Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din Rom?nia ?n anul 2023

t în preambulul acestui studiu, lichiditatea agregată a companiilor private este puternic influențată de o companie care a raportat în ultimii ani active circulante semnificative și în creștere, care au depășit 1.000 mld. lei la sfârșitul anului 2023. Dacă am elimina această valoare, rata lichidității la nivelul sectorului privat ar fi de aproximativ 143%, în apropierea nivelului consemnat pentru companiile de stat. Pagina | 29 perioadei analizate, în 2023 maximul perioadei analizate (Graficul 12). Evoluția indicatorului a fost având loc o creștere semnificativă, susținută de investițiile realizate de C.F.R. S.A., care au totalizat 3,8 până la nivelul de 9,5%. Excluzând mld. lei în 2023, reprezentând peste 15% din totalul investițiilor Top 5, indicatorul se situează la un companiilor de stat. Excluzând cele mai profitabile 5 companii de stat, nivel ușor mai ridicat, de 10,2%. În indicatorul se situează la un nivel ușor mai ridicat, de 10,2%, în cazul firmelor din sectorul privat, creștere față de anul 2022, când se situa la 6,1%. indicatorul s-a diminuat de la 5,8% În cazul companiilor din sectorul privat, rata investițiilor noi s-a în 2022, la 4,7% în 2023. diminuat de la 5,8% în 2022, la 4,7% în 2023 (reprezentând minimul perioadei analizate), însă este de remarcat că nivelul acestui indicator nu a avut fluctuații ample, rămânând relativ stabil din 2010 și până în 2023. Prin intrarea în vigoare a OUG nr. Îmbunătățirea rezultatelor economico-financiare ale întreprinderilor 109/2011 privind guvernanța de stat în perioada 2015-2017 a fost favorizată și de reformele corporativă a întreprinderilor legislative concretizate prin intrarea în vigoare a Ordonanței de publice, s-a înregistrat un progres Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a vizibil privind transparența și întreprinderilor publice. Prin aplicarea acesteia, a fost demarat monitorizarea activității procesul de implementare a bunelor practici privind guvernanța companiilor de stat, concretizat și corporativă, fiind urmărite depolitizarea și profesionalizarea în îmbunătățirea rezultatelor conducerii companiilor de stat, prin procesul de selecție, numire și economico-financiare ale funcționare a Consiliului de administrație și a managerilor, precum și acestora în perioada 2015-2017. creșterea transparenței prin furnizarea de informații în vederea responsabilizării companiilor de stat9. Acest progres a fost însă în mare Din anul 2016 s-au instituit noi reglementări privind promovarea parte anulat prin intrarea în guvernanței corporative: Legea nr. 111/2016 de aprobare a OUG nr. vigoare a Legii nr. 111/2016, care 109/2011, înființarea unei direcții de specialitate în cadrul MF pentru a exceptat numeroase companii supravegherea implementării prevederilor OUG nr. 109/2011, de stat de la aplicarea principiilor monitorizarea companiilor de stat cu ajutorul unor indicatori de de guvernanță corporativă. performanță pe baza cărora MF avea obligația întocmirii unui raport Practic, prevederile OUG nr. anual privind activitatea întreprinderilor publice etc. O reglementare 109/2011 nu s-au mai aplicat ulterioară (Legea nr. 13/2019) prevedea și includerea unui 9 Inițial, setul de indicatori de performanță privind guvernanța corporativă cuprindea: elaborarea modelelor de evaluare a conducerii executive și implementarea procesului de evaluare și a politicii de remunerare a directorului general; implementarea codului de etică, a codului de guvernanță corporativă și asigurarea transparenței în legătură cu informațiile publice; stabilirea, revizuirea și urmărirea indicatorilor de performanță la nivelul întreprinderii publice. Pagina | 30 majorității companiilor de stat reprezentant al MF în Consiliile de administrație ale regiilor începând cu anul 2018. autonome. Însă, prin aplicarea Legii nr. 111/201610 au fost exceptate de la aplicarea prevederilor privind managementul corporativ, ale OUG nr. 109/2011, zeci de companii și instituții11 din domeniul apărării, energiei, industriei chimice, infrastructurii rutiere etc. Astfel, diminuarea angajamentului față de principiile guvernanței corporative bazate pe profesionalism, integritate, transparență și responsabilitate s-a suprapus cu inversarea trendului ascendent al rezultatelor companiilor de stat, începând cu anul 2018. La aceasta s- a adăugat impunerea obligației distribuirii de dividende către stat de minimum 90% din profitul net, pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar, care a afectat semnificativ capacitatea investițională și dezvoltarea pe termen lung a celor mai profitabile companii de stat. Pentru a îmbunătăți performanța În acest context, a fost adoptată Legea nr. 187/2023 pentru companiilor de stat, au fost modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța adoptate o serie de măsuri prin corporativă a întreprinderilor publice12, care urmărește Legea nr. 187/2023 pentru îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin: modificarea și completarea OUG - separarea funcțiilor de reglementare și de proprietate din nr. 109/2011 privind guvernanța cadrul autorităților publice; corporativă a întreprinderilor - interdicția de a se adopta reglementări care favorizează publice. Însă, cel mai recent raport întreprinderile publice față de întreprinderile private sau care al OCDE cu privire la România distorsionează libera concurență dintre întreprinderile publice apreciază că existența unei și cele private; legislații adecvate nu este - impunerea de cerințe de rentabilitate similare cu cele ale suficientă, doar implementarea societăților cu capital privat; corespunzătoare a acesteia - interdicția ca anumiți oficiali, printre care senatori, deputați, putând să aducă guvernanța membri ai Guvernului, prefecți și subprefecți, primari și corporativă la nivelul viceprimari, să ocupe funcția de director sau administrator al standardelor OCDE. unei întreprinderi de stat; 10 Reglementarea guvernanței corporative a fost modificată de mai multe ori în perioada 2016-2018 printr-o serie de Ordine ale Ministrului Finanțelor. 11 Lista completă a companiilor exceptate de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 – https://www.cdep.ro/comisii/economica/pdf/2017/rp226. Lista întreprinderilor publice exceptate de la aplicarea OUG 109/2011 a fost suplimentată în anul 2018. 12 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271760 Pagina | 31  - înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) – organ de specialitate cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea Prim-Ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului –, cu rolul de a stabili politica de guvernanță corporativă, de a coordona implementarea regulilor în domeniu, de a le monitoriza, evalua și de a aplica sancțiuni pentru abaterile identificate13. Conform raportului de activitate pe anul 202414, la nivelul AMEPIP sunt monitorizate 1.319 întreprinderi publice, din care 144 întreprinderi publice la nivel central și 1.175 întreprinderi publice la nivel local. Deși adoptarea Legii nr. 187/2023 reprezintă un pas important în direcția îmbunătățirii guvernanței corporative a întreprinderilor publice, în cel mai recent raport al OCDE cu privire la România15 se apreciază că existența unei legislații adecvate nu este suficientă, doar implementarea corespunzătoare a acesteia putând să aducă guvernanța corporativă la nivelul standardelor OCDE. În Ghidul revizuit al OCDE privind OCDE a revizuit în 2024 Ghidul privind guvernanța corporativă a guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat16, evidențiind necesitatea ca statul să întreprinderilor de stat s-a acționeze cu profesionalism, cu definirea clară a obiectivelor de introdus un nou capitol, politică publică, subliniindu-se totodată ca membrii consiliilor de „Întreprinderile de stat și administrație să aibă competențele, integritatea și obiectivitatea sustenabilitatea”, care oferă necesare pentru a-și îndeplini funcțiile. În noul Ghid s-a introdus și un recomandări privind modul în care capitol, „Întreprinderile de stat și sustenabilitatea”, care oferă acestea trebuie să ia în recomandări privind modul în care acestea trebuie să ia în considerare considerare oportunitățile și oportunitățile și riscurile legate de climă și de alte tipuri de riscurile legate de climă și de alte sustenabilitate. În anul 2025 s-a publicat versiunea în limba română a tipuri de sustenabilitate. Ghidului OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de 13 https://amepip.gov.ro/prezentare/ 14 https://amepip.gov.ro/wp-content/uploads/2025/02/AMEPIP-Raport-activitate-2024-1.pdf 15 OECD Economic Surveys - Romania, martie 2024, disponibil la https://read.oecd-ilibrary.org/economics/oecd- economic-surveys-romania-2024_106b32c4-en#page57 16 https://www.oecd.org/en/publications/oecd-guidelines-on-corporate-governance-of-state-owned-enterprises- 2024_18a24f43-en.html Pagina | 32  stat17, cu scopul de a se asigura că „întreprinderile de stat contribuie la sustenabilitate, securitate economică și reziliență, prin menținerea unor condiții de concurență echitabile și a unor standarde înalte globale de integritate și conduită profesională”. În anul 2023, contribuția însumată Impactul companiilor de stat asupra soldului bugetar în standarde a principalelor companii din europene bazate pe angajamente (ESA10) poate reprezenta o administrația publică centrală și presiune suplimentară asupra țintelor de deficit bugetar asumate de locală la evoluția soldului bugetar Guvern. Impactul asupra bugetului general consolidat, conform s-a menținut la un nivel scăzut, standardelor ESA10, se poate manifesta prin: însă a trecut în teritoriu negativ. În (i) emiterea de garanții de stat (acestea fiind, de asemenea, obiectul cazul companiilor de stat incluse normelor UE privind ajutoarele de stat); (ii) reclasificarea unor în administrația publică locală, întreprinderi de stat în cadrul administrației publice și includerea contribuția lor a fost de mică rezultatului acestora în soldul bugetar. amploare și preponderent În perioada 2019-2022, contribuția însumată a principalelor companii negativă, excepție făcând anul din administrația publică centrală18 și locală a fost pozitivă și relativ 2022. redusă. În 2023, această contribuție s-a menținut la un nivel scăzut, însă a trecut în teritoriu negativ. În Tabelul 4 sunt ordonate descrescător companiile de la nivel central cu cele mai importante contribuții în anul 2023, care, împreună cu companiile de stat incluse în administrația publică locală, au avut un impact asupra soldului bugetar de -0,14% din PIB. În anii anteriori, contribuția de ansamblu a companiilor de stat la soldul bugetar a fost de 0,05% din PIB în 201919, de 0,01% din PIB în 202020, de 0,001% din PIB în 202121, respectiv de 0,13% din PIB în 202222, conform analizelor Consiliului Fiscal privind performanța economico-financiară a companiilor de stat din România din anii 2019, 2020, 2021 și, respectiv, 2022. În cazul companiilor de stat incluse în administrația publică locală, contribuția lor la evoluția soldului bugetar în standarde ESA 2010 a fost de mică amploare și preponderent negativă, excepție făcând anul 2022. 17 https://www.oecd.org/ro/publications/ghidul-ocde-privind-guvernanta-corporativa-a-intreprinderilor-de-stat- 2024_ec0549ef-ro/full-report.html#preface-d1e21-2947ea2f98 18 Au fost considerate companiile cu cele mai importante contribuții, atât pozitive, cât și negative. 19 https://www.consiliulfiscal.ro/Analiza%20SOE%202019%20RO.pdf 20 https://www.consiliulfiscal.ro/SOE%202020%20RO.pdf 21 https://www.consiliulfiscal.ro/SOE%202021%20RO%20final.pdf 22 https://consiliulfiscal.ro/SOE%202022%20RO.pdf Pagina | 33  Tabelul 4: Contribuția principalelor companii de stat incluse în sectorul administrației publice la soldul bugetului general consolidat din anul 2023 (mil. lei, standarde ESA10) 1. Principalele companii la nivel central -2.198,1 ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI S.A. 243,5 COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORTURI AERIENE ROMANE TAROM S.A. 172,6 COMPANIA NAȚIONALĂ "ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME" - S.A. CONSTANŢA 89,6 F.N.G.C.I.M. - Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii 77,6 COMPANIA NAŢIONALĂ ROMARM S.A. BUCUREŞTI FILIALA SOCIETATEA UZINA MECANICĂ CUGIR S.A. 68,8 I.A.R. S.A. 43,8 S.N. RADIOCOMUNICAȚII S.A. 42,0 F.G.C.R. - Fondul de Garantare a Creditelor Rurale IFN – S.A. 35,7 Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați 34,8 ELECTROCENTRALE CONSTANTA S.A. 29,4 C.N. ROMTEHNICA S.A. 24,9 C.N. Administrația Canalelor Navigabile Constanța S.A. 21,0 S.C. SOROCAM S.R.L. 19,4 COMPANIA NAȚIONALĂ ROMARM SA - FILIALA S.C. UZINA MECANICA MIJA SA 18,1 Regia Autonomă Monetăria Statului 11,1 COMPANIA NAȚIONALĂ A URANIULUI S.A. 10,8 COMPANIA NAȚIONALĂ ROMARM SA - FILIALA SOCIETATEA COMERCIALĂ METROM S.A. -10,1 C.N. ROMARM S.A.- FILIALA UZINA MECANICĂ BUCUREȘTI -10,6 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie -15,0 SOCIETATEA COMERCIALĂ ROMAERO S.A. -16,2 I.N.C.D. I.N.C.A.S. "ELIE CARAFOLI"- București -24,2 R.A. Imprimeria Băncii Naționale a României -27,6 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU FIZICA LASERILOR, PLASMEI SI RADIATIEI - INFLPR -28,2 RA Societatea Națională Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu -29,1 AVIOANE CRAIOVA S.A. -33,4 REGIA AUTONOMĂ TEHNOLOGII PENTRU ENERGIA NUCLEARĂ -61,8 UNIFARM -87,7 Alte companii