Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Sinteza_Nationala_PMRI_Ciclul_II_2023.pdf

alt tip de timp de timp de MANAGEMENT datorată niveluri rapidă timp de creştere creştere topirii remarcabile creştere mediu mic zăpezi SOMEȘ - TISA 7 46 19 14 6 10 CRIȘURI 9 38 7 15 7 6 MUREȘ 20 78 29 26 3 3 BANAT 17 62 12 19 14 7 JIU 8 28 4 10 6 3 OLT 12 61 21 17 11 14 ARGEȘ - VEDEA 2 38 4 9 23 10 BUZĂU - IALOMIȚA 5 27 13 5 4 3 SIRET 14 71 22 29 6 5 PRUT – BÂRLAD 0 46 7 26 13 4 DOBROGEA – LITORAL 0 12 1 4 7 0 Fluviul DUNĂRE 0 2 0 0 2 1 TOTAL 94 509 139 174 102 66 3.3. Situația curentă privind hazardul și riscul la inundații În Ciclul I al Directivei Inundații au fost elaborate hărți de hazard și de risc pentru fiecare zonă A.P.S.F.R. (16.412 km pentru râurile interioare și 1.108 km pentru fluviul Dunărea), doar din sursă fluvială. Acestea au fost raportate Comisiei Europene în martie 2014. La nivelul a 10 Administrații Bazinale de Apă, au fost utilizate hărțile de hazard la inundații rezultate din Programul Național ”Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor – Pagina 19 P.P.P.D.E.I.” A.B.A. Prut-Bârlad a folosit datele rezultate din proiectul ”Măsuri de reducere a riscului la inundații în bazinul Prut-Bârlad” iar pentru Dunăre s-au folosit datele din proiectul internațional ”DANUBE FLOODRISK”. Pentru zonele A.P.S.F.R. care nu au fost modelate în cadrul proiectelor mai sus menționate, I.N.H.G.A. și A.N.A.R. au folosit metode simplificate de generare a extinderii inundațiilor și a distribuției adâncimilor. Au fost generate hărți la 3 probabilități de depășire anuale (probabilitate mică – 0,1% , medie – 1% și mare – 10% pentru râurile interioare și o dată la 30 ani pentru fluviul Dunărea). Pe hărțile de hazard au fost reprezentate extinderea inundației și adâncimile pe 3 clase (<0,5m; 0,5 – 1,5m; >1,5m) pentru râurile interioare și pe 4 clase pentru fluviul Dunărea (<0,5m; 0,5 – 2m; 2 – 4m; >4m). Hărțile elaborate de consultanți diferiți în contracte diferite au fost apoi centralizate de I.N.H.G.A./A.N.A.R. și prelucrate pentru a fi reprezentate într-un format unitar. Acestea au fost la rândul lor folosite pentru generarea hărților de risc printr-o metodă calitativă (au fost definite trei clase de risc – mic, mediu și mare). Hărțile de risc rezultate au indicat impactul negativ potențial al inundațiilor pentru fiecare scenariu în parte, asupra populației (nr. locuitori afectați), asupra activităților economice (pe categorii), obiectivelor conform Directivei privind emisiile industriale, ariilor protejate conform Directivei Cadru Apă și patrimoniului cultural. În Ciclul II au fost utilizate rezultatele obținute în cadrul proiectului “Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a şi a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații - RO-FLOODS” și au fost elaborate hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații utillizând un nou cadru metodologic, constand în următoarele metodologii: - Metodologia pentru Modelarea și Cartografierea Hazardului, corespunzătoare punctului (b) aferent vechii configurații - Metodologia pentru Evaluarea Daunelor și Pierderilor provocate de Inundații, - Metodologia pentru Hărțile de Risc, - Metodologia pentru Elaborarea Programelor de Măsuri, În elaborarea noilor metodologii s-au luat în considerare raportul Comisiei Europene privind Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații și auditul UE privind implementarea Directivei Inundații în România și cele mai bune practici din Europa și nu numai. Pentru hărțile de hazard la inundații s-a aplicat Metodologia de Modelare și Cartografiere a Hazardului la Inundații ce oferă un cadru solid pentru calcularea și cartografierea hazardului la inundații pentru diferite surse de inundații, mecanisme și caracteristici, care încorporează și schimbările climatice. Astfel au fost realizate hărți de hazard la inundații cu reprezentarea limitei de inundabilitate, a adâncimii maxime și a vitezei maxime a apei pentru 292 zone A.P.S.F.R. nou identificate din sursă fluvială, 17 zone A.P.S.F.R. pluviale (scurgere de suprafață în mediul urban), la care se adaugă 3 zone A.P.S.F.R. costiere (Anexa E). Dintre acestea, 514 km zone A.P.F.S.R. sunt caracterizate de viituri rapide și 248 km sunt diguri la care a fost studiat scenariul de producere a unei breşe. Au fost realizate totodată modelări noi pe anumite sectoare din Ciclul I pentru care rezultatele anterioare au fost considerate nesatisfăcătoare. Pe baza măsurătorilor topografice și batimetrice, măsurători ale clădirilor și lucrărilor civile din zonele inundate, a informațiilor despre utilizarea terenului, a calculelor hidrologice și, ca ultimă etapă, a modelării hidraulice au fost generate hărți de inundabilitate pentru 6 probabilități de depășire anuale (33%, 10%, 1%, 1%+CC, 0,5%, 0,1%). În timp ce hărțile de hazard la inundații din Ciclul I au fost obținute în majoritatea cazurilor prin utilizarea modelelor 1D, în cadrul Ciclului II, noile modele hidraulice au fost dezvoltate folosind în majoritatea cazurilor modelarea 2D în regim nepermanent (tabelul 5). Pagina 20  Tabelul 5. Modelele hidraulice utilizate pentru zonele A.P.S.F.R. în Ciclul II Modele hidraulice per surse de inundație Sursa fluvială Sursa pluvială Sursa marină total Software Software APSFR = Software UoM sectoare sectoare modele APSFR și tip APSFR și tip sectoare și tip modelate modelate model model modelate model nr. Someș-Tisa 12 18 HEC-RAS 2D 2 2 HEC-RAS 0 - 20 2D Crișuri 37 50 MIKE 1D- 0 0 - 0 - 50 2D, 2D Mureș 77 91 MIKE 1D, 0 0 - 0 - 91 1D-2D, 2D Banat 20 22 HEC-RAS 4 4 HEC- RAS 0 - 26 1D, 1D-2D, 2D 2D Jiu 23 23 MIKE 1D- 1 1 HEC-RAS 0 - 24 2D, 2D 2D Olt 34 43 HEC-RAS 1 1 HEC-RAS 0 - 44 1D, 1D-2D, 2D 2D Argeș- 27 43 HEC-RAS 1 1 HEC-RAS 0 - 44 Vedea 1D, 1D-2D, 2D 2D Buzău- 17 21 MIKE 1D- 1 1 HEC-RAS 0 - 22 Ialomița 2D, 2D 2D Siret 22 25 HEC-RAS 3 3 HEC-RAS 0 - 28 1D, 1D-2D, 2D 2D Prut-Bârlad 21 27 MIKE 1D, 0 0 - 0 - 27 1D-2D, 2D HEC-RAS 1D-2D Dobrogea- 1 1 MIKE 2D 4 6 HEC-RAS 2 GIS, SWAN 9 Litoral 2D + HEC-RAS 2D Fluviul 1 0 0 0 - 1 GIS 1 Dunărea TOTAL 292 364 - 17 19 - 3 - 386 Pentru fiecare zonă A.P.S.F.R. sunt întocmite fișe descriptive de modelare matematică privind hazardul. Metodologia de evaluare a pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului, elaborată tot în cadrul proiectului RO-FLOODS, inclusiv dezvoltarea curbelor de adâncime - pagube pentru România, împreuna cu rezultatele privind hazardul la inundații și luând în considerare caracteristicile elementelor expuse și vulnerabilitatea acestora la inundații, au fost elaborate hărțile de risc la inundații pentru Ciclul II. Noua metodologie permite realizarea evaluării cantitative a riscului, un element important pentru prioritizarea și justificarea investițiilor în managementul riscului la inundații. Evaluarea cantitativă a riscului prezintă valoarea pagubelor / pierderilor potențiale în caz de inundații și este realizată pentru toate scenariile disponibile pentru toate cele 526 zone A.P.S.F.R. (fie din Ciclul I, fie din Ciclul II), inclusiv pentru scenariul care integrează schimbările climatice (p1%+CC), folosind cel mai detaliat nivel de evaluare, respectiv Evaluarea pagubelor și pierderilor și Evaluarea impactului asupra elementelor expuse riscului la inundații din cele 4 categorii de consecințe (mediu, economic, social și patrimoniu cultural). Costurile privind mediul nu sunt luate în considerare în evaluarea pagubelor și a riscului, deoarece nu au fost disponibile informații cu privire la calitatea apei care afectează zonele protejate în cazul unei inundații – impactul inundațiilor asupra ariilor protejate Pagina 21 ecologic este, prin urmare evaluarea pagubelor cauzate mediului este foarte incertă și specifică pentru fiecare locație. Hărțile de risc la inundații au fost elaborate pe baza rezultatelor privind hazardul la inundații (limita de inundabilitate, rastere de adâncime, rastere de viteze), luând în considerare caracteristicile elementelor expuse (bază de date) și vulnerabilitatea acestora la inundații (12 categorii de tipologii). Hărțile privind riscul cantitativ la inundații prezintă valoarea pagubelor/pierderilor potențiale în caz de inundații. Pentru a evalua pagubele tangibile (atât directe, cât și indirecte) a fost utilizat modelul FLY4 prin care se efectuează calculele caracteristice la nivel de obiect. Pierderile de Vieți Omenești s-au calculat prin metoda SUFRI5 ce s-a utilizat doar pentru zonele A.P.S.F.R. pluviale modelat integral în al doilea ciclu. Pentru zonele A.P.S.F.R. din inundații fluviale cu caracteristică de viituri rapide, modelate integral în primul ciclu, cât și pentru toate celelalte fluviale, a fost utilizată metoda Jonkman6. Pagubele intangibile (atât directe, cât și indirecte) și impacturile au fost calculate folosind operații GIS obișnuite. Impactul asupra populației, mediului, patrimoniului cultural și activităților economice în termeni nemonetari s-au calculat prin intersectarea limitei de inundabilitate cu diferitele layere de expunere. Pagubele Anuale Preconizate au fost calculate folosind probabilitatea anuală de depășire actuală a scenariilor de hazard. Totodată, pentru fiecare zonă A.P.S.F.R. sunt întocmite fișe cu prezentarea generală a rezultatelor de risc și pagubele, prezentate într-un document separat. Hărțile de hazard și de risc la inundații pentru Ciclul II au făcut obiectul consultărilor publice oficiale, în conformitate cu Directiva Inundații 60/CE/2007. Hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații pot fi vizualizate pe portalul public la următoarea adresa https://inundatii.ro/resurse/ . 3.4. Stadiul implementării măsurilor de management al riscului la inundații din Ciclul I Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016), aprobate în cadrul primului Ciclu al Directivei Inundații 2007/60/CE s-a realizat anual, prin formatele standard de urmărire a implementării măsurilor. Această activitate s-a realizat cu colaborarea Administrațiilor Bazinale de Apă, Administrației Naționale “Apele Române” și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având în vedere că majoritatea informațiilor necesare derulării acestui proces sunt deţinute aceste instituții. Stadiul de realizare al tuturor măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundaţii (2016), indiferent de nivelul de aplicare a măsurilor sau autoritatea responsabilă de implementarea acestora se prezintă în tabelul 6. Gradul de realizare al lucrărilor atins în perioada 2017-2022 este următorul: - la nivelul României, 56% din măsurile concrete propuse în P.M.R.I.uri (2016) la nivel local, respectiv peste 1.500 de măsuri sunt finalizate sau se află în derulare, acestea fiind în principal lucrări de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenţii de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanţa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare și lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice / albiilor torențiale şi extinderea pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. – urilor (împăduriri în afara fondului forestier), aflate în responsabilitatea implementării Administrațiilor Bazinale de Apă, respectiv a Gărzilor Forestiere. 4 https://www.jbarisk.com/flood-services/catastrophe-models/flood-models/global-flood-modeling/ 5 Ignacio Escuder Bueno, Adrian Morales Torres, Jesica Tamara Castillo Rodriguez and Sara Perales, SUFRI method for pluvial and rivier flooding risk assessment in urban areas to inform decision making. Momparler. Final report, July 2011 6 SN Jonkman, JK Vrijling. Loss of life due to floods. Journal of Flood Risk Management 1 (1), 43-56. 2008 SN Jonkman. Loss of life estimation in flood risk assessment; theory and applications. PhD thesis Delft University. 2007 Pagina 22  Tabelul 6. Situația centralizatoare privind stadiul de realizare al tuturor măsurilor concrete propuse în P.M.R.I.-uri (2016) în perioada 2017-2022 Nivel de aplicare al măsurii Bazinal (nivel A.B.A.) Local (zonă A.P.S.F.R.) Ministerul Ministerul Ministerul Mediului, Apelor și Ministerul Mediului, Apelor și Agriculturii și Transporturilor, Ministerul Pădurilor Pădurilor