Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Sinteza_Nationala_PMRI_Ciclul_II_2023.pdf

tățire / conservare a calității corpurilor de apă și habitatelor naturale, faunei şi florei sălbatice. Planurile de Management al Riscului la Inundații Ciclul II și Programele de măsuri elaborate pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă și pentru fluviul Dunărea identifică măsuri durabile şi rezistente la schimbările climatice, pentru prevenire, protecție, pregătire, refacere și evaluare, prioritizând, acolo unde este posibil, măsuri nestructurale, infrastructură verde şi soluţii bazate pe natură. Măsurile sunt combinate în mod optim în proiecte integrate la nivelul bazinului hidrografic pentru a asigura un management eficient al riscului la inundații. Măsurile și proiectele integrate abordează toate sursele de inundaţii, inclusiv inundaţii fluviale şi cele produse de mare în zonele costiere, precum și numărul tot mai mare de inundaţii provenite din viituri rapide, inundaţiile urbane cauzate de precipitații de mare intensitate. La nivelul ţării, se propun a se realiza 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. (Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații) cu prioritate mare și 7 măsuri individuale. Acestea nu sunt studii de fezabilitate complete, dar, în schimb, intenţionează să asigure şi să ofere încredere părţilor interesate că Programul de Măsuri (şi anume Planul) este solid fundamentat, eligibil şi finanţabil. Planurile de management al riscului la inundații din Ciclul II sunt în acord cu Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, Strategia națională de dezvoltare durabilă a României pe orizontul de timp 2013 – 2020 – 2030 și cu Strategia națională a României privind schimbările climatice 2013 – 2020 și post 2020, dar și cu alte directive și strategii europene relevante. Obiectivele P.M.R.I. Ciclul II sunt: 1. Evitarea/ Controlul riscurilor asociate inundaţiilor 2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației 3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice. 4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural. 5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea / menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă 6. Consolidarea gradului de conştientizare şi reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și consolidarea capacităţii de avertizare timpurie, alarmare și intervenție și răspuns în caz de urgență. 7. Creșterea gradului de adaptare la impactul schimbărilor climatice la nivelul bazinului hidrografic și zonei costiere. 8. Maximizarea eficienței în atingerea obiectivelor legate de riscurile la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă. 9. Îmbunătăţirea implicării tuturor părţilor interesante. Obiectivele sunt utilizate pentru a contribui la identificarea și evaluarea măsurilor. Pentru elaborarea Programelor de Măsuri aferente acestui P.M.R.I., măsurile au fost clasificate în trei grupe distincte: A. Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității Pagina 25 B. Măsuri de Prevenire și Protecție la nivelul Unităților de Management (UoM) al riscului la inundații cerute de Directiva Inundații și asimilate, în cazul României cu Administrațiile Bazinale de Apă și o unitate de management al riscului la inundații aferentă Fluviului Dunărea, și anume măsuri structurale și nestructurale, care pot fi implementate de către A.B.A.-uri, precum și măsuri aplicabile fluviului Dunărea; C. Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere Analizând aceste obiective, obiectivul 1 este legat clar de Măsurile Naționale, iar obiectivul 6 este corelat în mod cert cu Pachetul de Măsuri de Pregătire. Obiectivele 2 – 5, precum și Obiectivele 7 și 8 sunt legate de Măsurile de Prevenire și Protecție, care trebuie definite la nivelul A.B.A. şi Fluviul Dunărea. Obiectivul 9 se aplică întregului proces de realizare a Programului de Măsuri. Este esențial ca în domeniul agricol să se respecte Normele privind Condiționalitatea (GAEC), care au fost stabilite pentru a proteja zonele sensibile, cum ar fi zonele umede și turbăriile, și pentru a menține echilibrul ecosistemelor. Crearea de zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă, gestionarea lucrărilor solului pentru a limita eroziunea și dedicarea unui procentaj minim din suprafața agricolă zonelor neproductive sunt măsuri esențiale pentru a asigura o agricultură durabilă. Ghidurile de bune practici agricole din domeniu recomandă să adopte tehnici de agricultură regenerativă și să utilizeze pajiști permanente. Pășunatul în bandă sau parcelat, care menține vegetația și previne eroziunea, ar trebui să fie o practică standard. De asemenea, este esențial să se acorde o atenție sporită densității vegetației, care poate juca un rol crucial în reducerea riscului de inundații. Aceste tipuri de măsuri sunt implementate orizontal prin promovarea acestora cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltarii Rurale la nivel local. În plus, pentru a minimiza impactul inundațiilor, se vor promova practicile de utilizare durabilă a terenurilor și de gestiune a solului, crearea de fâșii de vegetație și implementarea de benzi tampon riverane ce pot ajuta la filtrarea apei și la prevenirea scurgerilor. Pagina 26 5. Rezumatul Planului de Management al Riscului la Inundații la nivel de Administrație Bazinală de Apă-Ciclul II România este o țară predispusă la inundații. Cea mai distrugătoare inundație de după 1900 a avut loc în 1926 și a provocat aproximativ 1.000 de decese. În perioada 1960 - 2010, au avut loc aproximativ 400 de inundații majore și au fost înregistrate 237 de victime (6,6 victime/eveniment în medie). Zona râului Siret a generat cel mai mare număr de victime (140). Istoricul mai recent al inundațiilor din România arată impactul negativ major al acestui fenomen asupra oamenilor și bunurilor: inundațiile din 2005 și 2006 au afectat peste 1,5 milioane de persoane (93 de morți), au deteriorat o parte importantă a lucrărilor de apărare și au provocat pagube numai la lucrările hidrotehnice estimate la peste 2 miliarde de euro. În baza unei evaluări naţionale a riscurilor în România, inundațiile sunt unele din cele mai distrugătoare pericole, având un nivel de impact mediu (fizic, economic și socio-psihologic), cu o probabilitate medie de apariție. Până în prezent, studiile realizate în cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor au arătat faptul că frecvența inundațiilor cu impact semnificativ este mai mare în lunile de primăvară, precum și în cele de vară. De asemenea, se previzionează o intensificare a fenomenelor extreme, cum sunt crivățul, valurile de căldură, inundațiile catastrofale, alunecările de teren, fenomenele de zăpor, fenomenele de îngheț și avalanșele. Între țările din bazinul fluviului Dunărea, se estimează că România va fi cea mai afectată de schimbările climatice în general. După inundațiile catastrofale din anii 70, România a început să investească masiv în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor și a pus la punct un sistem de management al riscului la inundații. Infrastructura de apărare constă dintr-o rețea de diguri, acumulări permanente și nepermanente, poldere, canale de derivații și noduri hidrotehnice Având în vedere prevederile Directivei Inundații, conţinutul Planurilor de Management al Riscului la Inundații Ciclul II este structurat pe capitole, după cum urmează. În Capitolul 1 este realizată prezentarea generală a Unității de Management al riscului la inundații. În cadrul acestui capitol sunt descrise relieful, geologia, solul, resursele de apă, zonele protejate, clima, populația și așezările umane, utilizarea terenului, activitatea economică, infrastructura de transport, recreere și turism, patrimonial cultural. Mare parte ale acestor informații sunt prezentate în Anexe sub formă de hărți. În cadrul Capitolului 2 sunt atinse aspecte privind riscul la inundații la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă. Primele două subcapitole reprezintă o „fotografie” actuală a sistemului de management al riscului la inundații și sunt prezentate lucrările de protecție împotriva inundațiilor (diguri, baraje care realizează acumulări permanente, baraje care realizează acumulări nepermanente, poldere, noduri hidrotehnice, derivații de ape mari) și descrise sistemele de avertizare - alarmare şi răspuns la inundații, existente. Următorul subcapitol prezintă un scurt istoric al inundațiilor ce au avut loc în perioada 2010-2016 și inventarul pagubelor acestora. În continuare, în subcapitolul 2.3 sunt prezentate noile criterii de selectare ale evenimentelor semnificative şi a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (evaluarea preliminară a riscului la inundații – îmbunătățiri în Ciclul II), evenimentele istorice semnificative, sectoarele de râuri și zonele urbane afectate aferente acestora, inundațiile semnificative potențiale viitoare cât și localizarea acestora (anexă). Mai departe, alte două subcapitole prezintă rezultatul celei de a doua etape de implementare a Directivei Inundații, respectiv hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc la inundații (raportare la C.E. – 12 octombrie 2022) și descrierea procesului de elaborare și revizuire a hărților pentru Ciclul II evidențiind îmbunătățirile procesului de modelare față de ciclul I şi procesul de evaluare a calității. În subcapitolul următor, față de Ciclul I, sunt clasificate și descrise zonele cu risc potențial semnificativ la inundații – potențial tranzitorii din punct de vedere al riscului. Capitolul 2 prezintă metoda prin care sunt clasificate zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, o vedere de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile inclusiv A.P.S.F.R.-urile tranzitorii. Pagina 27 Pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații - risc scăzut sunt propuse strategii simplificate de management a riscului de inundații. În încheiere, Capitolul 2 prezintă indicatorii statistici ca urmare a prelucrării hărților de risc la inundații obținute pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, pentru anumiți indicatori referitori la populație, aspectele socio-economice şi patrimoniu cultural. Sunt prezentate rezultate privind amploarea inundațiilor cât și pagubele totale calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale. Capitolul 3 face referire la obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I și la stadiul de implementare a măsurilor. Este prezentată o scurtă descriere a procesului de pregătire a programului de măsuri la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă din Ciclul I și sinteza măsurilor cât şi stadiul de implementare al acestora. Totodată, este prezentată evaluarea progresului realizat la nivel național și la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I, conform art. 7(2) din Directiva Inundații. În Capitolul 4 sunt descrise pentru Ciclul II, obiectivele, legătura acestora cu măsurile de reducere a riscului de inundații și procesul de elaborare al obiectivelor din acest ciclu, inclusiv modul în care proiectul a implicat părțile interesate, în acest proces. Nucleul Planului de Management al Riscului la Inundații – Ciclul II pentru fiecare Unitate de Management este programul de măsuri propus pentru reducerea riscului la inundații la care se face referire în Capitolul 5. Capitolul începe cu cadrul metodologic pentru identificarea, evaluarea și prioritizarea măsurilor. În esență, se analizează Catalogul de măsuri potențiale asociat Planului de Management al Riscului la Inundatii - ciclul II se identifică posibilele măsuri viabile care sunt analizate pentru a se ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații dar si beneficiile asupra mediului. Rezultatele analizei sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt in continuare dezvoltate. Măsurile sunt grupate/combinate si prioritizate rezultand strategii la nivel de zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații si ulterior strategii prioritizate la nivel de Administrație Bazinală de Apă. Rezultatele aferente aplicarii unitare a metodologiei sunt apoi prezentate în Capitolele 5.2, 5.3 și 5.4, respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul Administrașiilor Bazinale de Apă (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C). Este prezentată lista cu măsurile propuse și potențiala sursă de finanțare, sunt descrise strategiile alternative la nivel de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, sunt evidențiate strategiile prioritare şi prioritizarea măsurilor. Sunt încurajate măsurile verzi existând și un subcapitol dedicat promovării infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură cat și o prezentare a principalelor provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în vederea evitării / atenuării efectelor adverse asupra mediului (o proiectare adecvată a unor măsuri gri poate conduce la măsuri verzi). Capitolul continuă cu descrierea legăturii dintre categoriile de măsuri și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații prin indicarea modului în care măsurile propuse vor contribui la atingerea obiectivelor. Mai departe, este descrisă coordonarea Directivei Inundații cu Directiva Cadru a Apei evidențiindu-se aspectele instituționale, metodologice, de raportare, măsuri de tip “win-win”, măsuri care necesită aplicarea art 4.7 al Directivei Cadru a Apei. Alte aspecte importante sunt integrarea cu politicile de schimbări climatice şi implicit măsurile care contribuie la adaptarea/atenuarea impactului schimbărilor climatice şi conformarea cu alte Directive relevante (Directiva Habitate, SEA şi altele). Totodată acest capitol face referire şi la coordonarea internațională. Pentru implementarea măsurilor propuse este necesar un plan de acțiune. Acesta face subiectul Capitolului 6. Aici este prezentat planul de activități pe termen scurt ce cuprinde descrierea acțiunilor prioritare cu indicarea clară a responsabilităților ce revin fiecărei instituții cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, indicatorii și valorile țintă pentru obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II pentru alternativele propuse prioritizate, investițiile ce vor fi implementate si potențialele mecanisme financiare identificate. Pagina 28 În Capitolul 7 este descris sistemul de monitorizare pentru implementarea Planului de Management al Riscului la Inundații și programul de măsuri atât la nivel național cât și la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă. De asemenea, sunt stabiliți responsabilii pentru monitorizarea și raportarea implementării acestui plan și sunt specificate datele ce sunt colectate în acest scop. Capitolul 8 se referă la demersurile întreprinse pentru informarea și consultarea publicului, precum și pentru încurajarea implicării active a părților interesate în dezvoltarea planului. În subcapitole separate sunt descrise strategia de implicare a părților interesate și procesul de comunicare (cu instrumentele și activitățile aferente). Următorul subcapitol descrie procesul de evaluare strategică de mediu și prezintă toate deciziile ce au fost luate și întâlnirile desfășurate în scopul parcurgerii acestei etape necesare pentru aprobarea prin hotărâre de guvern a Planului de Management al Riscului la Inundații pentru fiecare A.B.A. În ultimul Capitol 9, este redată lista cu autoritățile competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații actualizată pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă. Pagina 29 6. Metodologia de elaborare a P.M.R.I. Ciclul II Cadrul metodologic In cadrul proiectului ROFLOODS – derulat cu sprijinul Bancii Mondiale a fost elaborat un nou cadru metodologic pentru elaborarea hărților de hazard și de risc, a PMRI ciclul II și a Programului de măsuri asociat. Se actualizează și se aplică următoarele metodologii: • Metodologia elaborării hărților de hazard și de risc – ghid pentru evaluarea hazardului la inundații din surse fluvială, pluvială, viituri rapide, costieră, ruperi de dig, pentru integrarea schimbărilor climatice în evaluarea hazardului și recomandări de cartografiere a acestuia. • Metodologia evaluării pagubelor produse de inundații și crearea unei baze de date naționale a pagubelor. Aceasta va centraliza pagubele pe următoarele categorii: 1) materiale directe, 2) materiale indirecte, 3) nemateriale directe, 4) nemateriale indirecte. Există trei niveluri de detaliere, bazate pe utilizarea terenului (nivel 1 și 2) și pe obiecte (nivel 3), în legătură cu datele de expunere la risc disponibile pentru România. • Metodologia de elaborare a hărților de risc (evaluare cantitativă). Elaborarea hărţilor presupune combinarea rezultatelor din evaluarea hazardului cu datele din baza de date a