la 6,7 mld. de euro în 2022, la 6,5 mld. de euro în 2023. În cadrul contului de capital, soldul s-a redus ușor, de la 7 mld. de euro în 2022, la 6,8 mld. de euro în 2023, în condițiile în care transferurile de capital ale administrației publice, unde sunt reflectate fondurile europene din cadrul CFM și granturile din PNRR, s-au diminuat cu 0,3 mld. de euro. În acest context, acoperirea deficitului de cont curent prin fluxuri non-generatoare de datorie

(acestea fiind considerate a fi soldul contului de capital, iar, din contul financiar, doar „Participații la capital de natura investițiilor directe, inclusiv profituri reinvestite”) a crescut la 58,9%, în 2023, de la 52,5% în anul anterior, pe fondul reducerii mai ample a deficitului de cont curent.

În anul 20239, datoria externă brută a României a crescut cu 18,2% față de anul anterior, la un nivel de circa 170 de mld. de euro la finele lunii decembrie. Ponderea acesteia în PIB s-a majorat cu 1,8 pp față de luna decembrie 2022, până la nivelul de 52,4%. Această evoluție este contrară trendului din perioada 2013-2022 în care, cu excepția anului 2020, ponderea datoriei externe în PIB s-a redus treptat. Pe de altă parte, în condițiile menținerii unor deficite gemene ridicate, este posibil ca tendința de creștere a datoriei externe să continue în următorii ani.

Din totalul datoriei externe la finalul anului 2023, 71,6% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie majorându-se ușor în structură, de la nivelul de 68,6% atins anterior, pe fondul înregistrării unei creșteri de 23,4% (de la 98,6 mld. de euro în 2022, la 121,8 mld. de euro în 2023). Un ritm mai redus de creștere poate fi observat în cazul datoriei externe pe termen scurt, care s-a majorat în 2023 cu 3,1 mld de euro (+6,8%), ajungând la nivelul de 48,3 mld. de euro, iar ponderea sa în totalul

9 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă.

23