Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Sinteza_Nationala_PMRI_Ciclul_II_2023.pdf

Pagina 13 s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice. În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II1, capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative. Pentru E.P.R.I. Ciclul II, cadrul metodologic a fost îmbunătățit pe baza unor proiecte și studii de cercetare recente. Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Pentru sursa pluvială au fost analizate informații relevante privind zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare. Astfel în Ciclul II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor de râu / afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de sector a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele, respectiv criteriul populației (cu prioritate mare în cazul producerii de victime, sinistrați sau case distruse) și criteriul socio-economic (în cazul în care valoarea calculată pentru o localitate depășește pragul de 50). Pentru sursa pluvială s-a aplicat criteriul hidro-meteorologic ce a constat în îndeplinirea condiției ca precipitațiile care au generat evenimentul să aibă o probabilitate mai mică de 10% sau o cantitate peste pragurile de avertizare sau debite maxime înregistrate la stațiile hidrometrice din vecinătate să indice o frecvență de apariție mai mică de 10%. Etapele principale parcurse la nivel național pentru a răspunde cerințelor evaluării preliminare a riscului la inundații din Ciclul II în ceea ce privește stabilirea evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial), se prezintă schematic în figura 1. 1 Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II este prezentată în rapoartele Evaluarea preliminară a riscului la inundații pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă pentru Ciclul II realizate în anul 2019 Pagina 14 Figura 1. Etape principale parcurse în Ciclul II la nivel național pentru definirea evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială și din sursă pluvială Directiva Inundații 2007/60/C.E. recomandă și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații (“Future floods”) pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Astfel, în Ciclul II au fost identificate inundațiile semnificative potențiale viitoare și evaluate consecințelor potențiale ale acestora pe baza Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, capitolul 4.3 Identificarea și evaluarea viitoarelor inundații semnificative potențiale și a consecințelor negative potențiale asociat, principiile generale în această abordare au constat în: - considerarea zonelor potențial inundabile ale evenimentelor extreme viitoare pe baza informațiilor complete și omogene posibil a fi integrate la nivel național sau a unor metodologii simplificate; - considerarea unor indicatori care să ilustreze expunerea la risc a cel puțin patru categorii de receptori (sănătate umană, mediu, patrimoniul cultural și activități economice), ținând seama de informațiile disponibile la momentul prezent, respectiv a populației potențial afectate, precum și a obiectivelor socio-economice potențial afectate cu ajutorul tehnicilor GIS. Pagina 15 Această evaluare a consecințelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilității teritoriului, deoarece: - anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare; - indicatorii propuși nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluția viitoare a acestora; - pagubele indirecte nu sunt cuantificate. Ca urmare a inundațiilor înregistrate în perioada 2010 – 2016 au fost identificate 54 de inundații semnificative (32 din sursă fluvială și 22 din sursă pluvială) . În plus, au fost desemnate 64 inundații viitoare semnificative potențiale, la nivel național. În Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost selectate ținând cont de: - zonele prevăzutele cu lucrări de protecție împotriva inundațiilor (având lungimea digurilor mai mare de 5 km); - rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.); - sectoarele de curs de apă / zonele subiect ale viiturilor semnificative din trecut respectiv înfășurătoarea acestor inundații istorice. Realizarea layer-elor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului național cu sprijinul A.N.A.R, prin Administrațiile Bazinale de Apă în coordonarea M.M.A.P. și cu îndrumarea științifică a I.N.H.G.A. în perioada 2009 - 2010 pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale. Pentru zonele A.P.S.F.R. unde nu a existat o evaluare fizică a pagubelor și, în consecință, nici o evaluare monetară a acestora, au fost luate în considerare localitățile, respectiv populația potențial afectată, infrastructura de transport și terenul agricol, evaluate prin metode statistice bazate pe informațiile din CORINE Land Cover, completate cu date referitoare la obiective socio - economice importante. În schimb, în Ciclul II de implementare, metodologia de stabilire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații a suferit numeroase îmbunătățiri, acestea fiind desemnate ținând cont de următoarele principii generale: - evaluarea evenimentelor istorice semnificative indică faptul că zona este supusă și în prezent riscului la inundații sau la inundații recurente - față de inundațiile istorice semnificative selectate, unde s-a utilizat un prag minim pentru indicatorul socio-economic de 50, în cazul A.P.S.F.R.-urilor au fost selectate numai sectoarele de râu pentru care criteriul populației (Ip) și / sau criteriul socio-economic (Is- e) are valori peste 200; - evaluarea riscului potențial la inundații indică faptul că zona este considerată a fi de importanță strategică națională sau critică în cazul unor situații de urgență majoră (cum ar fi afectarea unor spitale, aeroporturi internaționale, scoli, infrastructura de transport etc.); - specialiștii din domeniul managementului riscului la inundații la nivel de Administrații Bazinale de Apă sau alte părți interesate la nivel local pot indica în mod clar zone supuse riscului la inundații severe. Informații disponibile luate în considerare în stabilirea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II au fost: - sectoarele cursurilor de apă stabilite ca A.P.S.F.R. în Ciclul I al Directivei Inundații 2007/60/C.E.; Pagina 16  - sectoarele cursurilor de apă pe care s-au produs inundații istorice semnificative în perioada 2010-2016, ale căror consecințe au avut valori ale Ip (criteriul populației) > 0 sau Is-e (criteriul socio-economic) > 200; - inundații istorice semnificative cu impact mic, Is-e = 50 - 200; - zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundații istorice semnificative după implementarea Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/C.E., respectiv după anul 2012, și care îndeplineau criteriile de hazard și risc luate în considerare în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel național în Ciclul I; acestea au fost identificate în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I.; - extinderea spațială a hazardului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, precum și a riscului aferent2 - Risc FF (flash flood) = 3 - 5 sau Hazard FF (flash flood) = 5 - rezultatele obținute în cadrul proiectului VULMIN3, respectiv sectoare de cursuri de apă susceptibile la viituri rapide - indicele de susceptibilitate IFF (indicele susceptibilității) = 3 - 5; - localități afectate de inundații provenite din ploi abundente de scurtă / lungă durată și cu drenaj deficitar; - zonele susceptibile la inundații, sub forma înfășurătorii inundațiilor rezultate în urma modelării cu sisteme Fuzzy – GIS GRASS și aplicării unor metode de procesare GIS a Modelului Digital al Terenului; - date spațiale pentru evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale). Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II sunt prezentați schematic în figura 2. Figura 2. Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II Pe baza evenimentelor de inundații semnificative au fost desemnate 153 de noi zone A.P.S.F.R. (136 A.P.S.F.R. din sursă fluvială și 17 A.P.S.F.R. din sursă pluvială). Numărul total de A.P.S.F.R.-uri în Ciclul II a ajuns la 526 (dintre care 94 sunt considerate a fi expuse la viituri rapide, 17 la surse pluviale în zonele urbane iar 65 la cedări ale lucrărilor de apărare). Lungimea totală a sectoarelor fluviale A.P.S.F.R. pentru Ciclul II este de 19.482 km (inclusiv fluviul Dunărea). Aceste rezultate au fost 2 Metodologia de determinare a hazardului şi a riscului pentru viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie a fost dezvoltată în cadrul I.N.H.G.A. – C.N.P.H. (Centrul Național de Prognoze Hidrologice) 3 Vulnerabilitatea aşezărilor şi mediului la inundaţii în România în contextul modificărilor globale ale mediului – VULMIN, 2012-2017, Programul Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcţia 3: Mediu, PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-1587 Pagina 17 raportate la Comisia Europeană în septembrie 2019. În figura 3 se prezintă localizarea spațială a celor 526 de zone cu risc potențial semnificativ la inundații din România pentru Ciclul II de raporatre a Directivei Inundații 2007/60/C.E. Figura 3. Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) în Ciclul II de raportare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. În Anexa D sunt centralizate cele 526 zone cu risc potențial semnificativ la inundații din România pentru Ciclul II de raporatre a Directivei Inundaţii 2007/60/C.E și descrierea acestora (sursă, mecanisc, caracteristici, consecințe). O sinteza privind clasificare a A.P.S.F.R.-urilor pe A.B.A. și pe surse de inundații este prezentată mai jos în Tabelul 2 În mod similar, Tabelul 3 și Tabelul 4 prezintă clasificarea zonelore A.P.S.F.R. pe mecanisme și respectiv caracteristici ale inundațiilor. Tabelul 2. Distribuția zonelor A.P.S.F.R. pe Administrații Bazinale de Apă și surse de inundații UNITATEA DE MANAGEMENT Fluvial Pluvial Costier SOMEȘ - TISA 46 2 0 CRIȘURI 38 0 0 MUREȘ 78 0 0 BANAT 62 4 0 JIU 28 1 0 OLT 61 1 0 ARGEȘ - VEDEA 38 1 0 BUZĂU - IALOMIȚA 27 1 0 SIRET 71 3 0 PRUT - BÂRLAD 46 0 0 DOBROGEA - LITORAL 12 4 2 Pagina 18  UNITATEA DE MANAGEMENT Fluvial Pluvial Costier Fluviul DUNĂRE 2 0 1 TOTAL 509 17 3 Tabelul 3. Distribuția zonelor A.P.S.F.R. pe Administrații Bazinale de Apă și mecanisme ale inundațiilor A22 - A23 - A21 - Depăşirea A24 - Blocare UNITATEA DE Depăşirea Distrugerea capacităţii de / MANAGEMENT infrastructurii infrastructurii transport a albiei restricţionare de apărare de apărare SOMEȘ - TISA 46 14 10 46 CRIȘURI 38 17 6 38 MUREȘ 78 9 3 78 BANAT 62 17 7 62 JIU 28 9 3 28 OLT 61 20 12 61 ARGEȘ - VEDEA 38 7 10 38 BUZĂU - IALOMIȚA 27 4 3 27 SIRET 71 7 6 71 PRUT - BÂRLAD 46 11 4 46 DOBROGEA - LITORAL 12 3 0 12 Fluviul DUNĂRE 2 1 1 2 TOTAL 509 119 65 509 Tabelul 4. Distribuția zonelor A.P.S.F.R. pe Administrații Bazinale de Apă și caracteristici ale inundațiilor A32 Viitură A33 - A34 - A35 - de A38 - A31 - Viitură cu Viitură cu Viitură cu UNITATEA DE primăvară Viitură cu Viitură