Prognoza 2025 - 2029 – varianta de toamnă 2025 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2025-2029, varianta de toamnă 1. Contextul internaţional Contextul internaţional în care a fost elaborată actuala prognoza de toamnă continuă să fie complicat şi tensionat în condiţiile persistenţei conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Cu toate acestea, trebuie menţionate eforturile de ameliorare a situaţiei din Orientul Mijlociu, dar şi atenuarea efectelor provenite din politica protecţionistă a SUA. Statele membre ale Uniunii Europene resimt în continuare impactul războiului din Ucraina. Sub efectul sancţiunilor impuse Rusiei, economiile europene au fost afectate de preţurile produselor energetice, dar acestea s-au stabilizat în prima parte a acestui an la un nivel apropiat de cel din anul anterior. Pe de altă parte, Uniunea Europeană se află în plin proces de reconfigurare a arhitecturii de securitate, ceea ce implică costuri bugetare în creștere, conducând la prioritizarea cheltuielilor, precum și la riscuri pentru stabilitatea fiscală. În schimb, politica tarifară a SUA a avut un impact asupra schimburilor comerciale globale mult mai redus decât se aştepta, în special datorită intensificării importurilor în prima jumătate a anului, dar şi negocierilor bilaterale ale acordurilor comerciale cu SUA. În perioada următoare va avea loc, totuşi, un transfer gradual al acestor tarife în preţurile de consum, întrucât majorarea acestora nu va mai putea fi absorbită de canalele de aprovizionare. Pe acest fundal, în luna octombrie, Fondul Monetar Internaţional a estimat pentru economia globală o uşoară încetinire a creşterii faţă de anul 2024, ajustând cu 0,2 puncte procentuale proiecţia din luna iulie a acestui an (la 3,2%) şi menţinând-o pe cea pentru 2026 (3,1%). Pentru zona euro se prevede un avans economic prudent (1,2% în 2025 și 1,1% în 2026), aşteptându-se o redresare uşoară a economiei Germaniei după declinul înregistrat în 2023 şi 2024 (până la 0,2% în acest an şi 0,9% în 2026), datorită revenirii consumului privat. În ultima prognoză publicată în luna decembrie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a estimat o dinamică de 3,2% pentru economia mondială în 2025, dar şi o atenuare uşoară în anul următor, urmând să accelereze la 3,2% în 2027. Zona euro va depăşi în 2025 performanţa anului anterior şi va creşte cu 1,4% în 2027. Pentru România, OCDE a prognozat o creştere economică moderată în 2025 și 2026, de 1,3% și respectiv 1,0%, urmată de o revenire până la 2,2% în 2027. Consumul privat se așteaptă să rămână redus şi în prima parte a anului 2026, deoarece încetinirea dinamicii salariilor și măsurile de consolidare fiscală vor afecta veniturile reale disponibile. Investițiile vor impulsiona economia, odată cu accelerarea proiectelor finanțate prin fonduri europene, iar exporturile își vor reveni treptat. De asemenea, Comisia Europeană estima în luna noiembrie pentru România un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, întrucât consolidarea fiscală va reduce consumul public şi privat, afectat şi de inflaţia ridicată din prima jumătate a anului viitor. Economia va continua, totuşi, să avanseze datorită redresării treptate a investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete, având o contribuţie pozitivă în 2026. Începând din anul 1 2027, se preconizează că ritmul de creștere reală a PIB va depăși 2%, pe măsură ce consolidarea fiscală se va relaxa. Se aşteaptă ca tensiunile pe piața muncii să se tempereze, iar încetinirea consumului privat, combinată cu reziliența exporturilor, să reducă treptat deficitul extern ridicat. Riscurile la adresa prognozei sunt predominant negative şi provin, în principal, din intensificarea tensiunilor geopolitice, incertitudinea politică şi fragmentarea globală. De asemenea, perspectiva unor noi schimbări în politica comercială globală rămâne îngrijorătoare. Investiţiile ar putea fi afectate şi de ritmul lent al reformelor structurale şi de întârzierile în absorbția fondurilor UE. Presiunile asupra preţurilor, întreţinute de perturbări ale lanţurilor globale de aprovizionare şi de evenimente meteorologice nefavorabile, pot ridica şi mai mult nivelul inflaţiei. Riscurile pozitive pot decurge din posibile reduceri ale tarifelor în urma unor noi runde de negocieri cu SUA, din accelerarea reformelor şi introducerea inteligenţei artificiale pe scară largă - cu efect asupra productivităţii, toate acestea impulsionând creşterea pe termen mediu. Previziunile instituţiilor internaţionale pentru România COM OCDE 2024 2025 2026 2027 2025 2026 2027 Creştere economică (%) 0,9 0,7 1,1 2,1 1,3 1,0 2,2 Inflaţie, medie anuală (%) 5,6 6,7 5,9 3,8 7,1 6,0 3,0 Soldul contului curent (% în PIB) -8,2 -7,9 -6,4 -6,0 -8,3 -7,3 -6,7 Rata şomajului (%) 5,4 6,1 5,8 5,6 6,3 6,3 5,9 Sursa: World Economic Outlook, IMF, octombrie 2025; European Commission Autumn Forecast, noiembrie 2025; OECD Economic Outlook, decembrie 2025 2. Contextul intern 2.1 Evoluţii macroeconomice recente Activitatea economică în primele 9 luni ale anului 2025 a continuat să fie marcată de un context economic dificil, caracterizat de amplificarea incertitudinilor atât la nivel intern, cât si internaţional. Pe lângă tensiunile generate de războiul ruso-ucrainean şi conflictul din Orientul Mijlociu, politica tarifară promovată de SUA a condus la deteriorarea relaţiilor comerciale internaţionale. Pe de altă parte, presiunile generate de costurile ridicate cu forţa de muncă şi utilităţile provenite din anii precedenţi au slăbit competitivitatea companiilor şi reacţia ofertei la cererea internă. Economia României a înregistrat, în aceste condiţii, un avans modest, creşterea economică fiind de 0,8% (serie brută) comparativ cu perioada similară din 2024. Din punct de vedere al elementelor de utilizare, investiţiile au reprezentat principalul susţinător al creşterii economice. În condiţiile continuării marilor proiecte de infrastructură aflate în execuţie, precum şi demararea unor noi obiective de investiţii de interes naţional, formarea brută de capital fix a revenit în teritoriul pozitiv, consemnând o creştere notabilă în trimestrul al treilea 2025 (8,3%), concretizată într-o rată de investiţii de 34,2%. Cumulat, pe ansamblul celor 9 luni ale 2 anului 2025, majorarea de 4,6% a adus un aport de 1,2 puncte procentuale la dinamica PIB. Acest rezultat este în concordanţă cu evoluţia cheltuielilor de investiţii care, conform execuţiei bugetare din ianuarie-septembrie 2025, s-au situat cu 10,3% peste cele din aceeaşi perioadă din anul 2024, o pondere importantă revenind investiţiilor finanţate din fonduri naţionale (circa 59% din totalul cheltuielilor de investiţii). În sens contrar, atenuarea dinamicii puterii de cumpărare a populaţiei a condus la o temperare a consumului privat de la 5,7% în anul 2024 la 0,5% în primele 9 luni din 2025. În condiţiile unei uşoare rezilienţe a cererii externe, exportul de bunuri şi servicii în trimestrul al treilea s-a majorat cu 3,8%, în timp ce importul de bunuri şi servicii, ca urmare a încetinirii cererii de consum final şi intermediar, a avansat în volum cu doar 1,8%. Acest comportament care va continua şi în perioada următoare, a permis realizarea unei corecţii a contribuţiei negative a exportului net la -0,8 puncte procentuale în ianuarie-septembrie 2025, faţă de nivelul ridicat înregistrat în anul precedent (-2,8 puncte procentuale) . Pe partea ofertei, s-a evidențiat faptul că, spre deosebire de primul semestru, când creşterea se baza cu precădere pe contribuţia impozitelor nete, la nivelul intervalului ianuarie- septembrie raportul s-a inversat, VAB pe total economie susţinând rata reală a PIB cu 0,5 puncte procentuale. Astfel, pe sectoare de activitate, s-a observat accelerarea din domeniul construcţiilor la 8,5%, creştere determinată, în principal, de realizările semnificative din trimestrul III (+12,1%) iar aportul construcţiilor la dinamica a PIB a fost de 0,5 puncte procentuale. Deşi activitatea în industrie a manifestat o revenire în trimestrul III (+1,1%), pe ansamblul primelor 9 luni s-a menţinut negativă (-0,4%), pe fondul unei cereri externe încă reduse în prima parte a anului. De asemenea, pentru sectorul agricol rezultatele substanţiale din trimestrul III (+9,2%) obţinute ca urmare a unor randamente mari la unele culturi agricole, au condus la o creştere pe total perioada de 6,8% şi o susţinere a avansului economic cu 0,2 puncte procentuale. Evoluţia activităţilor din sectorul serviciilor a fost oscilantă. S-a remarcat performanţa ramurii de informaţii şi comunicaţii care a înregistrat în trimestrul III o rată a VAB de 6,1%, pe ansamblul perioadei majorarea fiind de 2,9%, iar contribuţia la avansul economiei de 0,2 puncte procentuale. La polul opus s-au situat activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice cu o diminuare a VAB cu 3,7% şi un impact negativ asupra PIB de 0,3 puncte procentuale. Tendinţele s-au compensat pe total sector terţiar care şi-a menţinut valoarea adăugată brută aproape constantă pe primele 9 luni, cu o scădere marginală de -0,1%, ceea ce a diminuat creşterea economică cu 0,1 puncte procentuale. Preţurile de consum s-au încadrat, începând cu luna iulie pe un trend ascendent, ca urmare a celor două şocuri succesive manifestate, respectiv expirarea schemei de plafonare a preţurilor pentru energie electrică începând cu 1 iulie şi majorarea cotelor de TVA şi a accizelor de la 1 august, conform pachetului de măsuri de ajustare a deficitului bugetar. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie a ajuns la 9,8%, România continuând să se poziționeze pe primul loc în rândul statelor membre cu cea mai ridicată rată a inflației. Presiuni inflaţioniste s-au resimţit cu precădere din partea tarifelor la servicii (creştere anuală de 11,0%) şi a produselor nealimentare (+10,7%, ca urmare a avansului preţurilor pentru energie electrică şi termică), în timp ce mărfurile 3 alimentare s-au majorat cu 7,6%. Ca medie anuală, în primele unsprezece luni ale anului 2025, inflația a ajuns la 7,1% (peste nivelul de 5,6% din 2024), pe fondul aplicării măsurilor fiscal bugetare începând cu trimestrul al III-lea. Deficitul contului curent al balanței de plăți externe a înregistrat o valoare de 24,64 miliarde euro în primele zece luni din anul 2025, cu 4,2% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Principalele cauze ale deteriorării soldului de cont curent au provenit din partea veniturilor. Astfel, deficitului balanței veniturilor primare (ca urmare a creșterii plăților pentru dobânzile pe termen lung şi adâncirea deficitului veniturilor din investiții directe) s-a majorat cu 807 milioane euro (+11,0%), până la -8,2 miliarde euro, iar excedentul balanței veniturilor secundare a înregistrat o scădere de 694 milioane euro. În sens pozitiv, deficitul balanței de bunuri şi servicii s-a redus cu 3% (-16,4 miliarde euro față de -16,9 miliarde euro), pe fondul majorării cu doar 0,2% a deficitului comercial, însă susţinerea a provenit din partea excedentului din servicii, în creştere cu 5,7%. Per ansamblu, comerţul internațional cu bunuri a avut o dinamică pozitivă în ianuarie- octombrie 2025, pe fondul majorării cu 3,4% a importurilor, în dinamică inferioară comparativ cu exporturile (+4,3%). Această tendință în schimburile comerciale reflectă o revenire a cererii externe în partea a doua a anului şi o restrângere a importurilor, în concordanţă cu evoluţia mai temperată a cererii interne. Exporturile au fost susţinute în proporție de 46,5% de maşini şi echipamente pentru transport, care au avansat cu 3,4% faţă de intervalul de comparaţie al anului 2024 şi de produse manufacturate (fier, oţel, cauciuc, metal, lemn-exclusiv mobilă, articole de îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, mobilă şi părțile ei, etc.) care, cu o valoare de 21,9 miliarde euro, au reprezentat 27% din total. De asemenea, importurile au fost constituite majoritar din produse ale industriei auto şi cele ale sectorului manufacturier, acestea reprezentând 36,6%, respectiv 28,4% din structura achiziţiilor de bunuri de pe piețele externe. 2.2 Perspective Evoluţiile macroeconomice din primele 9 luni şi cele ale indicatorilor sectoriali din perioada ianuarie-octombrie 2025 evidenţiază o îmbunătăţire importantă în unele domenii de activitate, cu precădere în a doua jumătate a anului 2025. Un caz concret este sectorul construcţiilor unde decontările bugetare pentru proiectele de investiţii şi comportamentul mediului privat de accelerare a unor lucrări, în contextul apariţiei noilor măsuri fiscale, au determinat o creştere neprevăzută a volumului lucrărilor de construcţii cu 40% în luna iulie. Ulterior, politica guvernamentală fermă de decontare a cheltuielilor de investiţii a susţinut sectorul astfel încât, per ansamblu, influenţa construcţiilor asupra prognozei de toamnă a condus la revizuirea dinamicii PIB cu 0,3 puncte procentuale, de la 0,6% la 0,9% pentru anul 2025. Corespunzător, pentru valoarea adăugată brută din construcţii, în scenariul din toamnă se prevede o ajustare consistentă cu 3,8 puncte procentuale, de la 3,8% la 7,6%. În ceea ce priveşte industria, 4 dinamica valorii adăugate brute s-a menţinut, ca şi în scenariul anterior, în teritoriul negativ dar cu o uşoară îmbunătăţire, respectiv -0,1%. O cvasi-stagnare este estimată în scenariul actual (-0,1%) şi în cazul sectorului terţiar, susţinerea provenind în mare parte din activitatea de informaţii şi comunicaţii. Totodată, este de aşteptat ca, în ultima parte a anului, impactul măsurilor de consolidare fiscală stabilite de guvern să fie mai vizibil la anumite categorii de servicii, în special cele destinate gospodăriilor populaţiei. Efectul agregat al acestor evoluţii argumentează revizuirea creşterii economice, pentru anul 2025, de la 0,6% în prognoza de vară la 0,9% în varianta actuală. Pe partea cererii, luând în considerare rezultatul foarte bun obţinut de formarea brută de capital fix în trimestrul III, s-a impus o reevaluare pozitivă a dinamicii investiţiilor brute pentru anul curent (+5,0%), respectiv o majorare cu 2,2 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. Concomitent, având în vedere efectele produse de aplicarea măsurilor de consolidare fiscală, respectiv o temperare a consumului mai pronunţată decât s-a estimat anterior, se preconizează o uşoară reducere a consumului privat ( -0,1% faţă de creşterea de 1,1% din prognoza anterioară). În ceea ce priveşte consumul guvernamental, evoluţia din trimestrul al treilea a determinat o revizuire ascendentă a ratei anuale de creştere cu 1,4 puncte procentuale. Exportul net îşi va reduce impactul negativ, faţă de estimarea anterioară, diminuând creşterea economică cu doar 0,5 puncte procentuale, importul de bunuri şi servicii (+4,5%) menţinându-şi ritmul de creştere la valori superioare comparativ cu cel a exportului de bunuri şi servicii (+3,7%). Estimările privind inflaţia la sfârşitul anului 2025 s-au revizuit crescător, cu 0,7 puncte procentuale, ca urmare a majorării mai ample a preţului energiei electrice din luna iulie în contextul reliberalizării pieţei, dar şi a unui coeficient de transmisie mai ridicat decât cel estimat în prognoza anterioară (0,6) pentru aplicarea noilor cote de TVA şi a creşterii accizelor. Creşterea preţurilor de consum este apreciată astfel să ajungă la 9,6% în luna decembrie, ceea ce a condus la o abatere marginală, de doar 0,2 puncte procentuale, pentru media anuală. Prognoza deficitului de cont curent se menţine la nivelul estimărilor anterioare, respectiv 8,0% din PIB, deşi în structură s-au operat unele modificări. Astfel, a fost diminuat impactul nefavorabil provenit din deficitul balanţei comerciale ca urmare a îmbunătăţirii exportului de bunuri în partea a doua a anului, concomitent cu încetinirea importurilor. O contribuţie negativă mai accentuată a fost estimată însă la nivelul veniturilor primare şi secundare, ponderea acestora în PIB apreciindu-se a creşte cu 0,5 puncte procentuale. Rezultatele mai modeste ale economiei din acest an au condus la revizuirea în jos a prognozelor pentru indicatorii relevanţi privind piaţa muncii. Decelerarea în dinamică a efectivului lunar al salariaţilor pe parcursul anului 2025 a condus la o estimare de creştere moderată a numărului mediu (+0,3% comparativ cu +0,6% în versiunea precedentă). Totodată, câştigul salarial mediu brut va urma o majorare similară (+8,0%), cu numai 0,1 puncte procentuale peste nivelul prevăzut în prognoza de vară 2025, dar puterea de cumpărare a populaţiei va suferi o deteriorare mai amplă, ca urmare a efectelor mai pronunţate ale şocurilor inflaţioniste. 5  În anul 2026, impactul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai pronunţat şi se va resimţi cu precădere la nivelul restrângerii puterii de cumpărare a populaţiei, ca urmare a menţinerii unei inflaţii ridicate în prima parte a anului şi a unei reduceri a venitului disponibil al gospodăriilor. În consecinţă, în scenariul actual nivelul creşterii economice în anul 2026 este prognozat la 1,0%, uşor în scădere comparativ cu estimările din prognoza de vară. Pe activităţi, construcţiile rămân cel mai dinamic sector, susţinut de continuarea