Vezi raport RO

corespunzător sau nu. Mai mult, în cazurile în care infracțiunea motivată de ură a fost săvârșită de un grup de persoane (Art.77.a) sau prin supunerea victimei la tratamente crude și degradante (Art.77.b), ceea ce este adesea cazul la infracțiunile motivate de ură anti-LGBTI, regula sus-menționată, care ține judecătorul să aplice majorarea pedepsei o singură dată, creează impresia de impunitate întrucât legea instituie un fel de „concurență” între circumstanțele agravante.

                                  c)          Probleme de implementare privind discursul instigator la ură

În ceea ce privește politica de investigare penală și condamnare a infracțiunii de Incitare la ură, violență sau discriminare, două analize publicate în ultimii șapte ani conduc la concluzia că organele de drept și justiția nu iau în serios cazurile de discurs la ură, minimalizând pericolului social al acestei infracțiuni comparativ cu alte infracțiuni. În primul rând, o analiză a unei organizaţii neguvernamentale efectuată în 2015 a criticat justiția pentru abordarea de minimalizare a pericolului social al actelor care intră sub incidența Instigării la ură sau discriminare.152 Această concluzie a rezultat din hotărârile procurorului de a nu urmări multe dintre dosarele semnalate în anii 2014 și 2015 și din cauzele care au fost soluționate de instanțe în perioada 2007-2015, în care judecătorii au constatat că nu era prezent pericolul social necesar angajării răspunderii penale – fie impactul presupusului discurs de ură nu a fost suficient de larg, fie actul de ură a fost spontan și nu s-a bazat pe o ideologie sau pe tensiuni interetnice.153 În al doilea rând, șase ani mai târziu, o analiză tematică efectuată de Parchetul General cu privire la cercetările penale efectuate în perioada 2017-2020 privind infracțiunea de Instigare la ură

sau discriminare (art. 369 din Codul penal) și prevederile specifice ale Ordonanței de Urgență 31/2002 nu a identificat nicio urmărire penală pentru Instigare la ură sau discriminare față de comunitatea LGBTI și o activitate limitată privind aceste infracţiuni în legătură cu alte criterii protejate. Pentru a rezolva această situație, raportul a recomandat următoarele măsuri: introducerea unor obiective privind investigarea infracțiunilor motivate de ură în programul semestrial de activități al fiecărui parchet, introducerea unor subiecte privind discursul instigator la ură din perspectiva libertății de exprimare și a utilizării internetului în programul de formare profesională continuă a procurorilor, discutarea la nivelul fiecărui parchet a rezultatelor acestei analize și a prevederilor hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție privind înregistrarea unui dosar penal.154 Nu cunoaştem dacă Parchetul General are o imagine de ansamblu asupra modului în care se realizează activitatea de evaluare şi raportare internă a procurorilor la care se face referire în analiza tematică de mai sus, dar ne-a informat cu ocazia consultării pentru acest raport că a introdus unele obiective specifice vizând

verificarea modului de instrumentare a categoriei de dosare privind infracțiunile vizate în programele de activitate ale unităților de parchet.155 De asemenea, analiza similară aferentă perioadei 2020-2021 este în curs de finalizare la Parchetul General.156

O astfel de abordare de a „închide ochii” la discursul instigator la ură și a minimaliza gravitatea abuzului verbal, criticată în cele două evaluări menționate mai sus, a fost calificată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Asociația ACCEPT și alții, citată mai sus: „poate sugera părtinire din partea autorităților împotriva reclamanților individuali” și a stat la baza constatării unei încălcări a articolului 14 din Convenția Europeană, împreună cu articolul 8.157

152Societatea Academică Română, Analiza comparativă a legislației și jurisprudenței în domeniul discursului discriminatoriu sau instigator la

ură, septembrie 2015. 153Ibid. 154Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Raport privind examinarea cauzelor cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 369

din Codul penal și infracțiunile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului 31/2002, modificată prin Legea 157/2018, 14.05.2021, disponibil la http://www.inspectiajudiciara.ro/mix-content/assets/inspectia-judiciara/uploads/2021-05/raport-21424-1- 637565217578107374.pdf 155 Această precizare a fost oferită de Parchetul General, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 156 Ibid. 157Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Asociația ACCEPT și alții împotriva României, cererea nr.19237/16, hotărârea din 1 iunie 2021,

alin.121.

36