Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO1000_Dunarea_2023.pdf

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 31 - Diseminarea datelor şi informaţiilor; - De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie. Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la: - staţii hidrometrice şi posturi pluviometrice; - acumulări permanente şi nepermanente; - posturi pluviometrice din reţeaua proprie Administraţia Naţională „Apele Române” - prize de apă, aducţiuni, etc; la care se adaugă: - date furnizate din rețeaua A.N.M.: - de la staţii meteorologice şi posturi pluviometrice; - prognoze şi avertizări meteorologice; - hărţi sinoptice şi radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; - date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică: - prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; - detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. Informaƫiile de bază necesare sistemului informaƫional hidrometeorologic al gospodăririi apelor aferent fluviului Dunărea, provin de la: - radare meteorologice (Craiova, Bucureşti şi Constanţa): informaţiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat S.I.M.I.N.; - 102 staţii hidrometrice ale Fluviului Dunărea; - 5 staţii hidrologice ale Fluviului Dunărea; - 19 staţii meteo ale C.M.R. Muntenia / A.N.M.; - 5 staţii pluviometrice ale C.M.R. Muntenia /A.N.M; La nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor şi se centralizează la nivelul serviciilor P.B.H.H. şi a dispeceratelor Administraţiilor Bazinale de Apă şi apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R.. Situaţia Administraţiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Argeş – Vedea, Buzău-Ialomiţa, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral se prezintă astfel: - Administraţia Bazinală de Apă Banat - S.G.A. Caraş-Severin realizează monitorizarea prin: - 1 staţie meteorologică (Moldova Veche) ale C.M.R. / A.N.M. - Administraţia Bazinală de Apă Jiu - S.G.A. Mehedinţi realizează monitorizarea prin: - 11 staţii hidrometrice din care 7 sunt automatizate; - 1 staţii hidrologice (Drobeta-Turnu Severin); - 3 staţii meteorologice (Drobeta-Turnu Severin, Calafat şi Bechet) ale C.M.R. / A.N.M.; - 2 staţii pluviometrice a C.M.R. / A.N.M.; - Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea - S.G.A. Teleorman realizează monitorizarea prin: - 2 staţii meteorologice (Turnu Măgurele şi Zimnicea) ale C.M.R. / A.N.M.; - S.G.A. Giurgiu realizează monitorizarea prin: - 8 staţii hidrometrice din care 8 sunt automatizate; - 1 staţii hidrologice (Giurgiu); - 2 staţii meteorologice (Giurgiu şi Olteniţa) ale C.M.R. / A.N.M.; - Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa - S.G.A. Călăraşi realizează monitorizarea prin: - 2 staţii meteorologice (Călăraşi şi Feteşti) ale C.M.R. / A.N.M.; - S.G.A. Brăila realizează monitorizarea prin: Pagina 30 | I N U N D A T I I . R O 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 - 1 staţie meteorologică (Brăila) ale C.M.R. / A.N.M.; - Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad - S.G.A. Galaţi realizează monitorizarea prin: - 1 staţie meteorologică (Galaţi) ale C.M.R. / A.N.M.; - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral - S.G.A. Tulcea realizează monitorizarea prin: - 67 staţii hidrometrice din care 4 sunt automatizate; - 2 staţii hidrologice (Tulcea şi Sulina); - 5 staţii meteorologice (Tulcea, Gorgova, Mahmudia, Sulina şi Sfântu Gheorghe) ale C.M.R. / A.N.M.; - 2 staţie pluviometrică a C.M.R. / A.N.M. ( Tulcea şi Sulina); - S.G.A. Constanţa realizează monitorizarea prin: - 16 staţii hidrometrice din care 10 sunt automatizate; - 1 staţii hidrologice (Cernavodă); - 2 staţii meteorologice (Cernavodă şi Hârşova) ale C.M.R. / A.N.M.; - 1 staţie pluviometrică (Cernavodă) a C.M.R. / A.N.M.; De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitaţii, debite, niveluri) cuprinde şi informaţiile provenite de la acumulările, derivaţiile, nodurile hidrotehnice etc. aferente Administraţiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeş- Vedea, Buzău-Ialomiţa, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral, concentrarea informaţiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie. Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administraţii bazinale, reprezentată prin: - reţeaua de radiocomunicație; - reţeaua de telefonie fixă şi mobilă, scanner şi fax; - reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judeţ din bazin; - reţeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administraţia Naţională „Apele Române”. Procesarea datelor si informaţiilor este realizată în primă fază la Nivelul 3 de decizie (Staţiile hidrologice), toate informaţiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul Administraţiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău- Ialomiţa, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral). La nivelul serviciilor P.B.H.H. şi Dispecerat se concentrează toate informaţiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depăşirea pragurilor critice de apărare la staţiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potenţiale ce se pot produce în localităţile riverane. Stocarea datelor şi informaţiilor – se face la nivelurile de decizie 3 (Stații hidrologice) și 2 (Administraţiile Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral), aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și Administraţiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Prut- Bârlad şi Dobrogea-Litoral. Toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale Administraţiilor Bazinale de Apă Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. Pe baza analizelor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate, avându-se în vedere precipitaţiile înregistrate şi cele prognozate, situaţia hidrologică actuală, informaţiile sunt diseminate şi în final sunt realizate prognozele/avertizările hidrologice care sunt transmise tuturor instituţiilor judeţene şi locale implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. Structurile de intervenţie, sunt compuse din: - Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de judeţe, formaţii de intervenţie operativă (forțe și mijloace de intervenție); Pagina 31 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 33 - Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă Județene cu personal specializat în intervenţii pe perioada situațiilor de urgență generate de inundatii; - Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 - „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”, activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de către Comitetul Judeţean pentru Situații de Urgență, Sistemele de Gospodărire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. În conformitate cu prevederile prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 458/78/2019 - „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”, activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de Comitetul Judeţean pentru Situații de Urgență, Administrațiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. 2.3. Evenimente semnificative de inundații 2.3.1. Inundații istorice În anul 2010, pe sectorul românesc al fluviului Dunărea s-au înregistrat în perioada mai - iulie numeroase pagube, după cum urmează: - au fost afectate localități din județul Călărași, inundate suprafețe importante de terenuri și a fost afectat digul local din localitatea Călărași - a fost afectat județul Constanța și s-au înregistrat pagube semnificative asupra caselor și gospodăriilor, asupra drumurilor, terenurilor, construcțiilor hidrotehnice; fluviul Dunărea a produs o breșă în dig în zona Ciobanu – Gârliciu și a afectat digul de la Ostrov. - în iulie, orașul Galați a fost afectat de revărsarea fluviului Dunărea dar și de incapacitatea de preluare a rețelei de canalizare ca urmare a precipitașiilor abundente; tot odată au fosat afectate și digurile de la Badalan, Bratesu de și cel de contur Brates - la Brăila, datorită revărsării fluviului Dunărea au fost afectați 2,7 km de dig - la Giurgiu a fost afectat digul braț Dunărica - în județul Ialomița, revărsarea fluviului Dunărea și a scurgerillor de pe versanți s-au produs pagube asupra caselor, anexelor gospodărești, drumurilor, terenurilor etc. și a afectat digul brațului Borcea - în județul Teleorman, la Islaz, a fost afectat digul și s-au înregistrat pagube în localitățile Corabia și Garcov - au fost afectate case, anexe gospodărești, terenurilor etc. în localitățile din Delta Dunării, județul Tulcea Anul 2013 a fost mai puțin bogat în evenimente istorice. Revărsarea fluviului Dunărea a inundat suprafețe semnificative de terenuri în perioada aprilie-mai (localități din județul Dolj), localitățile Corbia și Garcov din județul Olt iar în septembrie a afectat municipiul Galați. În județul Teleorman în localitatea Lisa datorită ridicării nivelului freatic au fost afectate terenuri. În anul 2014 fluviul Dunărea a produs prin revărsare inundarea unor suprafete de terenuri în județele Mehediți (localitatea Gîrla Mare), Dolj, Olt (la Corabia și Garcov)și Giurgiu. În luna mai, 2014, fluviul Dunărea s-a revărsat și a crescut nivelul pânzei freatice, fenomenul având o durată de 14 zile. Stațiile hidrometrice Calafat și Bechet, înregistrând creșteri de nivel a fluviului Dunărea. Tot în anul 2014 dar în luna iulie ca urmare a precipitațiilor abundente s-au format scurgeri de pe versanți și băltiri, fenomene ce au durat 11 zile. Pagina 32 | I N U N D A T I I . R O 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 În anul 2016, luna martie, datrorită nivelului ridicat al pânzei freatice s-au inundat terenuri în unele localități din județul Teleorman, iar în luna mai, datorită precipitațiilor abundente care au condus la formarea băltirilor și scurgerilor de pe versanți în zona Lazu, Barda, Colibași și Bobaita. Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în sectorul românesc al Fluviului Dunărea în perioada 2010-2016 au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare al riscului la inundații. 2.3.2. Evenimente semnificative Identificarea inundaţiilor istorice semnificative din România reprezintă o activitate ce răspunde Articolului 4 al Directivei Inundaţii 2007/60/C.E., care “solicită tuturor statelor membre o descriere a inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice şi pentru care probabilitatea de apariţie a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informaţii referitoare la zonele inundate precum şi o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs”. Concluziile analizei Comisiei Europene privind prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România în Ciclul II, au evidențiat următoarele: - buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea I.C.P.D.R. - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale); - România a raportat evaluareal riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub-bazinelor; - nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II 2, capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative. Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torenţiale cumulate şi cu creşteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localităţile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcţionarea deficitară a sistemelor de canalizare. Spre deosebire de Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioadă mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice. Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de 2 Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inndații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară al riscului la inundații – Fluviul Dunărea pentru Ciclul II realizat în anul 2019 Pagina 33 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023