Vezi raport RO

Nicio cercetare anti-LGBTI privind infracţiunile motivate de ură nu a fost finanțată sau comandată de statul român. Nu există organizaţii ale societăţii civile care să efectueze monitorizarea sistematică a infracţiunilor motivate de ură. Nu există sondaje de victimizare disponibile. Datele privind infracțiunile motivate de ură nu sunt publicate, dar sunt disponibile la cerere în baza Legii privind liberul acces la informațiile de interes public.116 Aceste date nu se discută cu comunitatea LGBTI și cu publicul larg. Pe lângă adoptarea matricei statistice în domeniul infracțiunilor motivate de ură, de către poliție, nu avem cunoștință de alte eforturi naționale curente de îmbunătățire a raportării infracțiunilor motivate de ură.

V.         Secțiunea III.                     Raportare, investigare și condamnare

CM/Rec (2010)5, Secțiunea IA1

1. „Statele membre ar trebui să asigure investigații eficiente, prompte și imparțiale în presupusele cazuri de infracțiuni și alte incidente, în care orientarea sexuală sau identitatea de gen a victimei este suspectată în mod rezonabil că a constituit un motiv pentru făptuitor; ei ar trebui să se asigure în continuare că se acordă o atenție deosebită investigării unor astfel de infracțiuni și incidente atunci când se presupune că sunt comise de agenții de aplicare a legii sau de alte persoane care acționează în calitate oficială și că cei responsabili pentru astfel de acte sunt aduși în mod efectiv în fața justiției și, după caz, pedepsiţi pentru a evita impunitatea.”

2. „Statele membre ar trebui să se asigure că, la stabilirea sancțiunilor, un motiv de prejudecată legată de orientarea sexuală sau identitatea de gen poate fi luat în considerare ca circumstanță agravantă.”

           A.          Raportare

                                  a)          Condiții pentru depunerea unei plângeri sau a unei sesizări

Procedura standard de depunere a unei plângeri este cea depusă de victimă, în scris, personal, la secția de poliție sau prin poștă, prin fax sau prin e-mail la secția de poliție sau la parchet. Persoana nu primește la fața locului numărul de înregistrare al sesizării, ci uneori luni mai târziu, la solicitarea persoanei, ceea ce face mai dificilă asigurarea comunicării ulterioare cu privire la dosar și creează incertitudinea că plângerea sa este efectiv luată în considerare. În cazul plângerilor care nu sunt depuse personal, poliția invită petentul la secția de poliție să declare dacă dorește să mențină plângerea și să dea declarație de martor, procedură care se desfășoară uneori la mult timp după primul contact al victimei cu poliția. Acest lucru este, de asemenea, descurajant pentru victimă și potențial dăunător pentru acuratețea informațiilor furnizate de victimă și de alți martori.

În teorie, raportarea terților este admisă de către organele de drept, cu excepția infracțiunilor care pot fi investigate doar la plângerea victimei, cum ar fi violul, de exemplu.117 Cu toate acestea, în

116Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice (Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public),

publicată în Monitorul Oficial nr.663 din 23.01.2001. 117 România, Cod procedură penală, Legea 135/2010, art.288, 290.

28