Raport_activitate_2019.pdf

aţional a fenomenului este strâns legată de conexiunile grupărilor de criminalitate organizată (GCO) din ţara noastră cu cele de pe spaţiile limitrofe (balcanic şi ex-sovietic). Spălarea banilor a continuat să reprezinte o preocupare pentru GCO, principalele instrumente utilizate fiind investiţiile imobiliare, achiziţiile de bunuri mobile, tranzacţiile cu produse petroliere, dar şi investiţiile în domenii precum infrastructură, agricultură, energie verde, jocuri de noroc şi gestionarea deşeurilor. PERSPECTIVE ÎN 2020 GCO vor continua să se implice în activităţi economice ilegale ca variantă facilă de a obţine beneficii financiare şi materiale, speculând capacitatea limitată a instituţiilor cu responsabilităţi de control şi aplicare a legii. Riscurile generate de acţiunile de criminalitate informatică au înregistrat o creştere evidentă, cu o tendinţă a grupărilor autohtone implicate de relocare a activităţilor ilegale în afara teritoriului naţional, în special în țări cu un cadru legislativ mai permisiv şi nivel deficitar al securităţii sistemelor informatice. România a continuat să reprezinte spaţiu de tranzit pe rutele consacrate de trafic cu droguri de mare risc, grupări infracţionale autohtone fiind implicate cel mai frecvent pe segmentele de intermediere sau transport. Presiunea migraţionistă, alimentată de situaţia de insecuritate şi dificultăţile socio-economice din arealele de origine ale migranţilor, s-a manifestat cu precădere în zonele de frontieră cu Serbia şi Bulgaria - pe componenta de intrare şi Ungaria - pe componenta de ieşire. Rutele maritimă şi aeriană au păstrat acelaşi caracter de alternativă conjuncturală. De cele mai multe ori, migranţii au vizat să beneficieze de avantajele statutului de azilant şi să continue deplasarea către statele vest-europene. PERSPECTIVE ÎN 2020 Manifestările de criminalitate informatică vor urma o tendinţă ascendentă, cu menţinerea orientării predilecte către fraudarea comerţului online şi skimming. România va rămâne predominant spaţiu de tranzit pe rutele consacrate de trafic cu droguri de mare risc, destinate, în principal, pieţei de consum internaţionale. Dată fiind dinamica situaţiei în anumite regiuni de interes din afara României, este de aşteptat ca expunerea României - ca zonă de tranzit - la fluxul migraţionist să crească, cu creşterea conjuncturală a gradului de absorbţie a migranţilor. 10/36 NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2019 NESECRET România a continuat să reprezinte un pol de interes pentru state cu interese pe linia dezvoltării capabilităţilor în domeniul armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători şi/sau militar convenţional din spaţii cu grad ridicat de risc, atât ca potenţial furnizor de echipamente militare, cât şi din perspectiva posibilităţii utilizării ţării noastre preponderent ca spaţiu de tranzit sau punct de reexport către alte destinaţii. PERSPECTIVE ÎN 2020 Riscurile generate de proliferarea ADM şi a vectorilor purtători vor prezenta tendinţe de creştere, pe de o parte ca urmare a stărilor de conflict în regiuni relevante (de natură să impulsioneze cererea), iar pe de altă parte, pe fondul progreselor tehnologice şi al interesului crescut al statelor implicate în dezvoltarea de proiecte în domeniul ADM (în special, programe militare avansate) pentru obţinerea de expertiză din exterior, în vederea creșterii capacităţilor indigene de producție/cercetare-dezvoltare. RISCURI ŞI VULNERABILITĂŢI ÎN DOMENIUL ECONOMIC Domeniul energetic s-a plasat sub potenţial, în condiţiile menţinerii unui cadru programatic învechit şi a unui clivaj între obiectivele statale şi cele ale operatorilor privaţi. Au fost înregistrate procese şi momente-cheie, de multe ori cu reverberaţii negative, legate de întârzierea realizării unor proiecte majore destinate consolidării Sistemului Energetic Naţional (BRUA, proiectul privind construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, închiderea inelului de 400kW, finalizarea interconectării Reşiţa-Pancevo) sau diverse probleme şi riscuri asociate marilor companii de stat. Pe segmentul offshore au fost înregistrate deopotrivă evoluţii pozitive, prin adoptarea deciziei finale de investiţii în perimetrul XV MIDIA, dar şi problematice, pe fondul incertitudinilor privind demararea exploatării în perimetrul XIX NEPTUN. Au fost create premise favorabile implementării unor proiecte investiţionale în domeniul petrolier (prin intermediul Fondului de Investiţii în Energie Kazah-Român) şi subsumate decarbonării segmentului termoenergetic. PERSPECTIVE ÎN 2020 Nedemararea unui program amplu privind construcţia de capacităţi noi de producţie a energiei electrice (inclusiv prin valorificarea oportunităţilor create de Green Deal) şi de întărire a interconexiunilor cu statele vecine va conduce la deficienţe în exploatarea Sistemului Energetic Naţional, creşterea preţurilor şi pierderea perspectivelor ţării noastre de a deţine rolul de platformă energetică regională. Sectorul industrial - principal contribuitor la formarea PIB (peste 20%) - a fost afectat de absenţa unor demersuri consecvente pentru relansarea activităţilor cu potenţial (apărare, resurse neenergetice), dar şi de lipsa sprijinului instituţional şi neasigurarea infrastructurii de transport. Cadrul legislativ precar anulează o serie de perspective de valorificare a resurselor minerale neenergetice, totodată manifestându-se deficienţe pe segmentele de reglementare, gestiune, atribuire şi control al activităţii de licenţiere pentru explorare/exploatare resurse minerale. Politicile unor operatori privaţi din petrochimie sau siderurgie riscă să afecteze interesele statului român privind dezvoltarea activităţilor de profil, în condiţii de eficienţă şi cu respectarea normelor de mediu. Operatori din industria specială şi aeronautică se confruntă cu dificultăţi tehnice şi financiare, care le afectează relaţia cu pieţele internă şi externă. 11/36 NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2019 NESECRET PERSPECTIVE ÎN 2020 Lipsa unei viziuni unitare va accentua efectele asociate nevalorificării potenţialului (resurselor naturale) şi oportunităţilor de dezvoltare a activităţii unor operatori. Angrenarea unor societăţi din industria aeronautică în programe de înzestrare a Armatei române creează premise favorabile pentru dezvoltarea acestora. Evoluţiile în sectorul industrial vor depinde punctual, de iniţiative şi demersuri oportune de reindustrializare, dar şi de descurajarea actelor manageriale deficitare şi crearea cadrului necesar pentru atragerea de investitori străini semnificativi. Potenţialul agricol nu este valorificat optim, principalele probleme fiind determinate de gestionarea ineficientă a terenurilor agricole şi fărâmiţarea exploataţiilor, practicile ilicite din sectorul vegetal şi zootehnic şi tergiversarea adoptării de acte normative necesare revigorării unor segmente (cercetare - dezvoltare - inovare, consolidarea fermelor de dimensiuni mijlocii) şi realizării Planului Naţional Strategic, în contextul statuării Politicii Agricole Comune 2021-2027. Pe segmentul siguranţei alimentare se menţin deficienţe în respectarea normelor specifice şi asigurarea calităţii produselor comercializate, precum şi probleme de asigurare a trasabilităţii şi de combatere a unor maladii, aspecte care au favorizat extinderea unor focare de boli cu contagiozitate ridicată la animale (în special, pesta porcină africană). PERSPECTIVE ÎN 2020 Iniţiativele actuale pot duce la o revigorare a sectorului agricol, însă evoluţiile vor depinde de maniera de implementare a acestora. Reducerea decalajului semnificativ al României în termeni de eficienţă şi productivitate reclamă o abordare coerentă la nivel instituţional, inclusiv pentru stimularea ciclurilor integrate de producţie. Domeniul transporturilor este subdezvoltat pe componentele infrastructură şi piaţă, în raport atât cu potenţialul deţinut, cât şi cu standardele europene. Subfinanţarea, incoerenţa în implementarea priorităţilor investiţionale, ingerinţele în actul managerial al entităţilor cu capital de stat şi nevalorificarea sau utilizarea nejudicioasă a finanţărilor (inclusiv fonduri UE) au făcut ca infrastructura de transport să fie insuficient dezvoltată şi neinterconectată intern şi extern. Segmentele construite sau reabilitate sunt disparate, iar accesul este dificil sau cu riscuri în exploatare. PERSPECTIVE ÎN 2020 Schimbările la nivelul managementului pe segmentul de administrare a infrastructurii rutiere au limitat pârghiile de influenţă ale unor grupuri de interese, deschizând, pentru intervalul următor, posibilitatea reorganizării instituţiei responsabile pe criterii de competenţă şi eficienţă. Capacitatea pieţei de capital de a finanţa economia se menţine sub potenţial. Evoluţii pozitive au vizat în principal arhitectura instituţională (înfiinţarea Contrapărţii centrale locale) şi adoptarea legislaţiei incidente, care au culminat cu obţinerea statutului de piaţă emergentă. PERSPECTIVE ÎN 2020 Ca urmare a unor factori de risc externi (cum ar fi tensiunile comerciale dintre state, încetinirea creşterii economice globale), dar şi interni (deficite ridicate, devalorizarea monedei naţionale, dependenţa economiei de piaţa europeană), piaţa autohtonă de capital s-ar putea confrunta cu o volatilitate ridicată, nefiind exclusă apariţia unor scăderi importante ale principalilor indici bursieri. Sistemul de pensii private a continuat să aibă o contribuţie scăzută la finanţarea economiei reale, pe fondul ariei reduse de active în care se pot realiza investiţii şi apetenţei minime pentru risc a administratorilor de fonduri de pensii private. În registru pozitiv, se remarcă adoptarea Legii privind pensiile ocupaţionale, care a setat cadrul pentru dezvoltarea sistemului autohton de pensii private. 12/36 NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2019 NESECRET PERSPECTIVE ÎN 2020 Modificările legislative de la finalul anului 2019 creează premisele pentru dezvoltarea sistemului autohton de pensii private, prin operaţionalizarea sistemului de pensii ocupaţionale. Cu toate acestea, sistemul de pensii private ar putea fi afectat de evoluţiile înregistrate pe piaţa autohtonă de capital, având în vedere expunerea fondurilor de pensii private pe valori mobiliare emise de entităţi locale. Sistemul bancar s-a confruntat, în prima parte a anului 2019, cu incertitudini generate de adoptarea OUG nr. 114/2018 (în forma iniţială). A persistat un interes scăzut pentru creditarea agenţilor economici autohtoni, pe fondul menţinerii preferinţei pentru investiţiile în titluri de stat şi creditarea persoanelor fizice. De asemenea, s-au intensificat preocupările unor entităţi financiare, aflate în conexiune directă sau indirectă cu interese străine, pentru consolidarea ori extinderea prezenţei pe piaţa financiar-bancară din România. PERSPECTIVE ÎN 2020 Există premisele consolidării capitalului deţinut de statul român pe piaţa bancară autohtonă, în contextul capitalizării CEC BANK şi achiziţiei BANCA ROMÂNEASCĂ de către EXIMBANK. Pe piaţa asigurărilor s-a menţinut o concentrare ridicată, în special, pe segmentul RCA, principalii asiguratori având dificultăţi în onorarea obligaţiilor faţă de clienţi (ca urmare a practicării unor preţuri la limita sustenabilităţii şi a unui control insuficient din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară). PERSPECTIVE ÎN 2020 Ca urmare a iniţierii demersurilor de modificare a legislaţiei incidente segmentului asigurărilor, se conturează perspective de restrângere a expunerii faţă de companii cu un comportament neprudenţial, de protejare a intereselor asiguraţilor, precum şi de evitare a unor sancţiuni din partea Comisiei Europene/ CE (România fiind în procedură de pre-infringement). O provocare majoră în 2019 a fost reprezentată de asigurarea sustenabilității bugetului general consolidat, ca urmare a unor probleme în colectarea veniturilor (pe fondul perpetuării actelor evazioniste şi al disfuncţiilor sistemice în activitatea instituţiilor abilitate) şi în cheltuirea banilor publici. PERSPECTIVE ÎN 2020 Asigurarea sustenabilităţii bugetului general consolidat va depinde de creşterea nivelului de colectare a veniturilor bugetare, concomitent cu alocarea eficientă a cheltuielilor publice pe parcursul anului, cu luarea în considerare a efectelor economice generate. Absorbţia fondurilor europene s-a situat pe un trend ascendent, dar sub potenţial, rata de absorbţie pe segmentul fondurilor structurale şi de investiţii fiind de 36% la finele lui 2019 (exceptând Fondul European de Garantare Agricolă). Sincopele în implementarea programelor de cooperare în care România este parte au contribuit la menţinerea unei rate scăzute de absorbţie şi a decalajelor de dezvoltare socio-economică. În registru pozitiv, pot fi menţionate evitarea dezangajării automate a banilor europeni, precum şi rata de absorbţie de circa 61% a fondurilor alocate pentru agricultură şi dezvoltare rurală, la finele lui 2019. PERSPECTIVE ÎN 2020 Este previzibilă apariţia unor provocări în racordarea oportunităţilor de accesare a fondurilor europene la necesităţile de dezvoltare regională durabilă şi la interesele strategice ale României, pe fondul riscului ridicat de dezangajare automată, al capacităţii instituţionale reduse de valorificare a negocierilor subsecvente viitorului cadru financiar multianual şi al preconizatelor modificări la nivelul structurilor de management. 13/36 NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2019 NESECRET În domeniul protecţiei mediului, gestionării apelor şi silviculturii persistă deficienţe majore, în special în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor (România se află deja în procedură de infringement pentru neînchiderea depozitelor neconforme) şi silvicultură (CE având în atenţie încălcarea legislației europene în domeniul silvic). Resursa de apă este afectată de utilizarea iraţională şi neasigurarea condiţiilor pentru menţinerea calităţii. Lucrările hidrologice şi de consolidare împotriva inundaţiilor se derulează deficitar. În gestionarea fondului forestier persistă practici ilicite şi o capacitate insuficientă de reacţie în domeniul controlului, prevenirii şi contracarării fenomenului infracţional. PERSPECTIVE ÎN 2020 Perspectivele pentru atingerea ţintelor de mediu şi dezvoltarea activităţilor subsumate sunt reduse, măsuri stringente fiind valorificarea superioară a deşeurilor şi dezvoltarea de infrastructuri performante de sortare şi tratare mecano-biologică. Evitarea unui infringement pe silvicultură depinde de adoptarea unor măsuri de consolidare a capacității de control și prevenire a activităților ilicite. România a continuat să înregistreze un nivel scăzut în ceea ce priveşte dezvoltarea societăţii informaţionale. Mari proiecte de informatizare de la nivelul entităţilor publice au trenat, pe fondul inconsecvenţei în implementare, dar şi al presiunilor divergente din piaţă. Pe segmentul protecţiei infrastructurilor IT&C cu valenţe critice persistă probleme de ordin legislativ (sincope de punere în practică a unor prevederi legislative din Directiva NIS). La nivelul unor sisteme şi infrastructuri IT&C cu valenţe critice (în special în transporturi şi administraţie) persistă disfuncţii de ordin normativ, tehnologic şi procedural, cu riscuri în planul funcţionalităţii şi securităţii. În trend pozitiv s-a înscris demararea proiectului de tranziţie la televiziunea digitală (DVB-T2). Alte procese-cheie au vizat vânzarea acţiunilor TELEKOM ROMÂNIA, precum şi relaţionarea cu DG COMPETITION privind infuzia de capital la POŞTA ROMÂNĂ. PERSPECTIVE ÎN 2020 Neîndeplinirea unor obiective majore ale societăţii informaţionale şi nerespectarea acordurilor internaţionale asumate vor afecta imaginea României şi vor menţine decalajul faţă de alte state UE. Reorganizarea domeniului IT&C sub o singură autoritate coordonatoare - Agenţia pentru Digitalizarea României - deschide perspectiva unei dezvoltări integrate a domeniului şi a deblocării unor proiecte vitale, precum Cloud Guvernamental. Se prefigurează reconfigurări în piaţa IT&C în 2020, în contextul vânzării TELEKOM şi licitaţiei pentru valorificarea licenţelor 5G. RISCURI ŞI AMENINŢĂRI LA ADRESA VALORILOR CONSTITUŢIONALE Sistemul public de sănătate şi-a menţinut funcţionalitatea precară, înregistrându-se chiar acutizarea unor probleme sistemice, în principal pe fondul acţiunilor unor grupuri preocupate de impunerea unor interese economice private. Implementarea unor proiecte majore de modernizare a fost tergiversată, pe fondul capacităţii instituţionale reduse de îndeplinire în termen a obligaţiilor asumate (Spitalele Regionale de Urgenţă, Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar - Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, Electronic Exchange of Social Security Information). S-au agravat vulnerabilităţile funcţionale şi de securitate ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate, cu timpi mari de accesare și blocaje în rularea sistemelor componente - disfuncţii care au contribuit la afectarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi prejudicierea bugetului Fondului 14/36 NESECRET RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2019