Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO1000_Dunarea_2023.pdf

2.6.2. Evaluarea Riscului la Inundații 2.6.2.1. Date de intrare 2.6.2.2. Modelarea riscului la inundații 2.6.2.3. Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la Inundații 2.7. Clasificarea și Identificarea posibilelor A.P.S.F.R..-uri tranzitorii 2.8. Indicatori statistici 3. Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării 3.1 Sinteza măsurilor din Ciclul I 3.2 Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I 3.3 Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art.7(2) 4. Ciclul II – Obiectivele de management al riscului la inundații 4.1 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 4.2 Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații 5. Ciclul II – Programul de Măsuri 5.1 Cadrul metodologic general 5.1.1 Prezentare generală 5.1.2 Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție 5.1.3 Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură 5.1.4. Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri 5.2 Măsuri de reducere al riscului la inundaţii dezvoltatre la nivel naţional (categoria A) 5.3 Măsuri de prevenire şi protecţie pentru reducerea riscului la inundaţii pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea (categoria B) 5.4 Măsuri de reducere și răspuns în caz de urgență pentru reducerea riscului la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea (categoria C) 5.5 Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații şi atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații pe sectorul românesc al Fluviului Dunărea 5.6 Descrierea măsurilor de reducere al riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene 5.6.1 Coordonarea cu Directiva Cadru Apă 5.6.2 Coordonarea / integrarea cu politicile de schimbări climatice Pagina 7 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 9 5.6.3 Coordonarea şi conformarea cu alte directive 5.6.4 Coordonare internațională 6. Planul de acțiune pentru implementare 6.1 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale) 6.2. Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție): 6.3 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență) 7. Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații 8. Implicarea părților interesate și consultarea publică 8.1 Strategia de implicare a părților interesate (SHE) 8.1.1 Informare și comunicare 8.1.2 Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național 8.1.3 Implicarea părților interesate la nivel regional 8.1.4 Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI 8.2 Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome 8.3 Procedura de Evaluare Strategică de Mediu 9. Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații ANEXE Pagina 8 | I N U N D A T I I . R O 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 ABREVIERI A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă ACB – Analiză Cost – Beneficiu A.C.N. – Administrația Canalelor Navigabile A.F.D.J. – Administrația Fluvială a Dunării de Jos AMC – Analiză Multi-criterială A.N.A.N.P. – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate A.N.A.R. – Administrația Națională „Apele Române” A.N.C.P.I. – Agenția Națională de Cadastru ți Publicitate Imobiliară A.N.I.F. – Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. – Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția Mediului BEI - Banca Europeană de Investiții B.H. – Bazin Hidrografic BM - Banca Mondială CBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare C.E. – Comisia Europeană C.E.E. – Comunitatea Economică Europeană CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CFR – Compania Națională de Căi Ferate C.I.R. – Centre de Intervenție Rapidă C.J.S.U. – Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență C.L.S.U. – Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. – Centrul Meteorologic Regional C.N. -Compania Națională C.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere D.C.A. – Directiva Cadru Apă D.I. – Directiva Inundații EMP – Platforma de Management a Urgențelor E.P.R.I. – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională F.I.R. – Formație de intervenție Rapidă F.S.E. – Fondul Social European GLERN – Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național G.N.M.- Garda Națională de Mediu GTL – Grupuri Tehnice de Lucru H.G. – Hotărâre de Guvern HH – Hărți de Hazard la inundații HR – Hărți de Risc la inundații I.C.P.D.R.- Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea IDF – Intensitate – Durată - Frecvență I.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.S. “Marin Drăcea” – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură “Marin Drăcea” I.N.H.G.A. – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. – Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență I.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naționale M.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării M.D.L.P.A. – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Pagina 9 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 11 M.E.A.T. – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului M.Edu. – Ministerul Educației M. E. – Ministerul Energiei M.F. – Ministerul Finanțelor M.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene M.M.A.P. – Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor MNRA – Măsuri Naturale de Retenție a Apei MRD – Managementul Riscului la Dezastre MRI – Managementul Riscului la Inundații M.T.I. – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii O.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ONG – Organizaţie Neguvernamentală OSC – Organizațiile Societății Civile P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie P.E.B. – Potențial Ecologic Bun PIM – Proiect Integrat Major PM – Program de Măsuri P.N.A.S.C. – Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice P.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză Hidrologică P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă PODD – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare REBAR – Registrul Național al Barajelor din România REDIG – Registrul Național al Digurilor din România SBN – Soluții Bazate pe Natură S.A. – Societate pe Acțiuni S.C.I. – Situri de importanță comunitară S.E.B. – Stare Ecologică Bună S.E.I.C.A. – Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă S.G.A. – Sistem de Gospodărire a Apelor S.H. – Spațiu Hidrografic SIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat Național SIV - Soluții privind Infrastructura Verde SNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNMRI – Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații S.P.A. – Arii de protecție specială avifaunistică SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale TVA – Taxa pe Valoarea Adăugată U.A.T. – Unitate Administrativ Teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice UoM – Unitate de Management AED – Annual Expected Damage AFU – Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații Pagina 10 | I N U N D A T I I . R O 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 A.P.S.F.R. – Areas with Potential Significant Flood Risk – Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații AST - Appraisal Summary Tool BRIGAID – Bridging the gap for innovations in disaster resilience CAMA Flood – Catchment-based Macro-scale Floodplain CAP – Common Alerting Protocol CFPA – Confederation of Fire Protection Associations DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation DSS - Decision Support System DTM – Digital Terrain Models DQS – Data Quality Score EFAS - European Flood Awareness System EMP – Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor FFG – Flash Flood Guidance – Ghidul pentru Inundații Rapide FFGS – Flash Flood Guidance System FP-EG – Flood Protection Expert Group GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IMGIS–EG – Information Management and Geographical Information System Expert Group IPPC – Integrated Pollution Prevention and Control LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging RBM-EG – River Basin Management Expert Group RO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgență RO-FLOODS – Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații RTC - Real Time Control SEA – Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu SHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesate SuDS – Sisteme Sustenabile de Drenaj TAG – Grupul Tehnic Consultativ TETRA – TErrestrial Trunked RAdio UoM – Unit of Management VPN – Virtual Private Network WWF – World Wildlife Fund Pagina 11 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 13 1. Prezentarea generală a unității de management fluviul Dunărea Caracteristici fizice Fluviul Dunărea (F = 805.300 km2), izvorăşte din munţii Pădurea Neagră (Germania) şi se varsă în Marea Neagră (prin delta formată), curgând prin 10 ţări şi adunând afluenţii de pe teritoriul altor 6 state. Traseul său este împărţit în trei părţi: cursul superior (izvor - Viena), cursul mijlociu (Viena – Baziaş) şi cursul inferior (Baziaş – Marea Neagră). De la Baziaş, la intrarea pe teritoriul ţării, până la vărsarea în Marea Neagră, este definit cursul inferior al fluviului care este gestionat pe teritoriul României de 7 Administraţii Bazinale de Apă respectiv Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral. Cursul inferior al fluviului (inclusiv gurile sale), cu o lungime de 1.075 km (38% din lungimea fluviului), se situează pe teritoriul României formând graniţă cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) şi Ucraina (53,9 km) şi este partea cea mai importantă ca debit şi navigaţie. Ţinând cont de multitudinea de regiuni naturale pe care cursul inferior al fluviului le traversează, acesta este împărţit în 5 sectoare (după Ujvari, 1972) după cum urmează: - Defileul carpatic (144 km) între Baziaş şi Gura Văii şi primeşte contribuţia a două bazine hidrografice de ordinul 1: Nera şi Cerna, precum şi al afluenţilor direcţi dintre acestea. Formează graniţa cu Iugoslavia; - Sectorul sud-pontic (566 km) între Gura Văii şi depresiunea Braţului Borcea. În această porţiune confluează cu patru râuri importante, care creează bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea şi Argeş. În cea mai mare parte formează graniţa cu Bulgaria; - Sectorul pontic oriental cu bălţi (195 km) cuprinde Balta mare a Ialomiţei şi Balta mare a Brăilei, deci până la Brăila - Smârdan. Acest sector traversează teritoriul ţării, despărţind Dobrogea de Muntenia. Confluează doar cu un singur râu important care formează un bazin de ordinul 1 şi anume râul Ialomiţa; - Sectorul predobrogean (80 km) cuprinde porţiunea dintre Brăila şi intrarea în Delta Dunării, la Ceatal Chilia, în amonte de Tulcea. Sunt colectate apele din două bazine hidrografice de ordinul 1 - Siret şi Prut; - Sectorul deltaic (90 km) cu cele trei braţe principale - Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe - totalizează 5.500 km2, din care aproape 80% situată pe teritoriul României. În zona de vărsare Dunărea se ramifică formând o deltă largă; cu lungimea, de la est la vest, de 75 km şi lăţimea, de la nord la sud, de 65 km. Delta Dunării se întinde pe o suprafaţă de 4.757 km2, reprezentand o pondere de 2% din suprafaţa ţării. Reţeaua hidrografică existentă în Delta Dunării este reprezentată de cele trei braţe ale Fluviului Dunărea, cu o lungime totală de 290 km şi o densitate medie de 0,06 km/km2. În afara celor trei braţe ale Fluviului Dunărea, există o reţea de canale, gârle, sahale, japşe şi periboine, necadastrate, ce fac legătura între lacurile deltaice şi cele trei braţe ale Fluviului Dunărea. Pagina 12 | I N U N D A T I I . R O 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a Administrațiilor Bazinale de Apă În România, Fluviul Dunărea şi delta sa străbat toate formele principale de relief (Anexa 1) de la intrarea în ţară şi până la vărsarea în Marea Neagra, respectiv zona de munte, de deal şi de câmpie. De la intrarea în ţară (confluență râul Nera altitudine 67 m) şi până la municipiul Orşova (aval de confluența cu râul Cerna, altitudine 69 m), fluviul Dunărea străbate Carpaţii Banatului prin Defileul Dunării (subunităţile de relief Depresiunea Moldova Nouă, Depresiunea Liubcova, Depresiunea Orşova). De la municipiul Orşova până aval de localitatea Gura Văii, fluviul Dunărea străbate Podişul Mehedinţi şi continuă prin Culoarul Drobeta – Bala, din Podişului Getic, până în aval de localitatea Crivina. De aici fluviul Dunărea străbate, de la vest la est, Câmpia Română până la municipiul Călăraşi prin subunităţile de relief Câmpia Punghinei, Lunca Bistreţului, Lunca Jiu – Jieţ, Lunca Potelului, Lunca Suhaei, Lunca Pasărea, Lunca Greaca, Lunca Călăraşului şi Lunca Sălciei. Pe aceasta porţiune fluviul Dunărea colectează apele din patru bazine hidrografice de ordinul 1, respectiv Jiu, Olt, Vedea, Argeş. De la localitatea Călăraşi şi până la Galaţi, Dunărea îşi schimbă direcţia de curgere către nord traversează teritoriul ţării prin Câmpia Română, prin subunităţile de relief Balta Borcei şi Balta Brăilei, despărţind Dobrogea de Muntenia. Pe această porţiune fluviul Dunărea colectează apele din trei bazine hidrografice de ordinul 1, respectiv Ialomiţa, Siret şi Prut. De la Galaţi şi până la Tulcea fluviul Dunărea îşi schimba iar direcţia de curgere către est străbătând în continuare Câmpia Română, prin Balta Isaccei iar de aici, continuă să curgă până la Marea Neagră prin Delta Dunării formată în Câmpia Deltaică şi Lagunară a Dobrogei. Lunca şi Delta Dunării include cele mai noi formaţiuni la zi de pe teritoriul ţării. Au un fundament cristalin faliat peste care se suprapun depozite triasice, jurasice, apoi formaţiuni de luncă şi deltaice cuaternare. Din punct de vedere geologic, zona de studiu aparţine de la vest la est: - Orogenului Carpaţilor Meridionali reprezentat de Domeniul Danubian (fundament metamorfic şi formaţiuni paleozoice, mezozoice şi Neogene, la care se adaugă depozite cuaternare), Pânza de Severin (formaţiuni de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior, reprezentate de gresii calcaroase, marnocalcare, şisturi argiloase, microconglomerate calcaroase, depozite flişoide), Pânza Getică şi Pânza Supragetică; Pagina 13 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 15 - Platformei Moesice în care se disting două etaje structurale, fundamentul (soclul) format în principal din şisturi cristaline şi cuvertura, alcătuită din depozite sedimentare; - Orogenului Nord – Dobrogean cu structură diversificată, şi reprezentat de Promontoriul Nord - Dobrogean, Pânza de Măcin, Pânza de Niculiţel şi Pânza de Tulcea, între care există r