Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din Rom?nia ?n anul 2023

CONSILIUL FISCAL AL ROMÂNIEI ROMANIAN FISCAL COUNCIL Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2023 Filip IORGULESCU Mihaela IACOB Mihai NIȚOI Ionel LEONIDA Leonard Dan UZUM Manuela Georgiana CIOACĂ Notă: Această analiză a fost aprobată de Președintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010, în urma însușirii acesteia de membrii Consiliului prin vot, în ședința din data de 17 iulie 2025. Reproducerea publicației este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei. Pagina | 2  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2023 Sinteză Această analiză prezintă rezultatele economico-financiare ale companiilor de stat din România în anul 2023, urmărind, totodată, și comparația cu firmele din sectorul privat. Analiza a fost realizată pe un eșantion de 753 de companii de stat, care a fost diferențiat în Top 5 companii din punct de vedere al profitului net și restul companiilor de stat, deoarece un număr mic de firme cu profituri considerabile influențează în mod semnificativ rezultatele agregate ale firmelor din sectorul public. În ultimii ani, în care politicile pro-ciclice au influențat și evoluția indicatorilor macroeconomici, rezultatele companiilor de stat și private trebuie interpretate cu prudență. De exemplu, dacă s-ar compara profitabilitatea unei companii care a avut rezultate bune în anii premergători corecției macroeconomice (reducere deficit bugetar) cu rezultatele din perioada corecției macroeconomice, profitabilitatea companiei se va diminua. Înseamnă însă această diminuare că s-a deteriorat guvernanța corporativă? Anul 2023 a fost caracterizat de o creștere economică moderată de 2,4%, în decelerare cu 1,6 pp față de anul precedent. Nivelul ridicat al investițiilor a reprezentat principalul factor care a susținut dinamica economică, în timp ce consumul gospodăriilor și cel guvernamental au crescut marginal. Influența acestor factori a fost atenuată de o cerere externă în scădere, iar tensiunile geopolitice externe au rămas ridicate. În acest context, rezultatele companiilor de stat și ale celor private s-au diminuat marginal în comparație cu anul 2022, însă nivelul acestora a rămas ridicat. Judecarea acestor rezultate trebuie făcută ținând cont că firmele din sectorul energetic au avut o influență importantă asupra rezultatelor de ansamblu ale companiilor de stat. Astfel, o serie de companii din sectoarele hidroenergie, energie nucleară și gaze naturale au reprezentat principala sursă a profitului obținut de companiile de stat, pe fondul poziției de monopol deținute de acestea, al evoluției prețurilor la energie și al schemei publice de plafonare. Pe de altă parte, circa 34,5% din companiile de stat nu au înregistrat profit, reflectând atât un nivel semnificativ de ineficiență, cât și decizia autorităților de a subvenționa, în acest mod, anumite bunuri și servicii publice. Companiile de stat din România au înregistrat creșteri marginale ale veniturilor totale (+0,5%), cifrei de afaceri (+0,5%) și valorii adăugate brute (+2,8%) în anul 2023, obținând un profit net total de 11,8 mld. lei, cu 0,9 mld. lei mai mic decât cel consemnat în anul 2022. Top 5 cele mai profitabile companii de stat au înregistrat o creștere a profitului net, de la 10,7 mld. lei la aproape 12 mld. lei. În schimb, la nivelul celorlalte companii, s-a trecut de la un profit total de 1,96 mld. lei în 2022, la o pierdere de circa 0,2 mld. lei în 2023. De subliniat că, în perioada 2009-2023, companiile de stat excluzând Top 5 au obținut un rezultat net agregat pozitiv numai în anii 2017 și 2022. Diminuarea rezultatului net obținut de companiile de stat a determinat reduceri ale indicatorilor de profitabilitate ai acestora, însă, în condițiile rezultatelor obținute de companiile din Top 5, nivelul acestora rămâne ridicat. Contribuția companiilor de stat la activitatea economică din România s-a menținut la valori reduse și în anul 2023, ponderea veniturilor acestora în total economie fiind de 3,5%, ponderea cifrei de afaceri de 3,5%, iar cea a valorii adăugate Pagina | 3 brute de 8,7%. De asemenea, anul 2023 a consemnat niveluri apropiate de cele înregistrate în anul precedent pentru indicatorii de lichiditate și solvabilitate ai companiilor de stat, o diminuare a ratei de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile, în timp ce investițiile noi au crescut. Arieratele companiilor de stat au crescut în 2023, în termeni nominali, cu 12,6% față de anul anterior, până la nivelul de 21,5 mld. lei (reprezentând 24,5% din totalul plăților restante la nivelul întregii economii, față de 22,2% în 2022). Având însă în vedere deflatorul PIB ridicat din 2023, de 12,8%, ponderea arieratelor companiilor de stat în PIB s-a diminuat la 1,3%, comparativ cu 1,4% în 2022. În schimb, datele indică o creștere a ponderii arieratelor în cifra de afaceri totală cu 2,6 pp (de la 21,1% în 2022, la 23,7% în 2023). Totodată, trebuie menționat că evoluția clasamentului societăților cu cel mai mare volum de plăți restante indică o cronicizare a problemei arieratelor în anumite sectoare, unele companii de stat continuând să se regăsească an de an în acest clasament. Îmbunătățirea rezultatelor economico-financiare ale întreprinderilor de stat în perioada 2015-2017 a fost sprijinită de reformele legislative concretizate prin intrarea în vigoare a OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Însă, ulterior, au fost implementate o serie de amendamente care au exceptat majoritatea companiilor de stat de la aplicarea practicilor de guvernanță corporativă. Aceste demersuri au coincis cu declinul majorității indicatorilor economico-financiari ai companiilor de stat începând cu anul 2018. În acest context, a fost adoptată Legea nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, care prevede o serie de măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor companiilor de stat. De asemenea, prin HG nr. 617/2023, a fost stabilit cadrul de organizare și funcționare al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, misiunea acesteia fiind de a coordona și monitoriza acțiunile și politicile de guvernanță corporativă pentru a asigura un climat corect și transparent la nivelul întreprinderilor publice. Deși adoptarea acestor inițiative este de apreciat, Consiliul Fiscal pledează, similar analizelor sale anterioare, pentru aplicarea adecvată a cadrului legal existent privind guvernanța corporativă a companiilor de stat din România. Această recomandare este întărită și de cel mai recent raport al OCDE, care apreciază că existența unei legislații adecvate nu este suficientă, doar implementarea corespunzătoare a acesteia putând să aducă guvernanța corporativă la nivelul standardelor OCDE. Pagina | 4  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2023 Introducere Acumularea de pierderi și arierate de companiile în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal-bugetare. În cazul în care acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, va fi necesar ca Guvernul să intervină cu resurse publice, fapt ce poate conduce la deteriorarea situației finanțelor publice și la creșterea deficitului bugetar. Pe de altă parte, existența unor companii de stat eficiente și profitabile poate reprezenta o sursă de creștere a veniturilor bugetare. Prin urmare, se impune monitorizarea continuă a rezultatelor economico-financiare ale companiilor din sectorul public. În acest sens, prezentul raport analizează rezultatele obținute de companiile de stat din România în anul 2023, urmărind, totodată, și comparația cu rezultatele firmelor din sectorul privat, pe baza situațiilor financiare anuale transmise Ministerului Finanțelor (MF) de firmele care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Rezultatele economico-financiare ale companiilor de stat și ale celor private trebuie analizate având în vedere cadrul macroeconomic și alte elemente particulare care au influențat activitatea acestora. Astfel, anul 2023 a fost caracterizat de o creștere economică moderată, rata reală de creștere a PIB decelerând cu circa 1,6 pp față de anul precedent. Nivelul ridicat al investițiilor a reprezentat principalul factor care a susținut dinamica economică, în timp ce consumul gospodăriilor și cel guvernamental au crescut marginal. Influența acestor factori a fost atenuată de o cerere externă în scădere, iar tensiunile geopolitice externe au rămas ridicate. Creșterea economică moderată s-a reflectat atât în rezultatele companiilor de stat, cât și în rezultatele celor private. În plus, companiile din sectorul energetic au avut o influență importantă asupra rezultatelor de ansamblu ale companiilor de stat. Pe de o parte, un eșantion omogen de companii din sectoarele hidroenergie, energie nucleară și gaze naturale a reprezentat principala sursă a profitului obținut de companiile de stat, pe fondul poziției de monopol deținute de acestea, al evoluției prețurilor la energie și al schemei publice de plafonare. Pe de altă parte, un număr însemnat de companii din sectorul termocentralelor și al energiei bazate pe cărbune au continuat să înregistreze pierderi, similar anilor anteriori. În acest sens, trebuie menționat că circa 34,5% din companiile de stat nu au înregistrat profit, reflectând atât un nivel semnificativ de ineficiență, cât și decizia autorităților de a subvenționa, în acest mod, anumite bunuri și servicii publice. Setul de date utilizate Analiza a fost realizată pe un La finalul anului 2023, un număr de 1.764 de companii din sectorul eșantion de 753 de companii nefinanciar au raportat în situațiile financiare anuale că sunt societăți de stat, relativ similar ca cu capital integral sau majoritar de stat. În urma unei analize riguroase Pagina | 5 dimensiune și structură cu a formei de organizare, a obiectului de activitate și a structurii de eșantionul utilizat în anul deținere a capitalului social vărsat, s-a observat că numeroase societăți 2022, când au fost incluse în cu răspundere limitată au consemnat în mod eronat apartenența la analiză 781 de companii. Din sectorul companiilor de stat, marea majoritate a acestora declarând că acest punct de vedere, este de sunt organizate sub formă de regii autonome. După ce s-a procedat la așteptat ca rezultatele corectarea erorilor de raportare identificate, numărul final al prezentului studiu să fie companiilor de stat incluse în analiză a fost de 753, acesta fiind relativ comparabile cu cele obținute apropiat de dimensiunea eșantionului aferent anului 2022 (781 de în anii anteriori. companii). Din acest punct de vedere, este de așteptat ca rezultatele prezentului studiu să fie comparabile cu cele obținute în anii anteriori. Pentru a reflecta cu acuratețe În continuare, s-a procedat la o serie de ajustări ale datelor financiare cât mai mare rezultatele raportate pentru ca analiza realizată să reflecte cu o acuratețe cât mai economico-financiare ale mare rezultatele economico-financiare ale companiilor din sectorul companiilor de stat din public. Astfel, similar perioadei 2018-2022, Compania Națională de România, eșantionul de date Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R. S.A.) a raportat utilizate a fost ajustat pentru drepturi de concesiune ca urmare a contractului semnat cu Ministerul a elimina influența factorilor Transporturilor privind bunurile proprietate publică a statului, valoarea regăsiți la nivelul situațiilor rămasă de amortizat a acestora la 31 decembrie 2023 fiind de 59,73 financiare, dar care nu mld. lei1. Deoarece aceste drepturi de concesiune nu reprezintă reflectă o modificare efectivă rezultatul activităților de investiții (fiind asimilate subvențiilor conform a situației economico- IFRS2) și sunt de natură a afecta considerabil rezultatele studiului financiare. (conducând la o creștere substanțială a volumului activelor, respectiv a ratei de îndatorare a companiilor de stat), s-a procedat la eliminarea lor din analiză. De asemenea, începând cu anul 2018, situațiile financiare raportate de C.N.A.I.R. S.A. au fost caracterizate de o diminuare importantă a imobilizărilor corporale în curs de execuție (cu peste 10 mld. lei la acel moment), contrabalansată de o creștere similară a stocurilor de producție în curs de execuție3. Având în vedere că aceste modificări au un impact important asupra indicatorilor privind lichiditatea, respectiv nivelul investițiilor realizate de companiile de stat, s-a procedat la ajustarea corespunzătoare a respectivilor indicatori. În anii 2022 și 2023, Complexul Energetic Oltenia S.A. a raportat obținerea unor profituri nete ridicate (3,5 mld. lei în 2022, respectiv 1 mld. lei în 2023), plasându-se pe locul al doilea în topul celor mai profitabile companii de stat în 2022, respectiv pe locul al patrulea în 2023. Însă, ținând cont că, în conformitate cu Planul de restructurare, societatea beneficiază de un ajutor de stat pentru restructurare în 1 Conform notelor la situațiile financiare ale C.N.A.I.R. S.A. pe anul 2023. 2 Standarde Internaționale de Raportare Financiară. 3 Reîncadrarea acestor sume este, cel mai probabil, rezultatul politicilor contabile utilizate. Pagina | 6  valoare totală de 1.090 mil. euro până în anul 20254, s-a procedat la eliminarea profiturilor obținute de Complexul Energetic Oltenia S.A. din analizele realizate la nivelul anilor 2022 și 2023, deoarece ar fi condus la o îmbunătățire artificială a profitabilității agregate a companiilor de stat, precum și la o distorsionare a rezultatelor de ansamblu ale analizei. Începând cu anul 2018 nu s-au mai raportat plăți restante de Compania Națională a Huilei S.A. (5,4 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), respectiv de Electrocentrale București S.A. (1,7 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), acesta fiind motivul pentru care arieratele companiilor de stat au înregistrat în 2018 o scădere considerabilă (cu peste 36%) față de anul precedent. Trebuie menționat că lipsa raportărilor nu indică stingerea acestor plăți restante, ci este cel mai probabil cauzată de faptul că, la momentul respectiv, C.N. a Huilei S.A. se afla în procedură de faliment, iar Electrocentrale București S.A. se afla în insolvență. Ajustări asemănătoare au fost operate și la nivelul analizelor din unii ani anteriori, cu scopul de a obține o evaluare cât mai realistă a rezultatelor companiilor de stat, după cum urmează: - Oltchim S.A. a raportat în anul 2021 obținerea unui profit scriptic de 1,7 mld. lei, reprezentând circa 29% din profitul total al companiilor de stat. Având în vedere că această companie se afla în situație de faliment (având lichidator judiciar din 2019), s-a procedat la eliminarea profitului obținut de Oltchim din analiza realizată la nivelul anului 2021; - La sfârșitul anului 2018, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă S.A.) a raportat o creștere cu 4,3 mld. lei a imobilizărilor corporale față de anul anterior, ca urmare a unui proces de reevaluare a imobilizărilor corporale și a investițiilor imobiliare. Informația a fost tratată cu prudență, în sensul recunoașterii creșterii volumului activelor companiilor de stat, însă această majorare nu a fost asimilată investițiilor în active imobilizate; - Din eșantionul aferent anului 2017 au fost eliminate Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie