Descărcați

Ref. Ares(2022)4380888 - 14/06/2022 MINISTERUL AGRICULTURII Șl DEZVOLTĂRII RURALE MINISTRU DATE DE CONTACT Bd. Carol I nr 2-4, sector 3 T +40(21)307 8588 București, cod poștal 030163 F +40(21) 313 4766 www.madr.ro Mr №¿$3 ,άΜΗ- Către: Domnul Janusz WOJCIECHOWSKI Comisar pentru agricultură Comisia Europeană Ref.: Observațiile COM cu privire la Planul Național Strategic al României pentru perioada 2023-2027 Stimate domnule Comisar, Vă mulțumesc pentru observațiile și recomandările Comisiei Europene cu privire la prima versiune a Planului Național Strategic al României pentru perioada 2023-2027 transmis de autoritățile române în data de 28.02.2022. Totodată, apreciez eforturile depuse de reprezentanții Comisiei în evaluarea documentului într-un timp scurt, precum și disponibilitatea de a participa la discuții tehnice în vederea clarificării tuturor aspectelor menționate în scrisoarea dvs. Subliniez faptul că autoritățile române întreprind toate demersurile necesare în vederea clarificării, în cel mai scurt timp posibil, împreună cu serviciile Comisiei Europene a observațiilor primite, precum și a retransmiterii versiunii consolidate a Planului Național Strategic al României (PNS), în vederea aprobării de către Comisie. Apreciez posibilitatea comunicării unei prime reacții cu privire la elementele cheie ale observațiilor Comisiei, în acest sens, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale fiind deschiși în a discuta în cadrul întâlnirilor tehnice abordarea avută în vedere la elaborarea PNS și a furniza clarificări și explicații mai detaliate cu privire la argumentele care au stat la baza intervențiilor propuse în concordanță cu nevoile specifice ale României. în primul rând, aș dori să subliniez că România salută eforturile Comisiei Europene de a identifica soluții pentru a combate consecințele severe ale războiului din Ucraina, printre care și cea a unei posibile crize alimentare la nivel mondial, Planurile 1 Strategice PÁC contribuind, din acest punct de vedere la consolidarea rezilienței și sustenabilității sectorului agricol. Astfel, una din principalele preocupări o reprezintă găsirea echilibrului între ambițiile comune de a atinge obiectivele strategice generale convenite la nivelul UE și necesitatea de a consolida capacitatea fermierilor români de a face față tuturor provocărilor cu care se confruntă. Subliniez faptul că la baza elaborării PNS al României s-au avut în vedere analiza situației curente, prioritizarea nevoilor identificate și bineînțeles rezultatele dezbaterilor cu partenerii socio-economici. Intervențiile planificate prin Plan urmăresc să răspundă, în maniera cea mai adecvată posibil, realității din Romania cu păstrarea rigorilor legislației europene privind Politica Agricolă Comună. Astfel, consider că Planul Național Strategic al României înaintat Comisiei spre analiză identifică, în mod corespunzător și fundamentat pe analiza situației actuale, modalități de sprijin adaptate contextului național și care adresează cele mai stringente nevoi identificate. Astfel, după o primă analiză efectuată de autoritățile române, putem fi de acord cu o serie de observații ale Comisiei privind necesitatea unor justificări, detalieri sau ajustări suplimentare, în vederea unei mai bune fundamentări a intervențiilor propuse, a sinergiilor dintre acestea și a coerenței întregului Plan. Cu toate acestea, opțiunile de politică națională privind direcționarea sprijinului către sectorul agricol și de dezvoltare rurală reprezintă atributul exclusiv al autorităților române, în transpunerea principiului subsidiarității, bineînțeles cu urmărirea rigorilor legislației PAC. Din acest punct de vedere, consider că abordarea strategică propusă urmărește îndeaproape condiționările impuse, echipa MADR urmând a furniza toate argumentele necesare în acest sens, pe parcursul discuțiilor tehnice ulterioare. Aș dori să punctez, însă, faptul că autoritățile române consideră că un impediment semnificativ în stabilirea unei arii mai extinse de intervenții sau a unor tinte mai ridicate l-a reprezentat alocarea financiară insuficientă de care dispune România în perioada de programare 2023-2027, aspect semnalat, de altfel, Comisiei în numeroase ocazii de reprezentanții României și care a influențat procesul de planificare pentru următoarea perioadă de programare. în continuare, permiteți-mi să vă transmit o serie de aprecieri cu titlu general care reflectă poziția autorităților cu privire la scrisoarea de observații a Comisiei: în primul rând, este important de accentuat că PNS trebuie să propună soluții pentru situația particulară din România unde coexistă un număr extrem de ridicat de ferme mici care, în fapt, sunt gospodării țărănești, pe de o parte, cu ferme mari competitive, pe de altă parte. Caracterul structural dual al exploatațiilor agricole din România care are rațiuni istorice reprezintă încă o provocare în dezvoltarea agriculturii românești. Prin urmare, strategia PNS de sprijinire a fermierilor și dezvoltare a sectorului agricol are în vedere cele două paliere structurale, fiecare având obiective diferite care necesită abordări diferențiate, astfel încât congruența dintre acestea să conducă la o eficacitate crescută. 2 Aceste abordări au vizat atât sprijinul din Pilonul I, cât și cel din Pilonul II al PAC, urmărind asigurarea unei distribuții cât mai echitabile a plăților directe din Pilonul I și includerea unor forme de sprijin adecvate nevoilor specifice fiecărei categorii de ferme prin Pilonul II. Referitor la observația Comisiei privind asigurarea unei distribuții mai echitabile a plăților directe, apreciem că opțiunea stabilită deja în PNS este pe deplin argumentată, fiind bazată pe rezultatele analizei SWOT și consolidată în urma consultărilor cu reprezentanții fermierilor și organizațiilor din domeniul agriculturii și cercetării. Modalitatea în care a fost planificată și definită opțiunea de redistribuire a plăților va permite orientarea mult mai eficientă a sprijinului direct, exclusiv către fermele mici și mijlocii (respectiv categoria fermelor de la 1 la 50 ha, care reprezintă 97% din numărul total de fermieri înregistrați în IACS), prin raportare la programarea curentă (2014-2020/2021-2022). România a optat pentru plata redistributivă în vederea direcționării eficiente a sprijinului pentru venit considerând că acesta este un instrument mult mai potrivit realităților naționale comparativ cu plafonarea plăților. Regulamentul european acordă această flexibilitate statelor membre, astfel încât acestea să aibă posibilitatea selectării celor mai adecvate și eficiente modalități de atingere a obiectivului privind distribuția echitabilă a plăților directe. în plus, aplicarea plafonării poate conduce la un dezechilibru al sectorului agricol, cu impact asupra pieței și implicit asupra posibilității de asigurare a securității alimentare, lucru nedorit de altfel, în special, în actualul context geopolitic. Totodată, prin maniera în care s-a definit sprijinul direct pentru tinerii fermieri, o parte considerabilă a plafonului destinat acestei intervenții se va adresa aceleiași categorii de ferme mici și mijlocii. în plus, fermele mici și mijlocii, ca urmare a respectării rigorilor sporite de mediu, vor beneficia și de oportunitatea de accesare a eco-schemelor, al căror plafon total este de 29% din anvelopa națională totală aferentă plăților directe. Eco-schemele vor contura o modalitate de dezvoltare și concentrare a eforturilor fermierilor mici și mijlocii spre creșterea sustenabilității și rezilienței agriculturii europene pe termen lung, în special prin intermediul promovării unei agriculturi la scară mică și prietenoasă cu mediul, având în vedere că micii fermieri reprezintă o garanție pentru păstrarea biodiversității și a resurselor naturale agricole. în aceeași ordine de idei, fermele mici și mijlocii vor beneficia în egală măsură cu restul categoriilor de fermieri de intervențiile privind sprijinul cuplat, atât din sectorul vegetal, cât și cel zootehnic. în contextul distribuirii plăților directe într-un mod echitabil pentru fermieri, am dori să punctăm și solicitarea repetată a României privind definirea convergenței externe de o manieră mai echitabilă pentru fermierii noștri în raport cu fermierii europeni. Subiectul a figurat în cadrul negocierilor PAC și a Noului Cadru Financiar Multianual post 2020 al UE, cu toate acestea, modalitatea prin care a fost redefinită convergența externă a redus din ambiția de echitate a cuantumurilor plăților directe ce a fost stabilită în reforma din noiembrie 2013. Acest aspect sensibil a constituit în 3 proiectarea PNS un factor de limitare a cuantumului subvenției per hectar pentru toți fermierii din România, indiferent de dimensiunea fermei în care aceștia îsi desfășoară activitatea agricolă și de menținere a beneficiilor de mediu pentru viitorul sustenabil al Uniunii Europene. Privitor la observațiile Comisiei asupra intervențiilor de dezvoltare rurală de tipul investițiilor prevăzute la art. 73-74 din Regulamentul privind Planurile Strategice, destinate sectorului agricol, apreciem faptul că România prin intervențiile propuse adresează problematica dualității structurale la nivelul PNS bazându-se pe o abordare diferențiată. > Astfel, fermele mici și mijlocii vor fi sprijinite în vederea orientării spre piață, respectiv a restructurării și retehnologizării, iar pentru fermele de dimensiuni mai mari, care sunt esențiale în vederea asigurării unor produse la standarde competitive și a asigurării siguranței alimentare, accentul este pus asupra aplicării tehnologiilor performante și sustenabile în care digitalizarea și inovarea sunt caracteristici esențiale. f Totodată, fermele mici vor face subiectul finanțării prin intermediul LEADER luând în calcul specificitatea locală și posibilitatea interconectării mai facile a acestora cu actorii locali astfel încât să se poată integra ușor pe piața locală. Pe de altă parte, la nivel național prin intervențiile de dezvoltare rurală se are în vedere consolidarea fermelor care ating pragul minim de rentabilitate astfel încât în termeni reali să poată deveni competitive. Astfel, pragul minim de eligibilitate de 12.000 SO nu este stabilit aleatoriu, ci este bazat pe analize economice, fiind punctul minim de rentabilitate a unei ferme în vederea susținerii investițiilor necesare creșterii competitivității. Prin urmare, intervențiile de dezvoltare rurală care vizează investiții în exploatațiile agricole au în vedere sprijinul fermelor cu potențial, la nivel sectorial. în plus, integrarea pe lanțul alimentar a producției primare este esențială pentru susținerea fermierilor și a întregului sector și prin urmare, plecând de la această premisă, pentru intervenția adresată procesării produselor agricole sunt vizate atât formele asociative, dar si actori din sectorul industriei alimentare. Pentru România, după cum este identificat și în analiza nevoilor, valorificarea producției primare este încă deficitară în anumite sectoare, motiv pentru care realizarea unor unități de stocare/condiționare de mari dimensiuni cu deservire teritorială este un deziderat de dezvoltare sustenabilă și eficace, astfel încât fermierii cu exploatații de dimensiuni mici și mijlocii care nu au capacitate economică de a dezvolta astfel de facilități să își poată valorifica producția în condiții propice, integrând astfel sprijinul cumulat prin pilonul I și II într-un rezultat final pozitiv. în contextul crizei generate de invazia rusă, fapt ce a atras perturbări majore la nivel economic în toată Europa, este din ce în ce mai mult prezent fenomenul inflaționist cu un trend constant crescător și cu repercusiuni pe măsură în toate sectoarele economiei. Prin urmare, este evidentă și susținută cu date statistice majorarea prețurilor bunurilor, inclusiv a prețurilor materialelor de construcții precum și a serviciilor. în acest context, autoritățile române susțin plafoanele maxime per proiect 4 propuse în Plan ca fiind esențiale pentru dezvoltare în condițiile realității economice actuale. Parcurgând toate solicitările și comentariile cheie ale serviciilor Comisiei, MADR analizează, în mod punctual, oportunitatea concentrării sprijinului acordat pentru consolidarea fermelor de dimensiuni medii în vederea asigurării restructurării și creșterii competitivității acestei tipologii de exploatații. Totodată, pentru o mai bună integrare a fermierilor pe lanțul scurt, sunt explorate posibilitățile sprijinirii unor operațiuni distincte pentru cooperarea între fermieri și alte entități de tip agro- huburi. Referitor la investițiile neproductive de tipul perdelelor verzi, înțelegem poziția Comisiei, dar apreciem necesare clarificări suplimentare în ceea ce privește încadrarea acestor tipuri de activități de sine stătătoare în sfera ajutorului de stat. în ceea ce privește intervențiile sectoriale care vizează sectorul vitivinicol, apicultura și sectorul legume-fructe, acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor PAC, asigurând condiții de concurență echitabilă pe piața internă, contribuind la cooperarea și competitivitatea acestora. Includerea unor intervenții cu finanțare din FEGÄ pentru alte sectoare presupune alocări semnificative, în contextul unui buget limitat și ar periclita echilibrul în ceea ce privește distribuția resurselor financiare pentru plățile directe. Referitor la observația Comisiei privind țintele propuse prin Plan, precizăm că va fi avută în vedere adăugarea unor indicatori mai adecvați și revizuirea anumitor ținte, unde acestea sunt pretabile. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că nivelul scăzut al unor indicatori de rezultat cu ar fi R5 - Gestionarea riscurilor, R8 - Direcționarea spre ferme din anumite sectoare, R9 - Modernizarea fermelor, R10 - Mai buna organizare a lanțului de aprovizionare, este direct legat de constrângerile bugetare, respectiv bugetul limitat pentru diferite intervenții și de valorile ridicate ale indicatorului de context C12 care reprezintă numărul total de ferme și care, în cazul României are o valoare de 3,4 mii. ferme (din care peste 3 mil. sub 5 ha). Precizăm faptul că, din numărul total de ferme înregistrate statistic, menționat anterior, numărul beneficiarilor de plăți directe este de 781.246. La stabilirea bugetului intervențiilor au fost luate în considerare atât nevoile identificate, cât și pragurile de cheltuieli prevăzute în legislația UE pentru diferitele obiective și tipuri de sprijin. în contextul continuării discuțiilor tehnice cu serviciile Comisiei, vor fi furnizate clarificări mai detaliate cu privire la modul de stabilire a țintelor și la legătura alocărilor cu intervențiile propuse și indicatorii de output și rezultat estimați, pe baza metodologiilor puse la dispoziție de către Comisie. Cu privire la intervențiile de mediu și climă, așa cum reiese și din informațiile prezentate în analiza SWOT, componentele de mediu în România înregistrează, în general, o stare bună de conservare. Din acest motiv, obiectivele propuse vizează, în principal, menținerea acestei stări bune și sunt adresate prin instrumente utilizate cu succes și în perioadele anterioare de programare. Astfel, intervențiile FEADR care contribuie la obiectivele specifice de mediu și climă răspund eficient unui spectru larg de nevoi identificate, asigurând un nivel corespunzător de consistență necesară strategiei, în contextul resurselor financiare disponibile, diminuate față de perioada de programare anterioară. Ierarhizarea diferitelor elemente integrante ale arhitecturii verzi și modul complementar de acțiune stabilit prin condițiile specifice (domenii de intervenție, condiții de 5 eligibilitate și cerințe de bază și specifice) care completează cadrul general dat de condiționalități, asigură premisele necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite. Pentru a se reflecta într-o manieră mai clară contribuția acestor intervenții la obiectivele propuse pot fi aduse clarificări suplimentare și informații mai detaliate referitoare la corelarea acestora cu rezultatele urmărite, inclusiv din perspectiva indicatorilor stabiliți sau din perspectiva contribuției la țintele relevante prevăzute de legislația europeană sau națională privind protecția mediului. în același timp, având în vedere situația actuală reflectată de analiză și modalitatea în care intervențiile de mediu și climă finanțate prin FEADR au fost dezvoltate, este de așteptat ca implementarea PNS să asigure contribuția pe întreaga perioadă de implementare la toate problematicile de actualitate, inclusiv la cele recent introduse pe agenda UE și pentru care elementele relevante de punere în aplicare urmează a fi stabilite în perioada următoare la nivelul Statelor Membre. Prin intervențiile de mediu și climă propuse în cadrul dezvoltării rurale și alocările financiare aferente acestora, România își propune o contribuție consistentă la țintele stabilite prin Pactul Verde. însă, important de menționat este faptul că la atingerea acestor ținte nu contribuie numai eforturile susținute prin intervențiile PNS. Pe de altă parte, cuantificarea contribuției intervențiilor la atingerea acestor ținte nu constituie un element obligatoriu a fi inclus de către Statele Membre în Planurile Strategice. în același timp, considerăm că stabilirea țintelor naționale trebuie să se realizeze în cadrul unui exercițiu comun, la care toate statele membre trebuie să contribuie, astfel încât să se asigure atingerea țintelor europene