Raport privind starea învățământului superior din România

- de stat 20.104 20.068 36 - particular 312 312 - 2019/2020 Total 21.976 21.666 310 - de stat 21.752 21.442 310 - particular 224 224 - 2020/2021 Total 23.076 22.773 303 - de stat 22.763 22.460 303 - particular 313 313 - 2021/2022 Total 22.394 22.240 154 - de stat 22.097 21.943 154 - particular 297 297 - Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2022. Analiza distribuției doctoranzilor pe domeniile ISCED F-2013evidențiază diferențe semnificative: - astfel, procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat în cazul domeniilor Inginerie, prelucrare și construcții (27,2%) și Sănătate și asistență socială (19,6%); - alte domenii cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe umaniste (17,2%) și Afaceri, administrație și drept (9,6%); - cele mai mici ponderi de doctoranzi s-au înregistrat la nivelul domeniilor Științele educației (1,2%), Tehnologiile informației și comunicațiilor (3,0%) și Servicii (3,4%). Pag. 33 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 Figura 16. Structura pe domeniile ISCED-F 2013 a studenților doctoranzi înmatriculați în anul universiar 2021/2022 Servicii Științele educației Arte și științe 3% 1% umaniste Sănătate și asistență socială 17% 21% Științe sociale, jurnalism și informații Agricultură, 6% silvicultură, piscicultură și științe Afaceri, administrație veterinare și drept 5% 10% Științe naturale, matematică și statistică Inginerie, prelucrare Tehnologiile informației și 6% și construcții comunicațiilor 28% 3% Sursa: Date calculate pe baza Caietului statistic Învățământul superior la începutul anului universitar 2021-2022, INS, 2022. I.2.2 Rata specifică de cuprindere pe vârste La nivelul anului universitar 2021/2022, ratele specifice de cuprindere pe vârste au înregistrat valori asemănătoare cu anii precedenți. Ratele de cuprindere a genului feminin au valori mari decât cele corespunzătoare băieților. Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentul studenților de o anumită vârstă cuprinși în învățământul superior, din totalul populației rezidente din România de aceeași vârstă. Valorile acestui indicator reflectă gradul de participare a unei cohorte la acest nivel de studii. Analiza distribuției pe vârste a numărului de studenți din învățământul universitar de licență evidențiază următoarele aspecte: - există fluctuații de la un an la altul a numărului de studenți pe vârste; - în anul universitar 2015/2016, s-au înregistrat creșteri foarte ample la nivelul a două grupe de vârstă (18 ani și 19 ani), ca urmare a faptului că în acest an a intrat în sistemul de învățământ superior generația de copii care a avut debutul școlar în 2003/2004, concomitent la 6 și la 7 ani (pe fondul modificărilor legislative specifice); - în anul 2021/2022, față de anul precedent, se înregistrează scăderi de efective la nivelul persoanelor de 18, 19 și 20 de ani; - se evidențiază o creștere de la un an la altul a numărului de studenți “non-tradiționali”, cu vârste de peste 30 de ani. Pag. 34 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 Tabelul 20. Evoluţia numărului de studenți înscriși în învățământul universitar de licență, pe vârste, în perioada 2014-2021 Vârsta 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 18 ani 12.218 20.880 18.218 18.533 16.230 15.353 17.611 16.022 19 ani 69.381 71.460 69.399 70.111 68.195 69.448 70.331 68.991 20 ani 75.320 73.464 71.630 74.253 75.635 75.318 78.382 74.828 21 ani 72.113 70.218 69.857 68.300 68.198 71.117 71.588 72.401 22 ani 51.440 48.986 48.647 49.463 46.277 45.530 46.597 46.753 23 ani 29.921 28.529 27.948 28.079 28.199 25.346 26.001 26.590 24 ani 20.556 19.360 20.766 19.423 18.634 19.073 18.165 18.229 25-29 44.420 41.857 40.640 38.569 36.895 37.186 38.416 38.409 ani 30-34 13.803 13.425 14.201 15.182 16.193 17.730 18.540 18.825 ani Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2022. Figura 17. Evoluția numărului de studenți înmatriculați în învățământul universitar de licență, pe vârste în perioada 2014-2021 90.000 80.000 70.000 60.000 nr. studenți 50.000 40.000 30.000 20.000 10.000 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25-29 ani 30-34 ani Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2022. Rata specifică de cuprindere pe vârste reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte. Valorile acesteia oferă o imagine asupra participării la învățământul universitar, cu fluctuații semnificative în funcție de grupele de vârstă și de gen. Pag. 35 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 Datele indică faptul că cele mai mari rate specifice de cuprindere se înregistrează la vârstele teoretice ale învățământului universitar (19, 20 și 21 de ani). Se remarcă o mai amplă participare la învățământul superior a populației feminine, pentru toate vârstele. Cele mai mari diferențe, în comparație cu populația masculină, se înregistrează la vârstele de 19, 20 și 21 de ani – date care evidențiază că ponderea fetelor care se înscriu în învățământul superior imediat după finalizarea liceului este mai amplă, comparativ cu ponderea băieților. Tabelul 21. Evoluţia ratelor specifice de cuprindere pe vârste și pe sexe în învățământul universitar de licență, în perioada 2014 -2021 (%) Anii Genul 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 18 ani Total 5,7 9,8 8,5 8,6 7,6 7,4 8,8 7,9 Feminin 6,7 11,7 10,6 10,7 9,2 8,8 10,7 10,0 Masculin 4,8 8,0 6,4 6,6 6,0 5,9 7,0 6,0 19 ani Total 31,6 33,5 32,8 32,8 32,3 33,2 34,3 34,5 Feminin 37,2 38,8 37,9 38,3 38,5 37,1 41,0 40,8 Masculin 26,1 28,5 27,9 27,6 26,5 29,0 28,1 28,6 20 ani Total 34,2 33,6 34,1 35,6 36,3 36,6 38,0 36,7 Feminin 39,8 39,1 39,1 41,2 42,8 41,2 45,1 44,1 Masculin 28,9 28,4 29,2 30,3 30,1 31,7 31,4 29,9 21 ani Total 33,1 32,2 32,5 33,2 33,5 34,8 35,2 35,4 Feminin 39,2 37,1 38,3 37,9 37,8 37,7 40,6 41,7 Masculin 27,5 27,4 27,0 28,6 29,4 31,7 30,1 29,5 22 ani Total 23,3 22,7 22,7 23,5 23,1 22,8 23,1 23,2 Feminin 24,1 23,9 23,1 24,5 23,5 22,1 23,8 24,5 Masculin 22,5 21,7 22,2 22,6 22,7 23,5 22,4 22,0 23 ani Total 12,7 13,1 13,2 13,4 13,8 12,9 13,2 13,3 Feminin 13,1 13,1 13,1 13,2 14,3 12,4 13,9 13,9 Masculin 12,3 13,0 13,3 13,5 13,3 13,3 12,5 12,7 24 ani Total 7,7 8,3 9,7 9,4 9,1 9,5 9,3 9,3 Feminin 7,5 8,6 10,0 9,7 9,2 9,5 10,0 9,7 Masculin 7,9 8,1 9,4 9,1 9,1 9,5 8,7 9,0 25-29 ani Total 3,2 3,0 3,1 3,1 3,2 3,4 3,7 3,9 Feminin 2,9 2,8 2,8 2,9 3,0 2,9 3,6 3,9 Masculin 3,4 3,2 3,3 3,2 3,3 3,9 3,8 3,8 30-34 ani Total 1,0 1,0 1,1 1,2 1,2 1,3 1,4 1,4 Feminin 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 1,2 1,4 1,5 Masculin 1,0 1,0 1,1 1,2 1,2 1,4 1,3 1,4 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2022 și a datelor INS privind populația rezidentă la 1 iulie a fiecărui an. I.2.3 Rata brută de cuprindere La nivelul anului universitar 2021/2022, rata brută de cuprindere în învățământul superior a fost de 41,2%. Se păstrează decalajele pe sexe. Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al studenților din țară cuprinși în învățământul superior, indiferent de vârstă, raportat la totalul populației rezidente din România la data de 1 iulie, din grupa oficială de vârstă corespunzătoare învățământului superior (19-23 de ani). Acest indicator măsoară accesul la învățământul superior. Pag. 36 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 În perioada analizată, rata brută de cuprindere în învățământul superior a crescut ușor de la un an la altul. Analiza datelor pe sexe evidențiază un decalaj constant în favoarea populației feminine. La nivelul anului universitar 2021/2022, valoarea ratei brute de cuprindere a fost de 41,2%, iar diferența pe sexe s-a accentuat, ajungând la 10 puncte procentuale în favoarea populației feminine. Tabelul 22. Evoluţia ratei brute de cuprindere în învățământul universitar de licență*, pe total și pe sexe, în perioada 2014-2021 (%) 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ Genul 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 35,0 35,8 35,9 36,6 36,7 37,4 38,5 41,2 Feminin 38,9 39,8 39,8 40,5 40,7 39,7 43,3 46,6 Masculin 33,9 31,4 32,1 32,3 32,8 32,9 35,0 36,1 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2022. Notă: * în segmentul de vârstă 19-23 de ani Obs.: Indicatorul a fost calculat prin raportarea numărului de studenți din țară (fără studenții străini) la populația din grupa de vârstă 19-23 de ani. I.3 Situația școlară a studenților I.3.1 Rata de promovare în învățământul universitar de licență Rata de promovare în învățământul universitar de licență a crescut de la un an la altul. La nivelul anului universitar 2020/2021, rata de promovare a fost de 87%. A scăzut ponderea cazurilor de repetenție și situație școlară neîncheiată, concomitent cu creșterea ponderii pierderilor pe parcurs. La nivelul anului universitar 2020/2021, din totalul de 418,3 mii de studenți înscrişi în învățământul de licență la începutul anului, la final de an s-au regăsit 379,1 mii de studenți. Astfel, din totalul celor înscrişi la începutul anului universitar, 87% au promovat, 3,6% au fost declarați repetenți şi/sau cu situația neîncheiată şi 9,4% au abandonat studiile pe parcurs. Datele au înregistrat unele diferențe în funcție de forma de studiu și de forma de proprietate: - comparativ cu învățământul particular, în învățământul superior de stat din 2020/2021 s-a înregistrat o valoare mai mică pentru rata de promovare, respectiv o valoare mai mare pentru pierderile şcolare pe parcursul anului universitar; aceste date schimbă tendința statisticilor ultimilor ani, care clasificau învățământul de stat pe o poziție mai bună, comparativ cu învățământul particular din perspectiva acestor indicatori; - învățământul cu frecvență înregistrează ponderi mai mari de promovare, respectiv ponderi mai reduse de repetenție şi pierderi şcolare, comparativ cu celelalte forme (cu frecvență redusă, la distanță). Pag. 37 din 92  Raport privind starea învățământului superior din România 2021–2022 Tabelul 23. Situația școlară a studenților din învățământul universitar de licență pe forme de organizare și forme de proprietate, la finalul anului universitar 2020/2021 % din total înscriși la început de Nr. studenți an Forma de Repetenţi Repetenţi şi Pierderi învățământ La început La sfârşit Promovaţi şi situaţie Promovaţi