Descărcați

propuse, pornind de la nivelurile de referință și situațiile de fapt specifice fiecărui Stat Membru. Ținând cont de cele menționate, România nu intenționează să prevadă în mod distinct în Plan valorile aferente acestor tinte. în ceea ce privește Natura 2000, prin PNS sunt susținute acțiuni în cadrul intervențiilor care vizează atingerea obiectivului specific 6 privind biodiversitatea și conservarea habitatelor și peisajelor și contribuie semnificativ, în același timp, la obiectivele urmărite prin Cadrul de acțiune prioritară (PAF). Astfel, plățile compensatorii acordate utilizatorilor de terenuri agricole și forestiere sunt adresate inclusiv zonelor Natura 2000, intervențiile de mediu și climă aducând o contribuție semnificativă la menținerea habitatelor și speciilor sălbatice în aceste zone ca urmare a aplicării angajamentelor propuse prin PNS. Extinderea zonelor HNV eligibile față de angajamentele corespondente ale PNDR 2014-2020 și aplicarea condițiilor prevăzute de intervenția dedicată pajiștilor cu înaltă valoare naturală (ex. reducerea utilizării îngrășămintelor organice, interzicerea utilizării inputurilor chimice, reglementarea încărcăturii de animale și a perioadelor în care nu se permit activități agricole) asigură menținerea zonelor HNV concomitent cu condițiile necesare pentru atingerea obiectivelor legate de conservarea habitatelor și cele privind protecția speciilor sălbatice (inclusiv păsări și fluturi), având în vedere gradul de suprapunere cu SCI/SPA, respectiv aprox. 68% din suprafața SPA-urilor și 67% din suprafața SCI-urilor. Totodată, România consideră că sprijinul pentru zonele cu constrângeri naturale asigură păstrarea în continuare a habitatelor agricole prin evitarea abandonului 6 activităților agricole în zonele cu potențial agricol afectat de condiții naturale nefavorabile, contribuind la atingerea obiectivului specific. Totodată, evitarea abandonului activităților agricole contribuie și la conservarea factorilor de mediu (biodiversitate, sol, apă, aer) în zonele vizate prin adresarea acestui tip de sprijin la scară largă. în ceea ce privește următorul exercițiu de fine-tuning al zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, pe lângă criteriile referitoare la extinderea culturilor permanente sau evaluarea producțiilor medii, vor fi luate în considerare atât suprafețele deservite de infrastructura secundară de irigații modernizată prin proiectele finalizate din cadrul PNDR 2014-2020, cât și suprafețele irigate la nivelul Unităților Administrative Locale (de nivel LAU2) raportate de către Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare, datele fiind validate cu ajutorul rezultatelor studiului privind cartografierea suprafețelor irigate, realizat în contextul procesului de programare. Prin intervenția de dezvoltare rurală adresată bunăstării animalelor, România continuă să promoveze adoptarea la scară largă a unor standarde ridicate de bunăstare a animalelor în exploatațiile de creștere a porcilor și păsărilor. Este important de reamintit faptul că încă din anul 2012 au fost implementate astfel de angajamente care s-au dovedit a constitui un factor determinant din perspectiva îmbunătățirii sănătății și bunăstării animalelor. Astfel, analizele realizate de către Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor au arătat că în urma aplicării acestor angajamente, a scăzut incidența codofagiei și procentul de mortalități, s-a diminuat competiția dintre animale pentru furaje și spațiu, a scăzut incidența afecțiunilor respiratorii, a leziunilor podale, s-au îmbunătățit parametrii de producție și s-au redus implicit cantitățile de produse antibiotice administrate animalelor. Totodată, eforturile întreprinse de România pe parcursul ultimelor două perioade de programare, de a încuraja managementul durabil al resurselor naturale, conservarea biodiversității și reducerea emisiilor din agricultură, creșterea gradului de accesare a măsurilor de mediu și climă și îmbunătățirea calității implementării acestora, au fost însoțite într-o manieră firească de creșterea gradului de conștientizare a utilizatorilor de terenuri agricole și forestiere cu privire la problematicile de mediu și climă, dar și de îmbunătățirea modului de înțelegere a modalității în care se pot adapta activitățile agricole pentru a reduce impactul acestora asupra mediului. Nu este de neglijat nici dimensiunea financiară a adresării obiectivelor de mediu și climă. Din această perspectivă, important de menționat este faptul că intervențiile și alocările financiare au fost stabilite în baza analizei SWOT, identificării și prioritizării nevoilor, dar și în urma parcurgerii unui intens proces consultativ împreună cu partenerii sociali. Este evident faptul că în final a fost necesar să fie avute în vedere și constrângerile bugetare în raport cu prioritățile și nevoile de finanțare identificate în toate domeniile acoperite de PNS. în mod complementar, pentru perioada 2023-2027, venind în întâmpinarea recomandărilor Comisiei Europene și acordând o importanță deosebită problematicii de mediu, climă și bunăstare a animalelor, România a optat pentru alocarea a 29% din plafonul alocat plăților directe pentru eco-scheme, astfel, bugetul alocat eco- 7  schemelor din Pilonul I fiind de 2,8 mld. euro, cuantumul planificat variind în funcție de nevoile identificate specifice agriculturii României. Alocarea financiară pentru eco-scheme, acordată ca plată suplimentară sprijinului de bază oferă posibilitatea fermierilor de a acorda o importanță semnificativă problematicii de mediu, în sensul încurajării cultivării speciilor proteaginoase, folosirii de tehnologii agricole conservative, gestionării nutrienților, fertilizării optime, promovării agriculturii la scară mică prietenoasă cu mediul, toate acestea în scopul asigurării unui management judicios al resurselor naturale din agricultură, cât și pentru menținerea biodiversității și stoparea depopulării satelor. Menționăm că autoritățile române au luat act de observațiile Comisiei urmând a fi incluse toate detaliile necesare în forma revizuită a Planului, astfel încât să se asigure de respectarea de către fermieri și de către alti beneficiari a standardelor superioare referitoare la mediu, schimbările climatice, sănătatea publică, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor. în concluzie, considerăm că intervențiile de mediu și climă propuse prin PNS pentru a fi finanțate din FEGÄ și FEADR, asigură maximizarea potențialului de a atinge obiectivele urmărite, în contextul resurselor financiare disponibile și adresării echilibrate a unui spectru larg de nevoi identificate, contribuind totodată la realizarea obiectivelor Pactului verde și ajutând fermierii să pună în aplicare tranziția verde. Trecând la obiectivul de dezvoltare socio-economică a zonelor rurale, România consideră că efortul comun al PAC și al politicilor structurale conduce la o acoperire corespunzătoare a nevoilor zonelor rurale, inclusiv în domeniul activităților neagricole. în cadrul discuțiilor bilaterale, autoritățile române vor prezenta informațiile suplimentare legate de complementaritatea cu celelalte fonduri europene. Referitor la constatările Comisiei privind abordarea LEADER, precizăm faptul că tipurile de operațiuni prevăzute în fișa intervenției conferă GAL-urilor posibilitatea de a selecta dintr-o gamă extinsă, operațiuni eligibile, astfel încât să se poată implementa măsuri care să răspundă nevoilor identificate la nivel local într-o manieră specifică abordării LEADER respectiv „de jos în sus”. în ceea ce privește infrastructura de bandă largă, prin PNS nu se vor activa astfel de intervenții, întrucât Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede implementarea unei scheme de sprijin a utilizării serviciilor de comunicații prin diferite tipuri de instrumente, cu accent pe zonele albe. Obiectivul acestei investiții este de a asigura acoperirea accesului la internet de foarte mare viteză în zonele în care piața nu poate furniza aceste servicii pe cont propriu (sate, inclusiv zone defavorizate) cu două priorități: i) o prioritate absolută care vizează localitățile rurale complet albe care nu sunt deservite de retele fixe, dar unde există cerere latentă sau factori socioeconomici și ii) o prioritate care vizează rețelele fixe în care trebuie îmbunătățite vitezele, iar piața nu reușește să acopere aceste nevoi. Subliniem faptul că nivelul ambițiilor din cadrul PNS pentru dezvoltarea zonelor rurale a fost stabilit în directă corelare cu bugetul alocat României din FEADR. în ceea ce 8 privește bugetul alocat dezvoltării infrastructurii rurale, acesta a fost împărțit între cele două intervenții planificate, ca urmare a consultării partenerilor sociali. Nevoia de dezvoltare a infrastructurii de bază în mediului rural va fi abordată atât în cadrul PNS, cât și prin alte politici europene, beneficiind de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) dar și prin fonduri naționale (Programul Național de Investiții Anghel Saligny), în același timp, infrastructura de acces agricolă continuă să reprezinte o necesitate în spațiul rural cu efecte pozitive și complementare în atingerea obiectivelor legate de creșterea competitivității fermelor fără a avea la dispoziție o altă sursă de finanțare publică. Pentru obiectivul transversal privind promovarea cunoașterii, inovării și digitalizării în agricultură, România a abordat capitolele referitoare la componenta legată de AKIS și digitalizare, transfer de cunoștințe, respectiv consiliere în afaceri agricole, prin măsurile propuse, urmărind furnizarea de servicii orientate către grupurile țintă, în vederea îmbunătățirii cunoștințelor profesionale și a rezultatelor acestora. în acest sens, prin transferul de cunoștințe și informații, precum și prin activitățile de consiliere, se vor crea premisele ca fermierii, inclusiv tinerii fermieri, să-și sporească gradul de competitivitate, să utilizeze tehnologii și procese inovative, să utilizeze mai eficient resursele, să îmbunătățească performanțele de mediu și să dobândească cunoștințe pentru un management performant la nivelul exploatațiilor agricole. Cursurile de formare vor include si activități demonstrative, iar furnizarea de servicii de consiliere va conduce la diversificarea activităților din zonele rurale. în ceea ce privește reducerea bugetului asociat celor două intervenții comparativ cu perioada de programare anterioară sau neincluderea unei intervenții specifice pentru interconectarea actorilor AKIS, trebuie specificat faptul că intervențiile propuse în planul strategic nu reprezintă un instrument unic de sprijinire a acestui domeniu. în cadrul discuțiilor tehnice vom oferi informații suplimentare privind abordarea propusă de România. în ceea ce privește comentariul Comisiei referitor la propunerea unor acțiuni de sprijinire a refugiaților ucraineni, autoritățile din România consideră că problematica este de interes major, depunând eforturi deosebite alături de organizații non- guvernamentale în gestionarea tranzitului către alte destinații sau după caz, facilitarea stabilirii în România, a accesului la muncă, educație, sănătate și venituri. Un rol important, în acest sens, îl va reprezenta programul CARE prin care se vor implementa prevederile Regulamentului nr. 613/2022. în mod specific, la nivelul PNS prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală, va fi deschisă opțiunea de finanțare a refugiaților ucraineni în acord cu nevoile identificate la nivel local prin strategiile specifice. Față de aceste considerații generale care sintetizează cele mai importante aspecte identificate în urma scrisorii de observații a Comisiei Europene, apreciez că printr-un dialog constructiv la nivel tehnic, pot fi clarificate toate aspectele punctuale incluse în scrisoarea Comisiei, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, întregul proces de programare, analiză și aprobare să poată fi finalizat, permițând astfel demararea cu succes a implementării PNS începând cu anul următor. 9 în ceea ce privește inițiativa Comisiei de a publica observațiile formulate cu privire la planurile strategice ale Statelor Membre și punctele de vedere ale acestora, precizez că autoritățile din România sunt de acord cu acest demers care garantează un grad de transparența crescut la nivel european în ceea ce privește procesul de analiză a acestor documente programatice. Cu deosebită consideratie, 9 ' Adrian-lonuț CHESNOIU MINISTRU 10