Vezi raport RO

lor. Asistenţii sociali, poliţiştii şi personalul instanţelor nu sunt obligați să primească instruire la un nivel adecvat contactului lor cu victimele.

ONG-urile care lucrează pentru comunitatea LGBTI oferă sprijin juridic și psihologic victimelor LGBTI, dar aceste servicii depind de profesioniști care lucrează pro bono sau de finanțare bazată pe proiecte de la donatori privați sau finanțare UE. Finanțarea publică de la bugetul de stat nu este disponibilă pentru serviciile de sprijinire a victimelor pentru persoanele LGBTI. În general, finanțarea de stat pentru ONG-urile care oferă sprijin victimelor violenței domestice, traficului sau victimelor copii se bazează pe proiecte, atunci când ONG-ul are un parteneriat cu o anumită autoritate publică sau a câștigat o cerere de propuneri, de obicei pentru servicii sociale sau campanii de informare. Sprijinul este limitat și pe termen scurt, ceea ce afectează sustenabilitatea și planificarea activităților ONG- urilor. Autoritățile publice nu colectează informații despre imaginea generală a ajutorului de stat acordat ONG-urilor care oferă servicii de sprijinire a victimelor, ceea ce sugerează o finanțare oarecum nesistematică și limitată a organizațiilor de sprijin.

           B.         Probleme de implementare

Nu există măsuri de politică publică privind protecția victimelor, cu excepția unei prevederi introduse în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, adoptată de Ministerul Justiției, care planifică instruiri pentru judecători și procurori cu privire la metodele de audiere a victimelor infracțiunilor cu un accent deosebit pe victimele infracțiunilor sexuale și pe impactul traumei complexe, ca parte a obiectivului specific de dezvoltare a competențelor practice pentru aceste categorii de profesioniști în drept.173 Strategia menționată mai sus nu prevede un accent deosebit asupra victimelor LGBTI ale infracțiunilor motivate de ură.

Proiectul „Protecția victimelor infracțiunilor”, implementat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (parte a Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021) în parteneriat cu Ministerul Justiţiei, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din București, sectoarele 2-5, are ca obiectiv general să contribuie la asigurarea unui sistem de justiție penală eficient, accesibil și calitativ pentru copiii victime ale infracțiunilor, respectiv pentru victimele infracțiunilor motivate de ură, cu un accent special pe populația de etnie romă. În ceea ce priveşte victimele infracţiunilor motivate de ură se urmăreşte îmbunătățirea răspunsului sistemului de justiţie în materie penală la infracțiunile motivate de ură și a mecanismelor de protecție și asistență pentru victimele infracțiunilor motivate de ură, prin combinarea activităților de cercetare, analiză, colectare de date, formare profesională şi implicarea reprezentanţilor societății civile. Contribuția FR A în acest proiect va fi una substanțială, având în vedere experiența Agenției în materie, asistența tehnică oferită asigurând obiectivitatea şi

neutralitatea livrabilelor proiectului. Rezultatele analizei tematice vor sta la baza construcției celorlalte activități referitoare la elaborarea de ghiduri privind identificarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor motivate de ură, elaborarea programei de formare profesională, respectiv constituirea unui Grup de lucru la nivel înalt privind infracțiunile motivate de ură.174

Două proiecte implementate în prezent de Consiliul Superior al Magistraturii vizează îmbunătățirea nivelului de încredere în justiție și creșterea gradului de conștientizare cu privire la drepturile petenţilor, în special drepturile grupurilor vulnerabile.175 Cu toate acestea, victimele infracțiunilor

173 România, Ministerul Justiției, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 (Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022- 2025), Acțiunea 3.2.1 pag. 45, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.436 din 30 martie 2022, publicată în Jurnalul Oficial nr.322bis din 2 aprilie 2022. 174 Informaţii despre proiect sunt disponibile aici. 175 România, Consiliul Superior al Magistraturii, Răspunsul nr.8622/2022 din 19 iulie 2022.

39