Prognoza 2025 - 2029 – varianta de toamnă 2025 (pdf) (NOTA)

proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene. Se anticipează o uşoară redresare a sectorului industrial şi a serviciilor, dar dinamicile acestora rămân încă modeste. Pe partea cererii, în contextul încheierii Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (finalul anului 2026), se aşteaptă o accelerare de ritm în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor alocate prin instrumentul „Next Generation EU” care, printr-o gestionare responsabilă vor genera un avans de 4,0% al investiţiilor brute. Cu toate acestea, există riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluţiei procesului investiţional şi implicit asupra creşterii economice. În contextul economic actual, afectat de măsurile de reducerea a deficitului bugetar, înclinaţia spre consum a populaţiei se va reduce semnificativ, determinând, implicit, o decelerare pronunţată a consumului privat (-0,8%). Exportul net, ca urmare a majorării cu 2,7% a exportului de bunuri şi servicii, concomitent cu un avans mai lent al importului de bunuri şi servicii (+1,2%), rezultat din restrângerea cererii interne, va aduce un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale la rata reală de creştere economică. Evoluţia economică supusă riscurilor aferente investiţiilor pentru anul 2026 a determinat revizuirea în sens negativ a proiecției privind efectivul lunar al salariaților, ceea ce la nivel de medie anuală va conduce la o stagnare a numărului de salariaţi, comparativ cu creşterea de 0,5% din prognoza anterioară. Pe termen mediu, se anticipează însă o uşoară tendinţă de creştere, în corelaţie cu avansul economiei, astfel încât numărul de salariaţi să se majoreze cu un ritm mediu anual de 1,2%. În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, se estimează o majorare cu 5,5% pentru anul viitor, având în vedere comportamentul sectorului concurenţial de corelare a indexărilor salariale cu inflaţia şi cu politica salariului minim, dar şi o uşoară diminuare a câştigurilor în sectorul bugetar, ca efect al măsurilor de consolidare fiscală. Pentru perioada următoare este de aşteptat o dinamică medie anuală de 5,7%, însoțită de creșterea puterii de cumpărare și revenirea procesului dezinflaționist. Referitor la evoluţia indicatorilor macroeconomici pe termen mediu (2027-2029), actualul scenariu prevede un context macroeconomic intern în atenuare, având loc corecţii pentru deficitele interne şi externe, ceea ce va susţine o rata medie anuală de creştere a produsului intern brut uşor peste 2,0%. Construcţiile vor continua să reprezinte activitatea cea mai dinamică din economie, cu un ritm mediu anual al perioadei superior produsului intern brut (2,8%). Estimările din prognoza de toamnă prevăd, pe termen mediu, redresarea sectorului industrial, cu o rată anuală în jur de 2%, iar 6 pentru servicii, după evoluţiile modeste din perioada 2025 – 2026, se aşteaptă o relansare a acestora, în principal prin performanţele activităţilor cu plus valoare ridicată. Pe partea cererii, investiţiile brute, cu un ritm mediu anul de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susţinere al creşterii economice, o atenţie deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât şi guvernamentale şi private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură. Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual de 2,6%, cu 0,4 puncte procentuale peste cel al produsului intern brut. Exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuţie negativă de circa 0,2 puncte procentuale la creşterea economică, dinamica medie a importului de bunuri şi servicii (3,3%) devansând-o cu 0,1 puncte procentuale pe cea a exportului de bunuri şi servicii (3,2%). Procesul inflaţionist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepţie făcând primul semestru din 2026, când se vor resimţi temporar efectele măsurilor de creştere a sustenabilităţii fiscale şi a reliberalizării pieţei energiei din anul curent. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creşterii preţurilor de consum pentru anul 2026, provenind din reliberalizarea preţurilor pentru gazele naturale şi renunţarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste şocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaţionist şi o contracţie mai amplă asupra consumului gospodăriilor populaţiei. Conform traiectoriei estimate, este de aşteptat ca inflaţia la sfârşitul anului să se încadreze, începând cu 2027, în marjele țintei de inflaţie stabilite de BNR. Pentru cursul de schimb leu/euro a fost luată ca ipoteză pentru intervalul de prognoză o depreciere medie anuală de 1,0%. În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu va continua procesul de corecţie, mai pregnant în anul 2026, fiind susţinut atât de măsurile de reducere a deficitului bugetar, de o absorbţie în creştere a fondurilor europene, cât şi de îmbunătăţirea competitivităţii externe a bunurilor autohtone. 7