Raport privind starea învățământului superior din România

ativ și s -a înregistrat o tendință de stagnare pe termen lung, În anul 2021, această rată a fost de 23,3%, ceea ce reprezintă aproape jumătate din media UE (41,2%). Printre alte cauze, nivelurile scăzute de absolvire a învățământului superior sunt determinate de ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii, de ratele scăzute de promovare a examenului de bacalaureat și de nivelurile scăzute de participare la învățământul superior a elevilor care provin din medii defavorizate. Egalitatea de acces şi de şanse rămâne o provocare semnificativă, cu o rată deosebit de scăzută de absolvire a învățământului terțiar în zonele rurale (8,2% în 2021 față de media UE de 29,6%). Rata de participare la învățământul superior a persoanelor din mediul rural nu s-a schimbat substanțial în ultimii 5 ani. Rata de absolvire în mediul urban este , de asemenea, sub media UE (44% față de 51,4 %), dar decalajul este mai mic. Di ferențele dintre regiuni reflectă existența unor decalaje foarte ample între diferite zone(de exemplu, o rată de 50,5% în București, comparativ cu o rată de 15,3% în zona rurală din sudul Munteniei). Pag. 7 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 Acces și participare • Tendințele demografice din ult imii ani evidențiază scăderea constantă a populației rezidente de vârstă corespunzătoare învățământului superior. În ultimii trei ani a crescut ușor numărul total de studenți înscrişi în învățământul superior. A crescut numărul de studen ți din învățământul la distanță și numărul studenților străini. • În sistemul de învățământ superior (toate ciclurile de studii) au fost înmatriculaţi 554.007 studenți. 87,8% dintre aceștia sunt înscrişi în instituții de învățământ superior de stat și 12,2% în instituții de învățământ particular. Pe cicluri de studii: 75,1% urmează programe de licență, 20,2% – programe de masterat, 4% – programe de doctorat, iar sub 1% – programe de studii postuniversitare. • Oferta universitară de licență a cuprins 386 de specializări de st udii, structurate în 79 de domenii de studii, respectiv 2.537 programe de studii de licență. Dintre acestea: 6,4% sunt organizate cu predare în limbi străine de circulație internațională. Capacitatea maximă de școlarizare a fost de 203.648 locuri în anul I. Se remarcă anumite domenii de specializare cu număr mare de locuri alocate (Drept, Administrarea afacerilor, Limbă și literatură, Contabilitate, Management și Medicină). • 415.839 de studenți sunt înscrişi în programe de licenţă: 86,5% în învățământul d e stat şi 13,5% în cel particular. Există domenii ISCED-F 2013 cu număr mare de studenți (Afaceri, administrație și drept, Inginerie, prelucrare și construcții, Sănătate și asistență socială), iar altele cu număr redus (Științele educației, Servicii). • Oferta pentru studiile universitare de masterat a cuprins 79 de domenii, cu 2.783 programe de studii. Acestea au fost organizate în 81 de instituții de învățământ universitar (53 de stat și 28 particulare). Capacitatea maximă de școlarizare în anul I a fost de 150.610 locuri (89,6% în instituții de stat și 10,4 % în cele particulare). • Ciclul de studii universitare de masterat a cuprins 112.140 de studenți, în scădere cu aproape 4.000 față de anul anterior. 90,8% dintre aceștia sunt incluși în învățământul de stat și 9,2% în învățământul particular. Există domenii ISCED-F 2013 cu număr mare de studenți (Afaceri, administrație și drept; Inginerie, prelucrare și construcții), iar altele cu număr foarte redus (Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare; Științele educației; Sănătate și asistență socială). • Oferta de studii doctorale cuprinde 70 de domenii (din cele 79 existente), 214 școli doctorale, respectiv 427 de domenii de doctorat. Sistemul IOSUD include 55 de instituții (50 de universități de stat, 4 universități particulare și Academia Română). Pentru anul I, numărul locurilor bugetate alocate la programele de studii de doctorat a fost de 3.000 locuri. • Un număr de 22.240 de studenţi erau înscrişi la studii universitare de doctorat (99% în învățământul de stat și numai 1% în învățământul particular) și 154 de persoane la programe postdoctorale (învățământ de stat). Procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat în cazul domeniilor Inginerie, prelucrare și construcții și Sănătate și asistență socială, iar cele mai reduse la Științele educației, Tehnologiile informației și comunicațiilor și Servicii. Absolvenți ai învățământului universitar • Rata de promovare a învățământului univers itar de licență, în anul universitar 2021 - 2022, a fost de 87%. A scăzut ponderea cazurilor de repetenție și situație școlară neîncheiată (3,6%), concomitent cu creșterea ponderii pierderilor/ abandonului pe parcurs (9,4%). Cele mai Pag. 8 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 mari valori ale ratei de promovare s-au înregistrat în domeniile Ştiințele educației şi Sănătate şi asistență socială, iar mai reduse în domeniul Inginerie, prelucrare şi construcții. • În ultimii cinci ani universitari, a crescut numărul de absolvenți cu diplomă ai studiilor universitare de masterat. 40.585 de studenți au absolvit studiile de masterat: 88,6% învățământul de stat şi 11,4% învățământul particular. • Începând cu anul 2015-2016, s-a înregistrat o scădere amplă a numărului de persoane care au absolvit studiile doctorale și postdoctorale. Numărul corespunzător a crescut în ultimii ani, începând cu 2018-2019. Numărul de absolvenți ai programelor postuniversitare a scăzut de la un an la altul. • 2.404 persoane au obținut diplomă de studii universitare de doctorat și 160 d iplomă de studii postdoctorale de cercetare avansată. Aproape toate titlurile (99,2%) au fost obținute în instituții de învățământ superior de stat. Cele mai multe titluri de doctor au fost obținute în domeniile Arte şi ştiințe umaniste și Inginerie, prelucrare şi construcții, iar cele mai puține în domeniile Ştiințele educației, Tehnologiile informației şi comunicațiilor şi Servicii. Resurse umane în învățământul superior • Numărul de personal este relativ constant, în ultimii ani, situându-se în jurul valorii de 50 de mii de persoane. În perioada 2018-2022, personalul didactic asociat a înregistrat o creștere semnificativă, de la 7.423 de persoane la 11.332 de persoane. • În învățământul superior sunt angajate 50.165 de persoane, dintre care 26.555 (53%) personal didactic. 99,4% dintre cadrele didactice sunt angajate cu normă întreagă. Două treimi (68,6%) sunt cuprinse în grupa de vârstă 35-54 de ani. Personalul didactic feminin reprezintă 52,4% din total, continuându-se tendința de creștere înregistrată în ultimii ani. Raportul dintre numărul de studenți și cel al cadrelor didactice este de 15,7. Partea a II-a a Raportului oferă o prezentare a principalelor acțiuni desfășurate și rezultatele obținut e în anul universitar 2021-2022, în contextul operaționalizării obiectivelor asumate prin Proiectul România Educată. Completarea legislației naționale în vigoare, la nivel de legislație primară, secundară și terțiară, este prezentată în primul capitol. O privire de ansamblu asupra situației actuale arată că, în anul universitar 2021-2022, au fost elaborate 99 de acte normative, în vederea asigurării stabilității și predictibilității organizării și funcționării sistemului de învățământ superior. Capitolul II.2 prezintă: măsuri de sprijin pentru studenții din grupurile subreprezentate și pentru elevi la tranziția de la învățământul liceal și cel terțiar; universitățile românești în rețeaua Universităților Europene și programe de studii de tip joint -degree sau interdisciplinare; moduri de recunoaștere a învățării; reglementarea generală a modului de funcționare a programelor de studii universitare de tip dual. Capitolul II.3- Internaționalizarea sistemului universitar- cuprinde promovarea internațională a universităților românești, mobilitățile internaționale și participarea studenților străini aflați la studii universitare în România. Noile valențe, generate de abordarea actuală la nivelul spaţiului european de educaţie şi respectiv de cercetare, modelează o direcţie politică comună care să țină seama de schimbările structurale impuse de criza pandemică globală, într-o nouă și pronunțată dinamică, accentuându-se astfel nevoile de recalificare, prin dezvoltarea unui sistem care să ofere studenților competențe certificate pentru profesii actuale Pag. 9 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 și ale viitorului, pentru flexibilizarea integrării pe o piața muncii aflată intr-o continuă evoluție, impusă de legile progresului. În contextul globalizării, internaționalizarea sistemului universitar este un proces complex care are în vedere mai multe aspecte. Motivarea universităților să dezvolte programe de studii de tip joint-degrees sau interdisciplinare (ex. artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences) corelate cu piața muncii, constituie o țintă asumată prin Proiectul România Educată. Astfel, începând cu anul 2021, programele de studii universitare integrate (Joint Programmes) au fost reglementate, instituțiile de învățământ superior românești putând organiza, în comun cu alte instituții de învățământ superior acreditate din Spațiul European al Învățământului Superior, programe de studii integrate, recunoscute ca atare de statul de origine. Convergent cu obiectivele Proiectului România Educată, se evidențiază importanța flexibilizării cadrului legal care să permită o cooperare transnațională fluidă și ambițioasă între instituțiile de învățământ superior. De asemenea, este importantă consolidarea legăturilor și a procedurilor instituționale între agențiile de evaluare, de acreditare și de asigurare a calității înregistrate în EQAR, pentru a găsi modalități de recunoaștere reciprocă automată, precum și pentru facilitarea punerii în aplicare a procedurilor de asigurare a calității, de evaluare și acreditare în comun a programelor de studii. Capitolele următoare se referă la capacitatea managementului universitar de a implementa politici naționale, finanțarea învățământului superior în corelare cu creșterea autonomiei și responsabilității universităților în gestiunea fondurilor proprii, îmbunătățirea studiilor doctorale, susținerea parteneriatelor, deschidere către societate, dezvoltarea unui ecosistem digital pentru învățământul universitar. Ultimele capitole ale acestei părți prezintă principalele proiecte/programe finanțate din fonduri europene, precum și sprijinul acordat, în contextul geopolitic actual, de către universitățile românești , studenților și profesorilor ucraineni. În Partea a III-a a Raportului sunt menționate nouă direcții de dezvoltare a învățământului superior, pentru anul 2023, convergente cu obiectivele strategice ale Proiectului România Educată, fiind corelate cu prioritățile europene în domeniu (Comunicarea Comisiei Europene privind o Strategie europeană pentru universități din 2022 ș.a.). Direcțiile de dezvoltare menționate vizează: asigurarea accesului tinerilor în învățământul superior; îmbunătățirea calității învățământului superior; asumarea unei responsabilități publice sporite; creș terea finanțării și a competitivității; dezvoltarea autonomiei academice; consolidarea parteneriatelor universităților cu mediul social şi economic, promovarea şi valorificarea diversității culturale în educaţie. Proiectul România Educată oferă obiective clare, cuantificabile și ținte sustenabile, demararea acestuia, în anul școlar 2021-2022, determinând înregistrarea de progrese în evoluția învățământului superior. În acest sens, au fost făcuți pași importanți privind sprijinirea studenților aparținând grupurilor subreprezentate, parcursul și finalizarea studiilor superioare, creșterea procentului de studenţi internaţionali ș.a., precum și procentul de cursuri opţionale care să ofere studenților posibilitatea de a-şi particulariza şi adapta formarea la complexitățile în creştere ale pieţei muncii. Pag. 10 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 În perioada de referință, a fost inițiat și supus consultării publice Pachetul legislativ al educației, format din Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior. Acestea stabilesc cadrul normativ necesar operaționalizării obiectivelor Proiectului România Educată. Raportul evidențiază faptul că s-au obținut primele rezultate cantitative și calitative ale măsurilor subsecvente obiectivelor Proiectului România Educată, prin finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta Educație, Ministerul Educației derulând reforme și investiții în următoarele direcții: conectarea la cerințele pieței muncii prin crearea cadrului legislativ pentru parcurgerea unei rute complete pentru învățământul tehnic superior; operaționalizarea cadrului legislativ și normativ referitor la funcționarea consorțiilor regionale integrate pentru învățământ dual; îmbunătățirea capacității sistemului național de educație de a forma specialiști, printr-un mod adaptat dinamicii economice și sociale din România; îmbunătățirea infrastructurii digitale în domeniul eticii și integrității academice, alături de dezvoltarea competențelor digitale avansate în rândul studenților și doctoranzilor privind cercetarea și însușirea unei conduite deontologice. În acest context, trebuie remarcat impactul pozitiv și a altor măsuri România Educată, măsuri care se vor materializa prin accesarea de fonduri europene, finanțare de la bugetul de stat și prin alte tipuri de finanțări, într-o strânsă, directă și imediată corelare și conexare cu nevoile identificate. Ne dorim ca raportul de față să reprezinte un instrument util, atât mediului academic cât și tuturor instituțiilor/organizațiilor interesate de starea și calitatea mediului universitar, în vederea dezvoltării și implementării unor politici publice și acțiuni menite să sporească calitatea și să îmbunătățească rezultatele sistemului național de învățământ superior. Mulțumim anticipat tuturor celor care, prin propuneri și sugestii, pot contribui la îmbunătățirea conținutului prezentului Raport. Pag. 11 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 PARTEA I - ANALIZA OFERTEI ȘI CERERII SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR I.1 Rețeaua instituțiilor de învățământ superior La nivelul anului 2021/2022, sistemul național de învățământ superior cuprindea 88 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 543 de facultăți. Învățământul de stat reprezintă 60% din totalul instituțiilor de învățământ superior și 75% din totalul facultăților. Conform HG nr. 403/883 septembrie 20211, structura sistemului de învățământ universitar în anul universitar în 2021/2022 cuprinde: 6 domenii fundamentale, cu 36 ramuri de știință, cărora le corespund 79 domenii de masterat/doctorat, și 85 de domenii de licență cu 368 de specializări de licență, din care 65 de specializări cu predare într-o limbă străină. Figura 1. Structura și oferta sistemului național de învățământ superior pe cicluri de studii, în anul universitar 2021 -2022 Domenii fundamentale DFI = 6 Ramuri de știință RSI = 36 Domenii de studii de doctorat/masterat DSU/D/M = 79 Domenii de studii licență DL= 85 Număr de specializări de licență PS = 368 65 de specializări cu predare în limbă străină Sursa: Prelucrare conform HG 403/883 septembrie 2021. Anexa 1. Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/ programelor de studii universitare. Anexele 2,3,4 Structura instituțiilor de învățământ forme de proprietate și programe licență. 1 HG nr. 403/883 septembrie 2021 Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2021-2022. Pag. 12 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 La nivelul anului 2021/2022, sistemul național de învățământ superior cuprindea 88 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 543 de facultăți. Învățământul de stat reprezintă 60% din totalul instituțiilor de învățământ superior și 75% din totalul facultăților. Numărul total de instituții de învățământ superior a înregis